403 matches
-
în perioada în care partidul comunist susținea tocmai ideile contrare, de reducere a întregii populații la nivelul de sărăcie al proletariatului, de desființare a proprietății și de generalizare a intervenției statului în toate domeniile. Liberalismul era incompatibil cu orice concepții reducționiste, care ignoră natura complexă a personalității umane, eșuând în extremism. Într-o epocă dominată de ideologii care își proclamau infailibilitatea principiilor și care căutau să instaureze domnia arbitrarului, înlocuind argumentele cu lozinci propagandistice, Mihail Fărcășanu nu concepea liberalismul ca pe
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
că ""acest cuvânt înseamnă, în primul rând, respingere. Respingerea asimilării culturale și respingerea unei anumite imagini ale negrului pașnic, incpabil să construiască o civilizație. Culturalul primează asupra politicului"". Ulterior, scriitori negri sau creoli au criticat conceptul, considerat de ei prea reducționist: "Tigrul nu-și proclamă nicicând tigritudinea. El se repede la pradă și o sfâșâie" (Wole Soyinka). Stanislas Spero Adotevi face o analiză severă în eseul său, "Négritude et négrologues" ( și negrologi): "Amintire în conivența nocturnă, negritudinea este ofranda lirică a
Negritudine () [Corola-website/Science/321448_a_322777]
-
echilibru și cantității de echilibru care corespunde celui mai ridicat nivel de satisfacere și a unora și a altora. Evoluția economiei de schimb și în special a economiei de piață, face ca abordarea legii circulației bănești să iasă din tiparul reducționist tehnicist în care a fost încadrat multă vreme, acțiunea acestei legi reflectând dependența masei monetare de suma prețurilor mărfurilor și de volumul plăților la scadență. De aceea, problematica legii circulației bănești trebuie abordată într-o perspectivă mult mai largă și
Lege naturală (economie) () [Corola-website/Science/318915_a_320244]
-
sugerată de cel dintâi), Cristea-Enache va propune, el, o cheie de lectură pentru Mortido, romanul într-adevăr complicat al lui O. Nimigean. N-a fost cazul. În afara câtorva citate scoase en vedette și a câtorva considerații colocviale despre postmodernism (înțeles reducționist, doar în latura lui parodică), cronica nu face decât să gloseze pe marginea unui ipotetic conflict generaționist. Nu știu câtă acoperire are o atare descriere (cu atât mai mult cu cât e posibil ca ea să se întemeieze pe o prejudecată a
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
că medicii să renunțe la speranța că într-o zi vor apărea medicamente lipsite de efecte secundare. Acolo unde există un efect țintit, acolo vor apărea și reacții secundare cu accent dăunător. În fine, medicina trebuie să înceteze să fie reducționista, potrivit opticii că boala presupune un deficit chimic, de exemplu absența unui neurotransmitator, a unei enzime, unui hormon sau unei gene. Boală este un fenomen mult mai amplu decît simpla lacuna a unei verigi chimice. Ideea că înlocuirea verigii cu
Maladia personală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4244_a_5569]
-
neurotransmitator, a unei enzime, unui hormon sau unei gene. Boală este un fenomen mult mai amplu decît simpla lacuna a unei verigi chimice. Ideea că înlocuirea verigii cu o substanță mirifica poate vindeca boală trădează o optică mecanicista de tip reducționist. Cand un om e atins de o maladie, el suferă cu întreaga să persoană, si nu doar cu deficitul punctual provocat de absență unui principiu metabolic. Ideea unui remediu universal, un fel de extras chintesențial cu înrâuriri uimitoare, aduce a
Maladia personală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4244_a_5569]
-
Denis de Rougemont 26, Întruparea a mărit prestigiul corporalului, materiei ca receptacul, sanctificându-le, adică făcându-le demne de interes cunoscător. În varianta lui I.P. Culianu 27, Contra-Reforma a amputat imaginarul uman, lăsându-i omului deschisă doar calea nepericuloasă și reducționistă a cunoașterii materiei. Sintagma poate caracteriza și scrierile autorilor prezentați mai sus. Acoperirea vizează creștinismul ca suport îngăduitor al ateismului (asumat la Rorty, indicat ca posibilitate de exersare a libertății la Vattimo) și al dezvoltărilor non-teiste ale religiozității la Hick
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
admitere și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate de Rorty și Vattimo, Girard, Wilson și, respectiv, Hick drept formele contemporane viabile, de sorginte religioasă, ale iubirii aproapelui. Sunt formele adecvate contextului post-secular. Ele poartă în dimensiunea lor reducționistă amprenta secularizării (care, la rândul ei, ar putea fi într-o accepțiune guenoniană, a raportării la Tradiția primordială, semn al îndepărtării fizice, în timp, de momentul Revelației). Pe suportul acestor expresii amprentate secular socotesc autorii menționați că se poate configura
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
religiei semnalează o augmentare a statutului uman. La rândul lor, aceste demersuri post-seculare sunt condiționate istoric. Ele reflectă prefigurativ (ca puncte de cristalizare) actuala stare de spirit a omului occidental. Biserica a fost mereu pe măsura credincioșilor ei. Receptarea ușor reducționistă a discursului teologal ca îndemn spre bune practici sociale indică orientarea actualei lor apetențe religioase. Ce pot să însemne toate acestea Rorty, Vattimo, Girard, Wilson, Hick socotesc caritatea, smerenia, responsabilitatea și activismul drept prelungiri contemporane ale religiozității. Acestea se află
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Care sunt, la nivel politic și diplomatic, implicațiile faptului că acest Sommet se va finaliza cu „Declarația de la București”? Mihai-Răzvan Ungureanu: Acest Sommet este de o importanță crucială pentru România și va contribui la diminuarea imaginii pe alocuri caricaturale și reducționiste pe care cetățenii aparținând celorlalte țări ale lumii și mai ales celor occidentale și-au putut-o confecționa, ajutați de ignoranța comodă, mamă a tuturor clișeelor. Cu această ocazie, ne putem consolida drumul pe această direcție, căci suntem o țară
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
cu atât mai puțin probabil este să se abată de la normele ei, din moment ce eficiența sancțiunilor este sporită de cantitatea pe care scepticii o pot pierde ca rezultat al acestor sancțiuni. Așadar, creșterea probabilității de depistare percepute poate avea și efecte reducționiste. Economiștii politici oferă ideea esențială că, în politică și peste tot, retorica etică reprezintă în cea mai mare parte doar vorbe, în timp ce corupția este o subramură a comportamentului normal ce implică dorința de plăcere. Reiese că problema corupției politice nu
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
perspectiva unei problematici pe care cei mai mulți critici preferă să o numească postmodernă 1 (cu accent pe hibridizarea genurilor literare și pe valorizarea axiologică a fazei de tranziție, a spațiului liminar, a acelui in-betweeness care se sustrage logicii binare, simplificatoare și reducționistă, prin excelență). După cum vom încerca să arătăm în cele ce urmează, toate aceste aspecte sunt cu mult mai vechi decât postmodernismul, dar au căpătat, desigur, o mai mare anvergură în ultima vreme. Nimic nu ni se înfățișează astăzi mai pasionant
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
care stă la baza acestei identități și care, prin urmare, constituie soclul viziunii interioare indispensabile oricărei creații autentice. Astfel, creolitatea se definește ca o contracultură fundamentată pe autoritatea criticilor la adresa discursului asimilaționist ca discurs mimetic, și a negritudinii ca discurs reducționist În ceea ce privește identitatea antileză. Principiile de bază Din criticile deja expuse decurg un anumit număr de principii. Mai Întâi, creolitatea Își are rădăcinile În limbă și În oralitate.Cultura făurită În cadrul sistemului de plantații centrat pe producția de trestie de zahăr
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
mai coerente Între economic și social și, În același timp, o alunecare a globalului Înspre local. În linii generale, „Marea deziluzie” a mondializării, titlul ultimei lucrări a lui Joseph Stiglitz (2000), fost consilier al Băncii Mondiale, a accentuat destabilizarea concepției reducționiste asupra dezvoltării și a globalizării, care și-a găsit forma cea mai completă În gândirea unică (teoria standard a lui Walras). „Dezvoltarea transpusă”: o eroare fecundă! Experiențele realizate În țările cele mai puțin avansate au arătat clar limitele transpunerii unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de prejudecăți și de stereotipuri, precum și agravarea lor rezultă din situația descrisă de nenumărate ori de specialiștii În antropologie și În psihosociologia cognitivă și a reprezentărilor: există o inflație și o saturație de gânduri cu potențial fascist, violente, intolerante sau reducționiste În mediul Înconjurător restrâns sau extins. Pericolul reacției la contextul internațional și la influența discursurilor liderilor emblematici de extremă dreaptă sau integriști rezidă În reactivarea neîncetată și obsedantă a unei tendințe denigratoare, xenofobe și discriminatorii care otrăvește relațiile sociale. Mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
consens pe seama străinilor (Verbunt, 1994). Stereotipurile prezintă de altfel două fațete opuse. Pe de o parte, sunt necesare deoarece sunt scheme cognitive indispensabile pentru Înțelegerea și producerea de discursuri (Dufays, 1993). Pe de altă parte, constituie o viziune generalizatoare și reducționistă asupra realității, care antrenează adesea o lipsă de toleranță față de semeni. Este așadar esențial ca pedagogul să lucreze cu elevii săi asupra reprezentărilor cu privire la celălalt. Demersul său trebuie să fie dublu. Mai Întâi, trebuie să-i facă să descopere anumite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Înconjoară. Imbricările Îi interzic orice Închidere completă În sine și blochează calea spre orice interpretare uniformizantă a trecutului sau a tradițiilor sale. Cine caută puritate va găsi distrugere! Acest avertisment este valabil atât pentru culturalismul static, cât și pentru economismul reducționist, de unde principiile pluraliste ale „sitologiei”. Locul conține În mod natural un cod de selecție care instituie „vămi nevăzute” În ceea ce privește amestecul de influențe, „alchimie” secretă manifestată În identitățile culturale. Metamorfozele sunt semnul unei dinamici deschise și nedeterminate. Tot așa cum credințele Împărtășite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Guénon, fie că oboseala și slăbirea lucidității culturale, odată cu naturalismul și obiectivismul îmbrățișat de moderni, ar fi cauzele crizei, după opiniile lui Husserl. Ambii privesc crizele drept consecințe ale sărăcirii valorizării spiritului prin materialisme înguste și tot felul de teorii reducționiste. Guénon a publicat cartea cu un titlu expres despre criză (9a) și a revenit asupra fenomenului până spre finalul vieții. Circa două decenii, el a privit Occidentul din Cairo, pe când Husserl și-a trăit viața în ambianța civilizației occidentale, deformată
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
guverne de tehnocrați, definiți prin indici de inteligență QI, abilitate materială și pragmatism, care se dovedesc destul de repede a fi insuficienți pentru rezolvarea laturilor netehnice ale sarcinilor (cele psihomorale, de atitudine și empatie). Pentru că noile conjuncturi sunt privite în manieră reducționistă, tehnologico-economică, adesea se mimează panica lipsurilor de mijloace potrivite scopurilor manipulatorii ale democrațiilor bazate pe industriile tot mai sofisticatelor comunicări controlate. Noțiunile de "comunitate" și "interiorizarea comunității", ca și definirea socialului prin relațiile de solidaritate de către mai mulți sociologi germani
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se înțeleagă acordarea titlului de "inginer" economistului, apoi și lingvistului implicat în elaborarea limbajelor de programare sau de comunicări cifrate sau și ale celor care prepară imaginile, sunetele pe scene, este nevoie și de o abordare filosofico-ontologică și antropologică. Schematizările reducționiste de genul că activitatea inginerului se rezumă la copierea proiectelor preluate "gratis", în cadrul spionajului tehnologic, descris în (1e) ca unul ce presupunea adesea și crima comandată, pot fi depășite cu ajutorul perspectivelor oferite de filosofie. De aceea, pe lângă motivul ideologic binecunoscut
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
-și copiii. În loc să fie semănat cu semințele viitoarelor roade, acest cîmp a fost semănat cu idei. Căci în planul vieții și al fecundității ideea se înscrie ca o dureroasă negativitate". "Negativitatea" ideii în sine nu constituie ea însăși o idee reducționistă, menită a zăgăzui, printr-o exagerare artificială, spiritul uman deschis prin chiar natura sa către nemărginire? Firește, scrisul e un instrument al spiritualității. Dar unul de dată relativ recentă, de vreo șase milenii, ceea ce ne duce gîndul la un progres
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
și inspirat regizor la Chișinău. O plasticitate aparte, o comunicare poetică între teatru și dans existau profund în acele montări. Silvia Luca și Emil Gaju erau doi piloni formidabili. Un anumit spirit îmbogățea totul pe dedesubt. Versiunea scenică mult prea reducționistă de acum nu urmărește decît pe deasupra povestea romanului lui Tolstoi și nu lasă timp actorilor să coboare adînc în personaje, să le nuanțeze stările și raporturile, dramele. Decupajul secvențial, cinematografic nu este îmbrăcat cu carne, "scheletul" construcției fiind la vedere
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
ideologică și prin finețea intelectuală. Teoretician literar cu sclipitoare intuiții, I. nu elaborează un sistem propriu. Dispune însă de o concepție care, în evoluția ei, reflectă sinteza în devenire dintre social și estetic în critica românească. A vedea în mod reducționist în el un critic sociologist, în strictă dependență de C. Dobrogeanu-Gherea, e contrar realității. La Gherea, constata I., „sunt puține pagini de critică estetică, și nu cele mai interesante din opera lui”, remarcând, semnificativ, că „analiza estetică este pe ultimul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
orașelor planificate. Voi pleda aici În favoarea diversității sociale și naturale și voi vorbi despre limitele de principiu a ceea ce putem cunoaște cu privire la ordinile funcționale, complexe. Cred că argumentația mea ar putea fi folosită Împotriva unui anumit tip de știință socială reducționistă. Dar, cum eu m-am Întins deja prea mult, las sarcina acestei demonstrații adiționale altora, cărora le dau binecuvântarea mea. Îmi dau seama că, Încercând să fac o expunere puternică, paradigmatică, risc să dau dovadă de aceeași aroganță de care
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
exprima părerea cu privire la existența lor cotidiană, lipsită de plăcerile vieții sociale din alte orașe braziliene (distracții, conversație, flirturi și mici ritualuri)”. De obicei, nu te poți Întâlni cu cineva decât fie În apartamentul său, fie la serviciu. Chiar admițând premisa reducționistă inițială că Brasília este un oraș strict administrativ, tot există o anonimitate searbădă impregnată În fiecare structură a capitalei. Locuitorilor le lipsesc, pur și simplu, acele spații mici și accesibile, pe care să și le poată Însuși și pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]