254 matches
-
numai ei!“, Deși s-au izbit fiecare prin propiul destin de o Americă dominată cum spune însuși scriitorul de un: „Tri-lu-li-lu-lu-lu-la!” (pierderea propriului ego, a capacității de sinteză și sincronizare la realitatea înconjurătoare) în care deși autorul cărții trage semnalul redeșteptării nației noastre prin capitolul intitulat simplu „Deșteaptă-te române!”, totuși romanii din exil se supun în capitolul Ortaci ... Ori taci! unui adevărat supliciu al umilinței repetat oriunde s-ar duce în societatea americană, lucru pe care aici pe plai mioritic
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
tărâmurile istorice ale românilor din jurul României, profesorului dr. Vasile Șoimaru, care merita pe deplin Ordinul Republicii - și prin ceea ce crede el ca n-a împlinit, dar mai ales pentru ce cred mulți că a împlinit cu vârf și îndesat pentru redeșteptarea Neamului. Referință Bibliografică: LA MULȚI ANI, BASARABIA, DE ZIUA INDEPENDENȚEI! DAR ADEVĂRATA TA INDEPENDENȚĂ E ÎN SÂNUL ȚĂRII-MAMĂ - SUNT ȘI EU ÎN CETATE (IV) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1335, Anul IV, 27 august 2014. Drepturi de
LA MULŢI ANI, BASARABIA, DE ZIUA INDEPENDENŢEI! DAR ADEVĂRATA TA INDEPENDENŢĂ E ÎN SÂNUL ŢĂRII-MAMĂ [Corola-blog/BlogPost/357329_a_358658]
-
locurile mele dragi, Căsuța mea, pădurea cea de fagi, Păstrează-le-n splendoarea lor firească, Când vin, tot dorul că mi-l potolească, S-alerg pe pajiște, cu aer să mă-mbăt, Să simt că timpul fuge îndărăt Și în redeșteptarea lui april, Să cred o clipă că mai sunt copil, Naiv, uitat de griji și frământări, Ne ispitit de-a lumii desfătări. Și-acum când bătrânețea încet vine, Mai lasă-mi copilașii lângă mine! Și am înc-o dorință, știu că
O, DOAMNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358202_a_359531]
-
Iulianei Popescu, redactată sub autoritatea academică a istoricului Ioan Opriș și susținută la Universitatea „Valahia” din Târgoviște. (De altfel, ea a apărut în tiparnița editurii „Bibliotheca” din același oraș, fostă Cetate de Scaun a Țării Românești și care cunoaște o redeșteptare culturală impresionantă în ultima vreme.) Rezultat al unor ani de asiduă frecventare nu doar a colecției amintite în titlul lucrării ci și a unor vetre monahale și muzeistice din întreaga țară, cu erudite trimiteri la alcătuiri similare din afara granițelor noastre
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
Michigan, 2011. Apare în peste 50 de publicații din țară și de peste hotare dintre care amintim: Luceafărul Românesc, Vatra Veche, Rostirea românească, Reflex, Epigrama, Lumea Epigramei, Meridianul Timișoara, Orient Latin, Egophobia, Foaia Diecezana, Ecoul, Interferente, Renașterea Bănățeana, Jurnal, Confluente, Semenicul, Redeșteptarea, Timpul, România Mare, Apostrof, Haz de Necaz, Agero (Germania), Observatorul, Atheneum și Alternativă (Canada), Tibiscus (Șerbia), Medeea (Italia), Conexiuni, Clipă și Curentul Internațional (toate din SUA). Referință Bibliografica: Sorin Olariu / Sorin Olariu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 297, Anul
SORIN OLARIU de SORIN OLARIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359425_a_360754]
-
finalul acestui interviu aniversar, v-aș întreba dacă regretați vreun rol, de teatru sau de film, din căutările artistice proprii, proiect nefinalizat sau încă nefinalizat ? Ce mesaj transmiteți tinerei generații și poporului român în aceste momente critice pentru țară, pentru redeșteptarea națională? Cristina DELEANU: Nu regret mai nimic. Dacă repeți ce ai trăit, îți amărăști viața. Și eu nu o fac. Îmi pare rău, totuși, că n-am avut destul timp și, mai ales, putere în mintea mea să-mi iau
INTERVIU CU ACTRIŢA CRISTINA DELEANU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340358_a_341687]
-
Cartierul Recea din Alba Iulia este o neo-rezervație. Datorită acestor nelegiuiri, Roșia Montană a devenit o problemă a întregii națiuni române fiindcă proiectul străin de exploatare intensivă este o altă ocupare și prădare a țării și a declanșat scânteia de redeșteptare națională, precum în trecut au fost cele din 1784-1785 și 1848-1849, tot aici, în Munții Apuseni! Atenție! Insistență abuzivă, fără margini și discernământ, a gabrielenilor din Toronto de a pune mâna pe minereul de la Roșia Montană prin orice mijloace, în
Roşia Montana împinsă pe marginea prăpastiei de Gabrieleni () [Corola-blog/BlogPost/340031_a_341360]
-
picioarele sale proprii, fără sprijinul tatei sau al mamei. A fost un mentor iscusit, care știa să nu-și pună propriul amor în luptă și să-l vadă știrbit în aprecieri și drepturi, ci pentru marea idee a naționalității, a redeșteptării neamului, își ascundea ambiția, meritele proprii, << eul >> personal, ca să câștige pe mai mulți pentru cauza înaltă și măreață care îi sta înainte.” (Onisifor Ghibu-Unitatea Românească și Chestiunea Basarabiei. Ed. „Fiat Lux”, București, 1995, p. 98) Toți factorii responsabili s-au
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
înainte de adoptarea Legii privind trecerea la alfabetul latin, sub coordonarea lui N. Dabija săptămânalul Literatura și Arta iese în grafie latină. Fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească a fost practic unica din spațiul sovietic care a formulat scopul de bază al redeșteptării naționale revenirea la limba maternă în straiul ei natural - alfabetul latin, surghiunit îndată după ocuparea Basarabiei de regimul sovietic la 1940. De ce problemele limbii au fost prioritare, prevalând chiar și față de cele economice? Întotdeauna harnicul nostru țăran își câștiga (drept
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
ca 50să facă cultură. Pentru ca 50 să facă cultură e necesar ca 20 să se specializeze,Pentruca 20 să se specializeze e necesar ca 5 să se arate capabili de performanțe uluitoare” Continui cu încă câteva citate din Doina Drăgan:”Redeșteptarea sentimentelor naționale este un obiectiv necesar”,” Demnitatea se crează prin învățătură,doar astfel vom simți adevărata libertate și identitate națională și culturală”.”Să facem fericirea din aur și din vise și o vom clădi în lăcașul uman al sufletului nostru
CAIETE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346828_a_348157]
-
Acasa > Orizont > Opinii > 01 OCTOMBRIE - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A VÂRSTEI A TREIA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului MOLDOVA NOUĂ: „PENSIONARII DIN ROMÂNIA TRĂIESC MAI RĂU DECÂT ÎN SCLAVAGISM” „Redeșteptarea” Lugoj - constatată dl. Mihail LEONTE, președinte CARP - 07 - octombrie 1999 Având în vedere continua degradare a vieții pensionarilor, membrii Casei de Ajutor reciproc a Pensionarilor din Moldova Nouă au înaintat, cu prilejul încheierii anului Internațional al Persoanelor Vârstnice, o petiție
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A VÂRSTEI A TREIA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346517_a_347846]
-
o categorie de oameni ce se prăbușesc moral și material fără să mai facă nici un gest de aș opri prăbușirea se lasă în voia căderii și parcă așteaptă momentul impactului în fundul prăpastiei, acest impact poate fi ori prăbușirea definitivă ori redeșteptarea personală spre un nou început. Dar dincolo de zbuciumul luptei, de trudă și oboseală, de meschinătate și ignoranță, de foame și îmbuibare, de dezechilibru și echilibru din viețile oamenilor există speranță întru-un viitor luminos prin intermediul comuniunii cu Dumnezeu. Îmi analizez
LUMEA SUFERINZILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348413_a_349742]
-
din 27 martie 2013 Toate Articolele Autorului Astăzi sunt, negreșit, cu gândul la DISTINȘII și FRUMOȘII mei PRIETENI BASARABENI care comemorează, cu tristețe, UNIREA cea repede destrămată. Mă închin - de-aici, din masa românității - în fața STATURII lor de FĂCLIERI ai REDEȘTEPTĂRII NAȚIONALE! Și adăst ca vrednica lor osârdie întru REÎNTREGIREA ROMÂNIEI să se împlinească repede și pentru VEȘNICIE! Le reiterez basarabenilor dragi spovedania mea poetică, în numele celor neputincioși în fața Istoriei: SPOVEDANIE, PE MALUL DREPT Mă iartă, frate, de mai poți, Că
CU GÂNDUL LA FRAŢII BASARABENI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345445_a_346774]
-
paginile presei veacului trecut, aflăm că la chemarea din partea capilor mișcării naționale - Simion Murafa, Daniel Ciugureanu, Panelimon Halippa și alții - boierul Vasile Stroescu, închinându-și întreaga viață și avere, Neamului și Țării, a susținut un nou avânt în mișcarea de redeșteptare din bezna întunericului și halul Basarabiei muscălești, inclusiv prin acordarea întregului sprijin moral și material ziarului „Cuvânt Moldovenesc” - cel mai puternic mijloc de propagandă și reflector de lumină națională către acea vreme. Este vorba de un articol al Deputatului Ion
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
neamului omenesc. Dar mai cu seamă, relevă continuitatea milenară pe un pământ binecuvântat de Dumnezeu. Este uimitor cât de actuale pot fi unele documente de importanță istorică, așa cum este „Supplex Libellus Valachorum Trassilvaniae” care a avut un rol covârșitor în redeșteptarea conștiinței naționale a românilor. Dar pe lângă câte comori nu trecem nepăsători, și chiar dacă vreunul ne trage de mânecă, nu ne oprim să vedem despre ce e vorba. În schimb, ne oprim cu ochii și gura larg deschise, în fața vitrinelor și
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
a enunțat esența: „școala nu va fi școală, până când omul nu va fi om și statul nu va fi stat“. Polidor SOMMER: Să presupunem că România este într-un somn profund și are nevoie de un Proiect de Țară pentru Redeșteptarea Națională. Care ar fi acel Proiect, „născut“ de Călin Georgescu? Călin GEORGESCU: Hrană, apă, energie este proiectul de țară. Să depistezi și să acoperi o nișă unică, în Europa cel puțin, dacă nu cumva chiar în lume. Totul gândit interdisciplinar
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
mai necăjiți și mai neajutorați dintre oameni. O politica pe care însuși Iisus a făcut-o și ne-a învățat și pe noi să o facem în predica Sa de pe munte, prin lecția Sa de pe cruce, izvoare de inspirație, ale redeșteptării și învierii noastre în duh și adevăr, ale adevăratei libertăți spirituale. Negreșit, biserica este chemată spre o astfel de politică mântuitoare, pentru că noi nu putem să privim lumea condamnată, torturată și ucisă pe nedrept, răstignită pe crucea suferințelor de tot
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
e regulatorul statornic al inteligenței și al caracterului și izvorul simțului istoric. Dar o dovadă netedă pentru influența educativă a anticității e fără îndoială faptul că tocmai statele acelea cari au cultivat-o mai mult sânt cele mai înaintate, că redeșteptarea culturii în genere se datorește studiului acestuia, că fără el n-ar exista în genere o cultură acătării. Sau într-adevăr s-ar putea suplanta Salust prin Rochefort, scrisorile lui Cicero prin telegramele de condoleanțe ale d-lor Mircea, Vintilă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neamului românesc. Aceste patru vorbe la un loc sună: Salva Romuli Parva Nepos. Ca compliment al șirului de idei de mai sus n-avem decât a aminti trecerea unei însemnate părți a românilor la uniunea cu catolicismul și mișcarea de redeșteptare națională inaugurată după acest eveniment. Această mișcare s-a comunicat repede și dincoace de Carpați, nu fără încuviințarea Austriei. Noi nu facem critică nici uneia din aceste serii de idei. Pîn-acum știm numai atâta că, pe când înainte ne era dată putința
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trebuie a se face silințe "pentru a nu lăsa să se sporească rândurile opoziției tocmai în momentul în care ca se agită și se organizează". Chipul cu care partidul progresist administrează țara n-a fost poate fără influență asupra acestei redeșteptări a opoziției, care preocupă pe ministrul instrucției publice. D. Codrescu a interpelat, într-alt rând, în Camera deputaților, pe prezidentul Consiliului, ministru de finanțe, asupra alterării așezării impozitului, de care s-au făcut culpabili agenții guvernului pentru a forța impozitul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
direcția lui Th. D. Speranția (partea literară), N. Cosăcescu (partea politică) și G. T. Buzoianu (partea științifică). Conform articolului-program Prima vorbă, „numai o literatură națională ne poate asigura o individualitate etnică”, în interiorul unui proces de „reformă în toate direcțiile”, vizând „redeșteptarea geniului latin al neamului”. Poeții, prozatorii și criticii revistei sunt, însă, în mare majoritate, moderniști sau susținători ai curentelor moderniste în literatură. Publică, astfel, poezie: G. Bacovia (Balet, Serenadă), Al. T. Stamatiad, Alice Călugăru, Eugeniu Sperantia, Donar Munteanu, N. G.
ANALELE LITERARE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285336_a_286665]
-
lor. Și În sînul societ...ții civile, În domenii diverse că literatura, cinematograful sau jurnalismul existau adepți convinși ai reformelor adînci. Dramaturgul Václav Havel, ca și scriitorul Milan Kundera sau noul director al televiziunii Jiři Pelikán participau activ la aceast... „redeșteptare”. Alexander Dubček, care conducea din 1963 Partidul Comunist slovac și se luptă cu conservatorii din Partid, se str...duia cu modestie și discreție s... unifice forțele progresiste. Spre sfîrșitul anului 1967, rețeaua lui s-a dovedit suficient de larg... și
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
lupte. Odat... cu sfîrșitul terorii staliniste, si mai ales la r...scrucea anilor 1960-1970, ea s-a consolidat, s-a solidarizat, s-a organizat. Desigur, exist... diferențe esențiale de comportament Între ț...ri. În Bulgaria și Albania, de pild..., aceast... redeșteptare nu prea era vizibil.... În Lituania În schimb, si mai ales In Polonia, societatea civil..., sprijinindu-se Îndeosebi pe Biseric..., a Încercat s... creeze un adev...raț contra-sistem făt... de comunismul dominant. Între aceste extreme, celelalte ț...ri aveau o
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
pe cît de umilitoare, pe atît de alienant.... Aceasta este starea de spirit și În cele trei state baltice, care, integrate direct În URSS, sînt și mai mult supuse dominației sovietice decît sateliții est-europeni. Se contureaz... atunci o adev...raț... „redeșteptare național...”, asupra c...reia vom reveni În capitolul 8. Capitolul 6 Replierile strategice ale puterii comuniste Confruntate cu multiplele disfuncționalit...ți ale sistemului comunist, cu criticile și, În unele ț...ri, cu contestarea f...tis... din partea societ...ții, echipele de
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
atare context, refuzul Inc...p...țînat al lui Gorbaciov de a face un pas decisiv În reorganizarea Uniunii a surprins, a iritat și În cele din urm... a sporit mobilizarea și hoț...rîrea balticilor, mai ales a celor tineri. Actorii Redeșteptarea societ...ții La sfîrșitul anilor ’80, În momentul În care societatea civil... baltic... într... În lupt... cu puterea central... sovietic..., ea are În spate, spre deosebire de societ...țile bulgar... său roman..., de pild..., o solid... cultur... protestatar.... Am subliniat În capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]