238 matches
-
sfântului Pavel) ori gnostice (cum arată Alain Besançon). Ceea ce mă interesează este că societatea comunistă, ca o societate totalitară ce se respectă, a construit un asemenea scenariu explicativ sau adevăr unic, pe care Îl impunea cetățenilor săi, dorind să-i reeduce printr-o uniformizare a viziunilor. Or, ceea ce s-a Întâmplat după Revoluție, desemnat de Ruxandra prin termenul contra-reeducare, este procesul contrar, mai Întâi de negare a scenariului explicativ unic propus de totalitarismul comunist, și apoi de pulverizare a lui Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nivelul cuplului dictatorial (Ceaușeștii), la nivelul Comitetului Central sau al potentaților locali... Altfel nu s-ar mai fi găsit nici cea mai mică disponibilitate pentru schimbare, speranță ori fugă de comunism. Corin Braga: Dar Ruxandra spune că da. Am fost reeducați cu toții, ca dovadă inclusiv reacțiile minerilor acum, În postcomunism, mai ales În 1990. Reacții masificate... Marius Jucan: Minerii au fost manipulați, desigur, dar ei nu reprezintă toată societatea românească. Ruxandra Cesereanu: Reeducarea nu a reușit În România În forma ei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
României, câteva sute, atâți câți au fost ei, cel mult o mie. Această rezistență a existat În paralel cu Gulagul, pentru că ultimii luptători din munți au fost capturați și executați În 1962. Corin Braga: De aceea nici nu au fost reeducați... Mihaela Ursa: Susțin observația Sandei că ar trebui departajate tipurile de reeducare. Mi se pare, Ruxandra, că vorbești În textul tău În aceiași termeni - confundându-i de fapt - despre necesitatea de-a inversa procesul reeducării, pentru generațiile care au trecut
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care le am sunt de ordin tehnic. Una ține de diacronia și de modul În care diferitele straturi ale culturii din perioada comunistă se lovesc sau se freacă Între ele. De pildă, nu cred că ieșirea din Închisoare a celor „reeducați” a difuzat, la nivel social, efectul unui model concentraționar. Ceea ce face textul-pilot este să extrapoleze un model concentraționar la nivelul Întregii societăți. Paradoxul În toată povestea aceasta este absolut limpede: În primul rând, dacă luăm cazurile mari, Noica, Steinhardt etc.
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
proces continuu de lobotomizare ideologică. Or lucrul acesta, slavă Domnului, nu s-a Întâmplat. Modelul este mult mai eterogen. Fiecare dintre noi poate confirma acest lucru. Nu citeam numai Marx (ceea ce nu e rău...), Dej sau Ceaușescu. Noi ne-am „reeducat” de la sine - unii, prin providența profesorilor de care am avut parte (cazul meu concret). Lucrul acesta trebuie neapărat demonstrat. Bibliotecile noastre personale sunt biblioteci contra-culturale. În momentul În care, de pildă, mie mi se sugerează că am fost „spălat” (brainwashed
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sine - unii, prin providența profesorilor de care am avut parte (cazul meu concret). Lucrul acesta trebuie neapărat demonstrat. Bibliotecile noastre personale sunt biblioteci contra-culturale. În momentul În care, de pildă, mie mi se sugerează că am fost „spălat” (brainwashed) sau „reeducat” până prin ’89 sau că sunt produsul unei anumite „reeducări” programate, atunci, psihologic vorbind, mă simt ofensat și probabil că această ofensă poate fi extinsă asupra foarte multor oameni, care ar fi dispuși să accepte acest termen. Eu spun doar care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Gulag, despre memorialistica Închisorilor din România, În care am demonstrat și cum s-a cedat, dar mai ales cum s-a rezistat În Închisorile comuniste, să vin acum cu o teorie prin care să susțin că deținuții politici au fost reeducați și au răspândit reeducarea. Tocmai de aceea au făcut Închisoare, fiindcă erau refractari la spălarea creierului și la implantul ideologic. Să o iau de la capăt, deci. Regimul comunist din România a inițiat un proiect de dresare și reeducare a populației
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ci fiindcă experimentul prinsese rădăcină, iar populația fusese Îngenuncheată. Deținuții politici care au supraviețuit și au ieșit din Închisoare au format niște insule tăcute, care abandonaseră protestul, fiindcă erau timorați de ceea ce pățiseră. O parte dintre ei, o minoritate, fuseseră reeducați și aveau reacții schizoide. Alții, foarte puțini, mai aveau totuși curajul să povestească ce se Întâmplase În Gulag. Existau, prin urmare, trei tipuri de deținuți eliberați din Închisori: tăcuții nereeducați (majoritatea), „limbuții” nereeducați (care povesteau pătimaș despre Gulag și Își
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nereeducați (majoritatea), „limbuții” nereeducați (care povesteau pătimaș despre Gulag și Își manifestau anticomunismul) și reeducații (dintre care, o parte, au devenit colaboratori ai Securității). Răspund acum la un alt reproș: nu m-am referit la intelectualitate, la intelighenție, ca fiind reeducată; În orice caz, chiar dacă și printre intelectuali au existat reeducați (și au existat), În general ei au rezistat mai bine spălării creierului decât alte categorii. Majoritatea disidenților au provenit dintre intelectuali. Noi cei care discutăm acum ne amintim cum citeam
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aș interveni și eu, fiindcă mi se pare că e o neînțelegere la mijloc, că luptăm cu mori de vânt create artificial. Nu am Înțeles deloc din textul Ruxandrei că ea vede foștii deținuți ca pe niște „agenți” meniți să reeduce societatea, ca pe niște pedagogi formați de regim pentru ca, În momentul În care ies din Închisoare, să Înceapă să-i reformeze și pe ceilalți. Nici măcar ideologii și artizanii represiunii comuniste nu cred că Își făceau asemenea iluzii. Foștii deținuți au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
privați mai masiv de cultură. Din cauza aceasta Între intelectuali și mase există totuși o diferență. Cu cât cultura ta este mai bogată, cu cât citești și ai mai multe puncte de vedere la dispoziție, cu atât ești mai dificil de reeducat. Comunismul a mizat mult și pe deculturalizare sau aculturalizare, trimițând intelectualii la munca de jos, sărăcindu-i pe burghezi, aducând țăranii la oraș. Prin aceste dislocări oamenii erau scoși din contextul lor cultural, reperele lor valorice erau perturbate și anulate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ar putea fi adevărul absolut. În altă ordine de idei, v-aș propune să deconspirăm un anumit complex de superioritate pe care riscăm să-l dezvoltăm noi, ca intelectuali. Să nu ne iluzionăm cu ideea că masele largi au fost reeducate, În timp ce noi am scăpat mai puțin reeducați... Desigur, putem vorbi de reeducare În termeni procentuali, constatând că unii au fost reeducați În procent de 90%, alții de 50%... Dar nu cred că cineva a putut evita total deformările, chiar și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care riscăm să-l dezvoltăm noi, ca intelectuali. Să nu ne iluzionăm cu ideea că masele largi au fost reeducate, În timp ce noi am scăpat mai puțin reeducați... Desigur, putem vorbi de reeducare În termeni procentuali, constatând că unii au fost reeducați În procent de 90%, alții de 50%... Dar nu cred că cineva a putut evita total deformările, chiar și atunci când se opunea. Fenomenele de evazionism, de rezistență sunt tot niște reacții mutilante, chiar dacă evită deformarea dorită de sistem. Gândindu-mă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și atunci când se opunea. Fenomenele de evazionism, de rezistență sunt tot niște reacții mutilante, chiar dacă evită deformarea dorită de sistem. Gândindu-mă la mine, deși poate nu am apucat să trăiesc așa de mult În regim Încât să mă simt reeducat la modul masiv, nu pot totuși să nu constat că au existat efecte colaterale ale sistemului și asupra mea. Desigur, aveam acces la cărți și alte forme de contra-cultură (cum ar fi muzica rock), care deconstruiau ideologia regimului, dar existau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
există pentru că Noica a trecut prin Gulag și a fost hărțuit cu tenacitate până când a cedat (a cedat interior, asta vreau să spun, Întrucât, din fericire, Noica nu a devenit delator, a refuzat așa ceva). Tu spui că nu a fost reeducat. După mine, Noica este, din păcate, unul dintre reeducații obținuți dintre intelectualii de elită, care și după Închisoare Își continuă, Într-un fel, autoreeducarea. Experiența sa de detenție este sfâșietoare, dar nu are nimic moral În ea și stârnește chiar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fost un Înfrânt, Noica a fost creatorul unei „școli” ce a dat gânditori și oameni liberi În timpul regimului comunist. Și prin aceasta probabil s-a salvat, prin ucenicii săi, prin fiii spirituali. Așa cred: am punctat și defectele morale (de reeducat) ale lui Noica, dar și calitățile sale de pedagog. Ștefan Borbély: Repet, nu cred că Noica a fost reeducat, ci că el a tras, laolaltă cu alți legionari, consecințe foarte profunde din experiența concentraționară de care a avut parte, Înțelegând
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Și prin aceasta probabil s-a salvat, prin ucenicii săi, prin fiii spirituali. Așa cred: am punctat și defectele morale (de reeducat) ale lui Noica, dar și calitățile sale de pedagog. Ștefan Borbély: Repet, nu cred că Noica a fost reeducat, ci că el a tras, laolaltă cu alți legionari, consecințe foarte profunde din experiența concentraționară de care a avut parte, Înțelegând că, din momentul În care iese, trebuie să se poarte „mascat” În cultură: că trebuie să ascundă substanța autentică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai bine În mediul Înconjurător și să relaționeze mai bine cu ceilalți oameni. S-a dovedit, de asemenea, că exercițiile fizice intense au dus la diminuarea agresivității și autoagresivității, a autostimulării, a comportamentului hiperkinetic și a stereotipiilor la copiii autiști. Reeducând aceste elemente, copilul se va putea Încadra mai bine În mediul social Înconjurător. La copiii autiști dezvoltarea motricității are o importanță majoră, prin aceea că este implicată În deprinderile motorii și apoi În deprinderile de muncă, absolut necesare unui copil
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
cu baza lărgită; 2. Se vor evita: săriturile; exercițiile în care este solicitat excesiv abdomenul; exercițiile de forță sau de rezistență; exercițiile de viteză; supra încălzirea organismului (poate fi afectat fătul); 3. Se pune accent pe exercițiile de respirație (se reeducă respirația diafragmatică și respirația costală pe regiunile superioară, medie și inferioară), deoarece un autocontrol eficient al acesteia este necesar pentru: adaptarea ventilației și implicit a hematozei pulmonare la necesitățile crescute din timpul sarcinii (se adaugă consumul de oxigen al fătului
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
informații, sentimente, atitudini, aptitudini s.a.m.d. ; este drept cert că obținerea acestor informații, pe cale vizuală pot contura alcătuirea unui model de comportament uman. Și aici vorbim despre acele structuri fundamentale: mentală și senzorială prin care se poate citi, înțelege, reeduca, orienta, percepția artistică/artistul, respectiv structura fundamentală a receptorului/ spectatorului. Primul contact/dialog cu vizibilul prezintă relații de continuități și chiar discontinuități...intuitivul se colează acuității vizuale, de unde rezultă acel inventar de forme cunoscute și inventate funcție de structura personală fiecărui
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
abordări sunt: 1) dezvoltarea bazată pe piață este incompatibilă cu „cultura tradițională”; 2) sărăcia și lipsa creșterii sunt cauzate de cultură și de norme din interiorul comunității care reduc motivația mobilității și a spiritului antreprenorial; 3) oamenii trebuie să fie reeducați pentru a accepta comportamente „moderne” (acumulare individuală, atitudine pozitivă față de risc, mobilitate geografică etc). Un alt mod al economiștilor și al practicienilor industriei de dezvoltare de a privi cultura, este că aceasta e o variabilă reziduală. Avem, astfel, de-a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai departe pe linia distrugerii individualității: deținutul trebuia să calce în picioare tot ce avea mai scump - soția, familia, prietenii, credința. În faza a patra, primit fiind în grupul „Organizația deținuților cu convingeri comuniste”, el trebuia să demonstreze că este „reeducat”, fiind silit să conducă procesul de reeducare a celui mai bun prieten al său. Prin asemenea metode, orice fost adversar eliberat din închisoare devenea incapabil să se mai opună, să-și păstreze individualitatea și independența de gândire. Nu era afectat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Că a fost racolat de Securitate, prin generalul Emi Macri, direct implicat în represiunea din Valea Jiului. Organul de represiune nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat el însuși, deși fusese impecabil ca lider al greviștilor, să se înroleze de partea autorităților, trădând cauza protestatarilor. Cu siguranță că Securitatea l-a amenințat pe Dobre cu suprimarea familiei, iar liderul minerilor a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fi „cumințiți”, asemenea minerilor care se revoltaseră cu zece ani mai devreme, în 1977. Cel care îi amenința astfel pe muncitorii de la IABv știa că minerii protestatari de odinioară fuseseră chemați în instanță și deportați, iar cei care rămăseseră fuseseră reeducați ideologic ori supravegheați intens de membrii poliției secrete, Securitatea. În ciuda acestor amenințări, muncitorii brașoveni își continuă protestul colectiv, pentru că nu mai au ce pierde, considerându-se oricum muritori de foame: „Ce se mai poate întâmpla șse întreba unul dintre ei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură din cadrul fenomenului Pitești. Așa încât unul dintre cuvintele-cheie ale recuperării ideologice a protestatarilor brașoveni care „trădaseră” clasa muncitoare a fost tocmai reeducarea. Documentele de la procesul muncitorilor indică limpede că inculpații „se pot reeduca sub supravegherea unor colective de muncă”, drept care, deși condamnați la închisoare, ei vor fi trimiși la „muncă corecțională”, în scopul reeducării „infractorilor”: aceștia vor presta „muncă corecțională în unități socialiste” (Arsene, 1997, vol. 1, pp. 234-235; Filichi, 1994, p. 71
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]