402 matches
-
de înțeles tăcerea lui Protarh, care asistă la un curs emfatic, sub forma unei demonstrații de putere verbală formală și de eficacitate sofistică. Tâmp, naiv, prost și tăcut, Protarh trebuie să se împace și cu apărarea - virtuală! - a unei teze reducționiste și caricaturale. El reprezintă imperativul categoric hedonist: plăcerea se identifică cu binele. Astfel încât el aduce mărturie în favoarea vieții fericite. Aici, plăcerea apare ca fiind altceva decât suprimarea sau dispariția durerii. După Philebos, plăcerea nu este negativă, conform modelului exploatat mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
să alegi între două imposibilități îo viață de plăceri fără reflecție, o viață de reflecție fără plăceri), un hedonist autentic, un veritabil adversar al lui Platon, pe o scenă filosofică reală, și nu trucată, ar recuza maniheismul, ar respinge dualismul reducționist și ar revendica pentru sine această opțiune a unei terțe vieți. El n-ar lăsa să i se fure ideea uitându-se cum o șterge șmecherul zeflemitor și flecar: ar angaja niște discuții asupra părților ce ar trebui lăsate plăcerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
total dezacord cu lumea reală. Se înșală, pentru că numeroase figuri angajate în politica politicianistă a Romei se reclamă de la epicurism sau suferă influența lui. Cicero, căruia îi datorăm acest gen de simplificare, avea numeroase motive să întrețină acest maniheism simplist, reducționist și eronat. Printre altele, pentru că Piso, protectorul lui Philodemos, nu l-a susținut într-o afacere de promovare politică. Și a văzut trecându-i pe sub nas guvernarea Macedoniei, la care râvnea, atribuită unui dușman al său. De atunci, el începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Dumnezeu, care este ÎNDELUNG RĂBDĂTOR ȘI PLIN DE BUNĂTATE, dar care NU SE LASĂ BATJOCORIT de fiii oamenilor. Și cred că este o batjocură cumplită la adresa lui Dumnezeu starea de lucruri a lumii în care trăim. Nu vreau să par nici reducționist, nici îngust la minte, nici retrograd. Nici macar alarmist. Poate par bigot, dar și Domnul Isus a fost bigot, daca cineva definește astfel acest termen. Nu putem arăta cu degetul spre o anumita comunitate, etnie, religie, etc și să spunem că
DE CE SE SCUFUNDA AMERICA? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364464_a_365793]
-
moarte - vectori puternici, intens negativi, ce nonșalant “Atârnă hălci de carne ( ... )” (Euripides, Bacchantele) pe altarul spiritului adormit. Excluzând cu vehemență din alcătuirea Ființei umane plămada Iubirii celeste și propunând în locul acesteia doar egoismul deformant al sufletului înecat în viciu, optica reducționistă și pervertibilă a fiilor lui Baphomet anulează categoric comuniunea sui-generis dintre Creat și Creator, răsturnându-i acesteia în integralitate raporturile de interacțiune statuate din momentul inițial al Facerii (și sporite, mai apoi, exponențial, prin jertfelnicie și credință, de nenumărate generații
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
consumismul (sau, mai degrabă absența tot mai acută - nu în toate țările estice la fel - a produselor de larg consum), a constituit principala cauză a epuizării regimurilor comuniste și a detestării conducătorilor lor. Ipoteza e nuanțată, fiind considerată în parte reducționistă: cetățenii est-europeni puteau avea și alte motive de a susține sau detesta regimurile în care trăiau. În plus, dincolo de asemănarea experiențelor de viață ale societăților estice (dovada importării lor din U.R.S.S), traiectoriile diferitelor state comuniste în anii 1970
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
țină cursuri de religie adepților lor. Raportat la cultură, postmodernismul se definește prin două elemente esențiale: promovarea multiculturalismului și valorizarea actelor culturale în raport cu legile economiei de piață. Deși globalizarea este un fapt istoric, ea nu acționează asupra culturii în sens reducționist exclusiv, ci o modelează într-o simfonie de culturi locale, diversificate, ce interacționează între ele prin intermediul mass-mediei și internetului. Șansa lor de supraviețuire este legată, însă, de capacitatea lor de a se mula cerințelor din piață, altminteri, eșecul deși cert
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
adevărului, spre a realiza o implicare personală responsabilă. Aceasta este o problemă delicată pe care nici societatea singură și nici religiile singure nu o vor putea soluționa, atâta vreme cât nu există conlucrare, adică dialog, ci mai degrabă numai atitudini exclusiviste, relativiste, reducționiste sau posesive cu privire la adevăr, care nu fac altceva decât să-l fărâmițeze și mai mult, și să-l facă să devină obscur, denaturându-l ori chiar conceptualizându-l. În acest proces, diferite religii au jucat deja un rol foarte important. Așadar
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
adevărului, spre a realiza o implicare personală responsabilă. Aceasta este o problemă delicată pe care nici societatea singură și nici religiile singure nu o vor putea soluționa, atâta vreme cât nu există conlucrare, adică dialog, ci mai degrabă numai atitudini exclusiviste, relativiste, reducționiste sau posesive cu privire la adevăr, care nu fac altceva decât să-l fărâmițeze și mai mult, și să-l facă să devină obscur, denaturându-l ori chiar conceptualizându-l. În acest proces, diferite religii au jucat deja un rol foarte important. Așadar
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
pe la colțuri de cotitură a dezinteresului pentru Basarabia primejduiește și Ardealul, este bine să-l învețe mai întâi pe surogat ce e ăla patriotismul, pentru care concept site-uri românești în postmodernismul miștocar n-avem, n-a permis caragialismul caricaturizat reducționist, exceptând unele extremist nefrecventabile, dar putem progresa prin imitațiune după unele din WO, cele mai apropiate geografic și militar fiind ungurești sau panmoldovenești, cum ar fi, accesate azi 27 martie 2011: http://prohungaria.ning.com/ http://kuruc.info/ http://www
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
avea imaginea proporțiilor crizei în care se află societatea românească.Strategia națională de dezvoltare culkturală din ultimii ani s-a situat undeva între sublimul discursului politic și penibilul incapacității de a concretiza într-un fel sau altul obiectivele propuse.Viziunea reducționistă asupra culturii și evitarea aproape programatică a impunerii ca prioritate a conceptului de educație prin cultură a condus la abandonarea absurdă, în virtutea descentralizării, a singurelor ”capete de pod “ prin care se putea lansa cumva o politică educațională bazată pe cultură
ANTROPOLOGIA TRANZIŢIEI DE LA SOCIALISM LA MULTICULTURALISM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358293_a_359622]
-
și nici trăirile-i lăuntrice, vom stârni și chiar ațâța curiozitatea și setea de lectură a cititorului de poezie cu prezentarea - extrem de sumară - a primelor 9 poeme din primul ciclu. Note de călătorie prin sinele cândva comun, răsfirat de condiționalitatea reducționist umană, adus la un nemilos factor prim ? Simfonie a șoaptelor topite-n neființă, readuse mirobolant la viață de buze arzând de credință - credință într-o fericire viitoare, deocamdată iluzorie, aflată în stadiul de dorință, de rugă de taină : cuplul Poet
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
descendentă, actanți cu intelect precar și cu funcții neapărat importante, care nu cunosc decât două ipostazieri ale multifațetatului chip al lumii în care trăiesc: banii și puterea - simple forme fără fond semnificând însă absolutul acestei vieți în accepția lor profund reducționistă. Că vor intra într-o bună zi în fundul gropii ca oricare alt muritor al acestei alte planete din Universul divin și că nu vor duce cu ei nimic în lumea de Dincolo nu îi deranjează câtuși de puțin. Ei trăiesc
DICTATURA OCULTĂ CU CIP PREFERENŢIAL A LUMII CONTEMPORANE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359719_a_361048]
-
o virtute esențială a vremurilor noastre marcaste de tendințe totalitare, lipsite de nuanțe. Prin discernământ, Sfântul Vasile cel Mare a reușit să echilibreze rațiunea și credința, cuvântul și slujirea, contemplația și făptuirea. El a reușit să depășească pozițiile unilaterale și reducționiste. Astfel discernământul este o măsură a realismului gândirii și acțiunii Sfântului Vasile cel Mare. Inclusiv, în efortul înaintării pe calea cunoașterii, deși Sfântul Vasile cel Mare este o persoană cu deschideri semnificative către cultura profană, el arată că nu trebuie
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
de a-l menține pe șah ancorat în prezentul povestirilor sale, împiedicându-l să se mai întoarcă în trecut ori să se proiecteze în viitor. De altfel, Riar-Șah ilustrează tipologia omului axat pe obiective, care se bazează pe o judecată reducționistă, de genul dacă s-a întâmplat un lucru, atunci acționez în felul acesta, fără nicio abatere. Din nefericire, el trăiește o existență în alb și negru, după o logică simplistă. Soția pe care o iubea l-a înșelat cu un
ÎNCĂ TE MAI IUBEȘTE! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380897_a_382226]
-
obiective trăiește în viitor, ignorând prezentul. De fapt, el fuge de prezent și în realitate, fuge de sine. Metoda Șeherezadei este de a-l readuce pe șah în prezent, pentru a vedea farmecul și culorile vieții, ieșind astfel din logica reducționistă bine-rău. Neputând să o facă direct, ea apelează la povestire și îl transpune pe acesta într-un prezent fantastic, imaginar, legându-l de prezentul unei povestiri aparent fără sfârșit. Povestirea ei nu se încheie niciodată, și el este silit să
ÎNCĂ TE MAI IUBEȘTE! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380897_a_382226]
-
public legată de faptul că, pentru umanitate, efectele negative ale terorismului contemporan vor căpăta, practic, un caracter de banalitate în viitorul apropiat (banalitate la care contribuie din plin și selecția mediatică a evenimentelor sângeroase) nu reprezintă altceva decât o viziune reducționistă asupra unui fenomen periculos, anume acela de a se ajunge în punctul de acceptare a crimei de către comunitatea globală ca pe o formă de „normalitate” existențială. După cum se știe, explorând cronologic firul istoriei, creionarea oricărui construct planetar antisocial, fundamentat tocmai
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE OMILIA A XXII-A CĂTRE TINERI SAU AUTORITATEA SFÂNTULUI IERARH VASILE CEL MARE ÎN RECOMANDĂRILE FĂCUTE CELOR TINERI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347276_a_348605]
-
țină cursuri de religie adepților lor. Raportat la cultură, postmodernismul se definește prin două elemente esențiale: promovarea multiculturalismului și valorizarea actelor culturale în raport cu legile economiei de piață. Deși globalizarea este un fapt istoric, ea nu acționează asupra culturii în sens reducționist exclusiv, ci o modelează într-o simfonie de culturi locale, diversificate, ce interacționează între ele prin intermediul mass-mediei și internetului. Șansa lor de supraviețuire este legată, însă, de capacitatea lor de a se mula cerințelor din piață, altminteri, eșecul deși cert
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
relația culturii profane cu învățătura creștină reprezintă temeiuri semnificative în conturarea unei poziții echilibrate și înțelepte în această problematică deosebit de complexă. În acest domeniu, Sfântul Vasile cel Mare s-a remarcat prin poziția sa de mijloc, evitând pozițiile extreme și reducționiste. El depășește atitudinea unor autori creștini care polarizau într-o manieră categorică relația dintre creștinism și cultura profană, opunându-le categoric. Totodată, Sfântul Vasile cel Mare nu încearcă nici o formulă de acomodare sau justificare a Revelației prin învățătura exclusiv omenească
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]