310 matches
-
față, indivizii Yin, oxidativi, aflați la începutul evoluției în regnul uman, provenind recent din regnul imediat inferior − căruia îi sunt încă tributari din unele puncte de vedere − nu sunt suficient de adaptați condițiilor din regnul uman; la fel, indivizii Yang, reductivi, aflați în pragul saltului calitativ spre regnul următor, au caracteristici proprii acestui regn, deci au devenit − prin evoluție − neadaptați regnului uman, pe care urmează să-l părăsească. Pentru ambele categorii, neadaptarea la regnul uman este o forță motoare în evoluție
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
asupra alteia (Yang, respectiv Yin) (pacienții fiind indivizi cu dezechilibru temporar spre una din direcții, de regulă inversul stării obișnuite; iar în acest sens amintim un experiment în care premoniția unui eveniment s’a reflectat oxidativ la un bărbat, respectiv reductiv la o femeie, adică invers decât “feleșagul” acestora ). Numai că unii, cei evoluați, o fac discret, iar ceilalți, cei incipienți, cu reclama și goana după beneficiu material caracteristice. Fiind evident că deficitul în bilanțul pacientului este mai dăunător (diminuarea fluidului
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nul al procedurii, acela care separă regula câștigului energetic de către un subiect aflat în deficit energetic de cea a pierderii energetice de către subiectul excedentar. Acest punct nu se află, cum ar fi firesc, la crHc = 1, ci la o valoare reductivă, excedentară (0,9860). Dar, în contextul în care distribuția normală în populația umană a crHc nu are maximul la crHc = 1, ci la crHc = 0,9900 [124], faptul ni se pare firesc. Și vedem astfel că orice mișcare, orice ciclu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
le consider atât de corecte încât nu pot fi confirmate fără a ofensa inteligența cititorului. Dar, în afară de subiectul amintit, tot ceea ce am afirmat în intervențiile mele „nebunești” a suferit, în interpretarea lui Ferrara, o deformare caricaturală, dar și pe nedrept reductivă. Ca să fiu explicit, am ajuns la nivel de linșaj. Pentru că linșezi un om atunci când afirmi că el definește „vulgari” opt sau nouă milioane de comuniști, când el, de fapt, spune că este „vulgară” politica oficială a oligarhiilor puterii. Linșezi un
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ar putea pronunța Biserica: reîntorcându-se la origini, adică la opoziție și la revoltă. Fie să facă acest lucru, fie să accepte o putere care n-o mai vrea ori să se sinucidă. Dau numai un exemplu, chiar dacă este aparent reductiv. Unul dintre instrumentele cele mai puternice ale noii puteri este televiziunea. Biserica n-a înțeles asta până acum. Dimpotrivă, printr-o conjunctură demnă de milă, a crezut că televiziunea este un instrument al său de putere. Și, într-adevăr, cenzura
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
chiar prea ușor să-ți întorc acuze de felul ăsta. Rămânând la aspectul general al discursului tău, tu glumești cu faptul că „de ceva vreme, calul meu de bătaie este consumismul”: ironia asta a ta mi se pare un pic reductivă și, de aceea, simplistă. Știu bine, alegerea ta pragmatică este de a accepta statu-quo-ul, dar nu e și a mea, care sunt un idealist. „Consumismul există, ce să-i faci?”, pare că vrei să-mi spui. Atunci lasă-mă să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
tot felul de mahalagii, dar și cu așa-zisa lume bună. În genul acesta de proză, ilustrat și de I. Al. Brătescu-Voinești sau de I.A. Bassarabescu, invenția aproape că lipsește, iar compunerea riscă nu o dată să devină ternă și reductivă, cu elemente de minorat literar. În timp ce o categorie, „bieții oameni”, cărora viața fără orizont le-a fost hărăzită, este văzută de autoare când indulgent, blajin, când cu bunăvoință ironică, ariviștii, ignoranții cu ifose sunt lăsați pe seama vorbelor pe care le
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
concluzia să. Cu excepția cazului în care Statele Unite încep s) urm)reasc) obiective adecvate cu tactici eficiente, spune el, ,,am putea, în cel mai bun caz [sau în cel mai r)u?] avea o lume tripolar)”. Că întotdeauna, concluzia este obținut) reductiv. Statutul altor ț)ri, și caracterul sistemului internațional, sunt definite prin prisma politicii americane! Statele își construiesc propria soart). Cineva ar putea, bineînțeles, s) fie de acord cu afirmația. Ins) abord)rile sistemice examinate pan) acum, ajunse în acest punct
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Capitolul care urmeaz) ilustreaz) cum se definesc structurile politice, într-un mod care s) fac) posibil) construirea unei teorii sistemice. 5 Structuri politice Am reținut, din capitolele 2, 3 și 4, c) rezultatele internațional-politice nu pot fi explicate în mod reductiv. Am aflat, în capitolul 3, c) pan) și abord)rile sistemice clar recunoscute amestec) și confund) nivelul sistemic cu cauzele de la nivelul unit)ților. Reflectând asupra teoriilor care merg pe linia modelului sistemic general, am ajuns imediat la concluzia c
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cu nonșalanță. Simbioza cu obiectul de interpretat nu poate fi privită ca o alteritate perfect conservată a acelui obiect. Ipotezele privind un alt tip de interpretare ale lui Susan Sontag, de pildă, Își puneau problema pericolului unui model de interpretare reductiv. Erotica interpretării era inovativă, În sensul unei manifestări diferite față de obiectul respectiv, nu a unei subordonări critice, tehnice, a obiectului. Ideea că am putea redescrie interpretarea pornind de la circumscrierea anarhetipului mi se pare foarte provocatoare. Văd În aceasta un prim
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mici modificări operate de Corin, pentru că merită, dar deficiența În toată interpretarea este recursul la psihanaliză și la psihologie. După mine, anarhetipul este transpsihanalitic și transpsihologic. Psihologia și psihanaliza nu au absolut nici o relevanță În acest subiect, fiindcă sunt metodologii reductive. În momentul În care trecem de punctul În care Începe proteismul, ajungem la o etapă nonpsihologică. Ceea ce trăim, dinamica muncii planetare, dinamica identităților transnaționale, dinamica globalismului, toate acestea sunt realități transpsihologice. E un alt tip de om aici, cu un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fi atinse, printr-un exercițiu rațional sau chiar prin intermediul simțurilor, și altele care sunt rezultatul unei negocieri, al unui șir de convenții Între oameni. S-a vorbit - mult mai inspirat decât pot eu să o fac acum, foarte aproximativ și reductiv - despre faptele instituționale, cum sunt banii și atâtea alte lucruri. Ei bine, nu știu, o asemenea reflecție e Încă foarte departe - deși este esențială -, pentru un demers cum este cel pe care Îl Încearcă istoriografia care se ocupă de locurile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
destinat decidentului este partea intitulată „Produsul activității serviciilor de informații” (pp. 100-107), care ilustrează diversitatea de forme pe care le poate îmbrăca informarea pornind de la practicile curente din SUA. În aceeași notă centrată pe analiză, din păcate cu o prejudecată reductivă, sunt tratate eșecurile serviciilor de informații. Textul corespunzător abundă în formulări de tipul: „riscul ca serviciile de informații să nu evalueze corect o situație”, „absența avertizărilor cu privire la o schimbare economică majoră și rapidă”, „neanticiparea unor evenimente politice sau economice”, „o
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
De natura et gratia) care o corectează încă din titlu pe cea a adversarului și din care, așa cum obișnuiește să facă în tratatele de bătrânețe, Augustin citează pas cu pas, citarea fiind urmată imediat de confutațiune. Augustin nu acceptă interpretarea reductivă a harului, propusă de Pelagius, ca posibilitate de a nu păcătui dăruită de Dumnezeu omului prin liberul arbitru sau prin lege care indică binele ce trebuie făcut și răul care trebuie evitat. Apoi, pentru că predicile lui Celestius în Sicilia avuseseră
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
De natura et gratia) care o corectează încă din titlu pe cea a adversarului și din care, așa cum obișnuiește să facă în tratatele de bătrînețe, Augustin citează pas cu pas, citarea fiind urmată imediat de confutație. Augustin nu acceptă interpretarea reductivă a harului, propusă de Pelagius, ca posibilitate de a nu păcătui dăruită de Dumnezeu omului prin liberul arbitru sau prin lege, care indică binele ce trebuie făcut și răul ce trebuie evitat. Apoi, pentru că predicile lui Celestius avuseseră succes în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dosarul istoric reunit de R.A. Donkin, Dragon’s Brain Perfume, 1999, pp. 89-103 (inclusiv În Kashmirul medival, după cum atestă R³jataraòginș). 271. Probabil Radix Zedoariae, din Cucurma Zedoariae Roxb. 272. Deși normală, asocierea științei unui pañĂit cu astrologia e discriminativă și reductivă, fiind totodată foarte probabil ca Honigberger să nu fi receptat decât această parte științifică, În sens european, a activității celor pe care i-a Întâlnit. 273. La fel spune și Eliade (vezi descrierea În India..., București, 2003, pp.79, 99-100
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
premisele oricărui tip de istorie și istoriografie, eventual a unora aplicate exemplelor pe care le constituie - și pe care, cu diferitele lor experiențe, de fapt nu vor să le constituie. Eliade ia În aceste exemple valori arbitrare - fiind incomplete și reductive - atât ale combustibilității, cât și ale istoriei și metodelor. Numai În secolele În care ele fac parte dintr-o aceeași experiență culturală (bunăoară, adică, pentru un istoric al religiilor), ele par mai Învecinate decât au fost vreodată. Zodia culturală sub
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și un „apofatism al persoanei” - „caracteristic pentru gândirea creștină a Răsăritului grecesc”2 - , care admite că orice cunoaștere „nu se limitează la cunoașterea intelectuală, ci este un fapt existențial integral care presupune conlucrarea mai multor facultăți distincte (senzitivă, critică, abstractivă, reductivă, imaginativă, afectivă, intuitivă, perceptivă)”3. Această disjuncție facilă îl face pe Yannaras să afirme că „apofatismul esențialist” al lui Augustin sau Toma d’Aquino (1225-1274) nu ne adresează o invitație la poetica doxologică atât de specifică tradiției răsăritene. Asemenea judecăți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Corectarea unor erori Notele servesc pentru o posibilă corectare a unor observații și aprecieri făcute În corpul textului. Când lansăm opinii mai originale sau mai Îndrăznețe, despre care bănuim că ar putea produce opinii contrare, „a insera o notă parțial reductivă va fi o dovadă nu doar de lealitate științifică, ci și de spirit critic” (Eco, 2000, p. 182). 2.7. Traducerea unor citate Notele servesc și pentru a indica traducerea În limba română a unui citat, care trebuia dat În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Întrucât romantismul este prima mișcare literară cu pronunțat caracter de universalitate, studiul abordează, sprijinindu-se pe o bogată bază de exemple, încadrate în arhetipurile deja stabilite, tendințele romantismului în literaturile naționale. Omisiunea elocventă (1973) discută funcțiile și valorile expresiilor stilistice reductive (elipsa, litota, entimema etc.) și consideră că selectarea lor de către autorii moderni este o primă etapă în mișcarea „antiretorică” a curentelor literare moderne. Pornind de la afirmația lui Roman Jakobson că romantismul și simbolismul sunt dominate de metaforă (relația de substituire
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
speculativ depus la construirea sistemelor, se manifestă acum ca angajament de reînnoire, ca o rigoare mai mult decât carteziană, pură și total deschisă la captarea fenomenului în manifestarea sa cea mai autentică, ce se lasă observată doar după parcurgerea exercițiului reductiv. Cercetarea fenomenologică, în ciuda metodei sale riguroase, nu scapă de o ambiguitate, după părerea noastră, salutară: pe de o parte este baza neutră a analiticii, pe de alta oferă o complexitate de date care cer să fie interpretate. Hermeneutica, filosofia interpretării
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
deschisă spre viitor, ci care să poată arăta și o direcție concretă de cercetare și de angajare. Filosofia ne apare astăzi, înainte de toate, ca exercitare a unei opoziții, pe de o parte față de orice formă de închidere într-o epistemologie reductivă, pe de alta față de folosirea pur ideologică a puterii. Ca propunere în fața constatării pierderii sensului, s-a configurat răspunsul formulat în termenul de luptă pentru sens. Domeniile în care se desfășoară această luptă sunt cele în care elanul vital se
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cu conștiința clară a limitelor condiției noastre umane. Se întâmplă așa deoarece problematizează ceea ce, pentru cel care trăiește departe de filosofie, nu este decât ceva obișnuit. Prin urmare, filosofia devine necesară ca să ne apărăm de superstițiile vechi și noi (scientismul reductiv, funcționalismul exclusivist, folosirea ideologică a puterii). Cele două rațiuni, care fac ca filosofia să nu poată fi înlocuită de nimic altceva, sunt strâns legate între ele: nu există o adevărată demascare a folosirii ideologice a vieții și culturii dacă orizontul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
favorite ale polemicilor lui Vinea este E. Lovinescu, împotriva căruia se dezlănțuie în diatribe violente; aparent contrariant (ambii comentatori sînt adversari ai sămănătorismului, ambii se vor manifesta ca exponenți ai sincronismului modernist), faptul se deovedește a fi elocvent. Ar fi reductiv să punem aceste excese doar pe seama influenței pamfletare a lui Arghezi și a lui N.D. Cocea, a apropierii de socialiști și a aversiunii față de liberali; după cum ar fi naiv să le considerăm doar drept o expresie a tinereții iubitoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al lui D’Annunzio, futurismul militarist al lui Marinetti ș.a.), Revoluția (cu mișcările avangardiste și activiste de stînga - inclusiv constructivismele și Suprarealismul) și Carnavalul (ilustrat, între altele, de relativismul hedonist, antipolitic al Dadaismului zürichez). Privită prin prisma acestei tipologii inevitabil reductive, dar stimulative, acțiunea grupării Contimporanul se dovedește a fi însă mai curînd un „hibrid” între revoluționarismul constructivist și „carnavalescul” sincretic al spectacolelor Dada. La 10 ani după debutul mișcării dadaiste, acțiunile grupării Contimporanul vor face apel la un nou sincretism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]