241 matches
-
de „reeducare”, efectuate sub autorizația autorităților comuniste în perioada anilor 1949-1952 (cunoscute și sub denumirea sau "Fenomenul Pitești"). Acest experiment nu poate fi redus la o scuză pentru administrarea unor bătăi și torturi brutale, administrate zilnic cu scopul de a „reeduca total” deținuții politici, majoritatea studenți, membri în grupări interzise de comuniști ca Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal, precum și cei inspirați de Garda de Fier sau membri sioniști ai comunității evreiești din România. Esența metodei folosite la Pitești este
Experimentul Pitești () [Corola-website/Science/306839_a_308168]
-
cu comitete revoluționare alcătuite din reprezentanți ai proletariatului într-o încercare de ,,a purifica țara de inegalitate, corupție și elitism prin mobilizarea maselor" (Harding 1997: 247). Zeci de mii de cadre și membri ai familiilor lor au fost executați sau reeducați sub o politică xiafang reînnoită și viguroasă; mulți politicieni de rang înalt, inclusiv Liu Shaoqi și Deng Xiaoping au fost eliminați. În toiul haosului declanșat, deși după excesele violente ale fazei Gărzii Roșii care s-a încheiat în 1969, la
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
urmare, o cădere a mea n-ar fi fost spectaculoasă socialmente, ca a împăratului Chinei (la noi în Europa s-ar fi râs dacă noi românii, lipsindu-l pe Mihai I de tron și păstrîndu-l în țară, l-am fi "reeducat" să simtă bucuria simplă de a lucra la un strung), dar ar fi fost spectaculoasă în interior, acceptând să nu mă las ghidat de idei clare și distincte, adică să nu concep căderea mea, cum nu putem concepe, cu ceea ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de acesta în Poemul pedagogic, cu aplicații la deținuții de drept comun, unde, cum explicitează sintetic Virgil Ierunca, "infractorul, conștient că e un element declasat care nu mai are altă salvare decît sprijinul partidului, își ia sarcina de a-i reeduca pe alții, care au fost în situația lui, pe drumul cel bun". În fapt, totul se reducea la aplicarea torturii neîntrerupte. Cel care va prelua, organiza și conduce reeducarea la Pitești este Eugen Țurcanu, membru în Frățiile de Cruce în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
foști legionari. Șeful lor era Țurcanu. Dar nu Țurcanu a inventat reeducarea, ci Nicolski! Țurcanu fusese student la Drept. Arestat la Suceava. Acolo au fost inițiate acele "comitete de reeducare", împărțite, mai apoi, în două: o parte pentru Pitești, să reeduce studenți, altă parte la Gherla. Reeducatorii au fost îmbătați de ideea că vor ieși din închisori, că vor fi promovați... Dintre reeducatorii din camera mea, unul fusese student la medicină. Șeful "comitetului" era tot un fost student, din Baia, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ascultam Vocea Americii și spuneam prin sat că satelitul american e mai bun decît cel sovietic. Au fost opt martori acuzatori și fiecare a spus cîte ceva ca să mă îngroape de viu... La eliberare, în 1964, mi-au zis: "Ești reeducat, reabilitat și redat societății, care te așteaptă cu brațele deschise!" Și mi-am început viața de reabilitat stînd ca un străin în propria mea casă, confiscată". Un erou este Dumitru Ganez (n. 1919), agricultor din Ionășeni-Trușești. Întors de pe frontul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu ați fost reabilitați". Și iată că în Germania de Vest pînă în anul 1966 au fost condamnați optzeci și șase de mii de criminali naziști (dar n-am auzit de așa ceva în Germania de Est. Înseamnă că au fost reeducați și sînt apreciați în administrația de stat). Iar noi ne sufocăm, noi nu cruțăm paginile ziarelor și orele emisiunilor de radio, noi și după ce terminăm lucrul rămînem la miting și votăm: Este puțin! Și optzeci și șase de mii este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
literară de excepție a Torturii pe înțelesul tuturor, se cer citate in extenso, fără alte comentarii: "Odată strînși laolaltă, reacționarii (unul fusese închis pentru că spusese că "pîinea este rece", iar altul pentru că fusese auzit zicînd "comuniștii ăștia...") trebuiau să fie reeducați. Cum educația unui om durează de cele mai multe ori întreaga viață, era greu să-i reeduci pe contrarevoluționari doar în cîțiva ani de pușcărie. Era greu, dar nu imposibil. Cînd tovarășul Marin Jianu, adjunct al Afacerilor Interne și responsabil cu lagărele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
comentarii: "Odată strînși laolaltă, reacționarii (unul fusese închis pentru că spusese că "pîinea este rece", iar altul pentru că fusese auzit zicînd "comuniștii ăștia...") trebuiau să fie reeducați. Cum educația unui om durează de cele mai multe ori întreaga viață, era greu să-i reeduci pe contrarevoluționari doar în cîțiva ani de pușcărie. Era greu, dar nu imposibil. Cînd tovarășul Marin Jianu, adjunct al Afacerilor Interne și responsabil cu lagărele, a transmis indicația de a se folosi bătaia, zelosul comandant al coloniei de muncă Salcia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
condamnat într-unul din numeroasele loturi legate de rezistența anticomunistă din pădurile Babadagului, Mîndru trăise în penitenciarul de la Pitești sau de la Gherla lucruri de netrăit. Pentru că nici o tortură nu-l putuse face să participe la torturarea altora, adică să se reeduce, fusese silit să mănînce douăzeci și șase de gamele cu fecale. Eram fericit în ziua în care mă lăsau să-mi mănînc propriile mele fecale, mi-a spus el, îngrozit de ceea ce îndrăznea să-mi spună. Visase cîndva să ajungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să îndreptățească toate speranțele. Paralizată și inaptă să dialogheze, să-și pună întrebări și să răspundă la ele, să se conducă și să-și aleagă liderii, societatea noastră pare, privită de pe aceste forumuri, decisă să lupte din răsputeri să-și reeduce și recupereze mușchii atrofiați ai atitudinii morale, ai discernământului etic și ai implicării civice. Foarte curând s-ar putea ca ea să nu mai aibă nevoie nici de cârjele puse la dispoziție de formatorii de opinie, nici de demagogia liderilor
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
s-au sustras de la aceasta. Articolul 8 Ministerul Afacerilor Interne este însărcinat a face propuneri nominale și pentru alți condamnați care nu beneficiază de prevederile prezentului decret, dar care au avut în timpul executării pedepsei comportare bună, dovedind că s-au reeducat. ------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132544_a_133873]
-
ba dimpotrivă. - Ascultă, Mathieu, ăștia nu știu că războiul s-a terminat și Hitler a fost învins? - Ba da, dar nu-i interesează. Sunt puțin obsedați, cred. - Și nu se poate face nimic? - Nu prea... am încercat noi să-i reeducăm, dar sunt rezistenți... Știam. - Mathieu, i-am zis, se pare că nu o să rămân aici. Astea cinci minute mi-au fost de-ajuns. Hai să vedem sectorul român. - Sigur, a răspuns, dar ca să fiu cinstit... - Ce? - Nimic. Vei vedea. Liftul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
p-ormă urmau discuții... Și ăștia mai mari puneau Întrebări... Și sigur că apărea problema Basarabiei și altele legate de ruși și atuncea o văzut că n-are ce face cu noi... Cu toată activitatea asta nu reușea să ne reeduce, ci ne educa În continuare În spirit anticomunist... Când am ajuns eu, grupul de moldoveni era deja acolo, da’ n-au avut curaj... Ei făceau pe reeducații, dar n-au putut să facă nimica, n-au avut curaj, că erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acasă, și la 1 octombrie 1958 m-au arestat din nou... Pe ce motiv v-au rearestat? Păi, Între timp au apărut mai multe lucruri... După acuzele care ni s-au adus: că noi În Închisoare am refuzat să ne reeducăm, că după ce am ieșit afară am continuat să fim elemente reacționare, că pe unde eram ne purtam În așa fel Încât să ieșim În evidență, ca să fim luați În seamă, să influențăm și pe alții În atitudine... Și, sincer să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sau o mamă pentru un copil! E, asta a făcut-o soția directorului. Dar n-a durat decât vreo lună, două, că dup-aia și directorul o fost schimbat, pentru că l-au mirosit, și informația asta n-o plecat de la reeducați sau de la deținuții de-acolo, de la elevi, ci o plecat de la careva dintre gardieni... Eu doar bănuiesc, nu știu sigur să zic... Ați putea să-i faceți un portret lui moș Dumitrache? Dumitrache, care s-o ocupat cu noi, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aceștia ne-am ales 22 de elevi... care am respins reeducarea. C-am avut și noi turnătorii noștri, să știți. Dar și noi ne manifestam public: „Nu vrem reeducare, domne. Avem o condamnare de făcut, o executăm, dar nu ne reeducăm”. Și marea majoritate a elevilor, din cei vreo 800, au fost așa... Cred că doar vreo sută au acceptat reeducarea. Eu am zis: „Vreau să mă reeduc și să mă eliberez mai devreme”... Noi am refuzat. Ne-am gândit că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vrem reeducare, domne. Avem o condamnare de făcut, o executăm, dar nu ne reeducăm”. Și marea majoritate a elevilor, din cei vreo 800, au fost așa... Cred că doar vreo sută au acceptat reeducarea. Eu am zis: „Vreau să mă reeduc și să mă eliberez mai devreme”... Noi am refuzat. Ne-am gândit că ne facem pedeapsa și ne vom elibera. Cine mai era printre aceștia 22? Cine erau? Erau elevi din toată țara, aleși cam pe sprânceană... M-am Întâlnit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mi se pare că Ionescu a povestit romanul lui Fadeev, Tânăra gardă. Pe urmă, mai Înainte, În perioada de provocare, pe rând, au povestit multe romane. De exemplu, Dumas, Contele de Monte Cristo, Dostoievski, Frații Karamazov, și, după ce am fost reeducat, iarăși am luat pe această temă... Cum am privit atuncea și cum privim acuma, cum analizăm și ce aspect greșit am avut atuncea și cum trebuie să vedem acuma... Orice om care este Întrebat despre demascare Începe cu torturile. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
porția de la Țurcanu, Încă În plus, pentru acest fapt n-a mai primit. A stat Înapoi acolo În grupul „bandiților” și a continuat sistemul de demascare... Pe urmă, a primit și el mai departe bucățile de săpun și a fost reeducat. Acuma n-are nici un rost ca să povestesc mai departe, pentru că oamenii aceștia au fost un fel de... jertfe, no. Și el o fost un om slab ca alții, ca noi, ca mine, ca fiecare. Unde a ajuns pe urmă..., asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fel de lucruri trebuiau să spună deținuții În demascările lor? Ce v-a impresionat cel mai tare? Păi, alea În care Își blamau părinții, biserica, religia... Asta era la ordinea zilei. Cam cât timp a durat până ați fost considerați reeducați? Destul de mult... Două-trei luni. Până prin aprilie 1950. Unde ați fost dus după ce au Încetat bătăile la 4-spital? Nu mai știu... că atâtea camere erau acolo. Dar era o cameră În care am văzut cum s-a stins din viață Bogdanovici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ce s-o-ntâmplat, „că dacă nu, iară veniți aicea”. Asta era o treabă cumplită... De acolo, cam prin iunie 1950, am fost dus la Gherla. Ne-au zis să avem grijă, că mergem acolo, și să căutăm să Îi reeducăm pe bandiții de acolo, care erau muncitori. Cine v-a zis asta? Țurcanu. La Gherla cine conducea demascările În camerele În care ați stat? Era Constantin Bogos... Coca Îi ziceau ăștia, tot moldovean, de prin Bacău. Păcat de el, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o găsit alții, mai curajoși și mai deschiși la minte, să ne spună prin ce-am trecut și care-i adevărul... Totuși, deasupra noastră plana teama că ajungem iară Înapoi la Gherla sau În altă parte... Mai erau și alți reeducați pe acolo? Erau. De exemplu, Găbureac, sau Armeanu, de care v-am spus, Regman... Vă mai amintiți cum a fost momentul eliberării? Știați că urmează să fiți eliberați? Da, că Înaintea noastră o plecat un alt lot... I-o strâns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că n-a făcut norma... Da’ dacă nu putea să o facă? Nu puteau! Uite, cum sunt eu acuma. Io nu mai pot să fac ce-am făcut... (râde - n.n.) Tot un brigadier ar fi spus că io nu sunt reeducat și eu am spus: „Domnule, eu nu am nevoie de reeducare. Eu sunt educat de părinții mei pân’ la vârsta de șapte ani. Io nu am nevoie să fiu reeducat!”. Bine, că și pentru expresia asta am avut iar 14
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Tot un brigadier ar fi spus că io nu sunt reeducat și eu am spus: „Domnule, eu nu am nevoie de reeducare. Eu sunt educat de părinții mei pân’ la vârsta de șapte ani. Io nu am nevoie să fiu reeducat!”. Bine, că și pentru expresia asta am avut iar 14 zile de izolare... Și să zâce că trebuia să mă elibereze În decembrie ’63, și pentru acest motiv m-a mai ținut până În aprilie ’64. Eram așa de distrus În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]