133 matches
-
și controlului Securității, dar și al populației Înseși, obosită și hărțuită de teroare, care devenise dresată sau acceptase (prin pasivitate) obediența și resemnarea. Sigur că au mai existat opoziții și revolte, dar În general poporul român a fost până la urmă reeducat. Momente esențiale de revoltă au fost greva minerilor din Valea Jiului (1977), apoi 15 noiembrie 1987 la Brașov, apoi decembrie 1989. Acestea ar fi cele trei momente de vârf ale unei opoziții fățișe și colective la reeducare și la spălarea creierului
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
atunci când realitatea pe care o denumesc este de sine stătătoare, nu doar o definiție negativă. Exemplul care-mi vine acum În minte este perechea „contra-transfer” - „transfer”, o pereche poate nu complet străină de ceea ce se Întâmplă și Între educator și reeducat, cine știe, un cuplu conceptual care, pe de altă parte, ilustrează foarte bine felul În care funcționează logic acest „contra”. „Contra-transferul” nu Înseamnă, În psihanaliză, derularea Înapoi a „transferului”, ci punerea psihanalistului În poziția celui care suferă reacția de transfer
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
schizoide. Alții, foarte puțini, mai aveau totuși curajul să povestească ce se Întâmplase În Gulag. Existau, prin urmare, trei tipuri de deținuți eliberați din Închisori: tăcuții nereeducați (majoritatea), „limbuții” nereeducați (care povesteau pătimaș despre Gulag și Își manifestau anticomunismul) și reeducații (dintre care, o parte, au devenit colaboratori ai Securității). Răspund acum la un alt reproș: nu m-am referit la intelectualitate, la intelighenție, ca fiind reeducată; În orice caz, chiar dacă și printre intelectuali au existat reeducați (și au existat), În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Își manifestau anticomunismul) și reeducații (dintre care, o parte, au devenit colaboratori ai Securității). Răspund acum la un alt reproș: nu m-am referit la intelectualitate, la intelighenție, ca fiind reeducată; În orice caz, chiar dacă și printre intelectuali au existat reeducați (și au existat), În general ei au rezistat mai bine spălării creierului decât alte categorii. Majoritatea disidenților au provenit dintre intelectuali. Noi cei care discutăm acum ne amintim cum citeam, În timpul facultății, pe vremea dictaturii, cărți alternative și opuse la
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ordine de idei, v-aș propune să deconspirăm un anumit complex de superioritate pe care riscăm să-l dezvoltăm noi, ca intelectuali. Să nu ne iluzionăm cu ideea că masele largi au fost reeducate, În timp ce noi am scăpat mai puțin reeducați... Desigur, putem vorbi de reeducare În termeni procentuali, constatând că unii au fost reeducați În procent de 90%, alții de 50%... Dar nu cred că cineva a putut evita total deformările, chiar și atunci când se opunea. Fenomenele de evazionism, de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca niște cobai dresați și testați. Și aceasta fiindcă reeducarea a izbutit, din păcate. Ștefan Borbély: Ruxandra, În momentul În care rostești termenul contra-reeducare, ideea de reeducare face parte din substanța Însăși a conceptului. Eu nu mă simt un om reeducat, care trebuie să fie contra-reeducat. Ruxandra Cesereanu: Mă răstălmăcești din nou. Intelectualii au fost, În majoritatea cazurilor, cei care s-au opus reeducării, ca să luăm, de pildă, ceea ce se citea la Radio „Europa Liberă”, eseuri ale opozanților, fragmente din literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fost hărțuit cu tenacitate până când a cedat (a cedat interior, asta vreau să spun, Întrucât, din fericire, Noica nu a devenit delator, a refuzat așa ceva). Tu spui că nu a fost reeducat. După mine, Noica este, din păcate, unul dintre reeducații obținuți dintre intelectualii de elită, care și după Închisoare Își continuă, Într-un fel, autoreeducarea. Experiența sa de detenție este sfâșietoare, dar nu are nimic moral În ea și stârnește chiar oarecare repulsie din punct de vedere etic. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în alte vremuri în care nu exista nici televiziune, nici internet, nici posibilitățile de informare și cunoaștere din ziua de azi. Iar singurul lucru bun în cazul lui Iliescu ar fi ca acesta să fie internat într-un centru de reeducate acolo unde, pentru că nu știe nici o meserie, să fie pus la spălat closetele, asta pentru ca pentru prima dată în viață, acest individ să facă ceva util pentru societate. Dar Iliescu nu este singurul, el reprezintă doar arhetipul haitei de ciocoi
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
14 decembrie 1955, primirea), iar la Moscova se Înregistra Începutul unui alt curs. Începea, pe plan mondial, o altă epocă, aceea a „destinderii relative”55. HCM nr. 337/11 martie 1954 desființa coloniile de muncă și punea În libertate internații reeducați, dar „acelor elemente care, la expirarea pedepsei În Închisori sau lagăre, dovedesc că nu s-au reeducat și prezintă pericol deosebit pentru Securitatea statului”, urmau să li se stabilească DO pe termene Între șase luni și cinci ani56. În iunie
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dincolo de limita răului și un al doilea marchiz de Sade5; alți memorialiști văd În el un doctor Mengele românesc; dar Țurcanu este torționarul prin excelență, În carne și oase, astfel Încît partitura sa este mai degrabă aceea de Mengele. Pentru reeducații aduși În pragul schizoidiei, chiar și după epuizarea reeducării (adică după ce Țurcanu a fost executat), Țurcanu este un călău adorat, un zeu terifiant și protector În același timp, reeducații-model neacceptându-i moartea și considerându-l mereu viu. Se cuvine precizat
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fost victimă, dar și că a fost silit să fie torționar efemer, nuanțarea fenomenului Pitești este aceea Între a fi În infern - situație de care au parte toți deținuții politici - și a face parte din infern - situație specifică doar pentru reeducați 11. Chiar dacă reeducații nu au fost sfinți, ci doar oameni, ei au dovedit slăbiciune, dar nu ticăloșie, explică Viorel Gheorghiță (cu excepția, firește, a celor care aveau vocație de schingiuitori). Același mărturisitor refuză pentru sine atât postura de victimă, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și că a fost silit să fie torționar efemer, nuanțarea fenomenului Pitești este aceea Între a fi În infern - situație de care au parte toți deținuții politici - și a face parte din infern - situație specifică doar pentru reeducați 11. Chiar dacă reeducații nu au fost sfinți, ci doar oameni, ei au dovedit slăbiciune, dar nu ticăloșie, explică Viorel Gheorghiță (cu excepția, firește, a celor care aveau vocație de schingiuitori). Același mărturisitor refuză pentru sine atât postura de victimă, cât și pe aceea de
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe care Îl va tortura exemplar. Referindu-se la această coabitare victimă-călău În aceeași făptură, Mihai Rădulescu 14 propune conceptul de complex Țurcanu. Demascarea exterioară era dublată de cea interioară, utilă pentru statuarea noului homuncul propus de comunism - neo-omul -, iar reeducații erau supuși pavlovian unor teste fizico-morale, fiind folosiți drept cobai. Se Încerca astfel modificarea structurii umane printr-un experiment de fabricare aproape in vitro. Unii foști deținuți politici care au trecut prin reeducare consideră că schingiuirile aveau loc din „sadism
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
aproape in vitro. Unii foști deținuți politici care au trecut prin reeducare consideră că schingiuirile aveau loc din „sadism abisal”, dar și din invidia față de cei care nu cedaseră și a căror rezistență Îi sfida pe cei care cedaseră. Dacă reeducații prin sânge de la Pitești nu sunt totuși niște reeducați reali, ci niște indivizi dresați (căci, deși mutanți o vreme, marcați și obsedați de Pitești, după ieșirea din Închisoare majoritatea vor depăși trauma), dacă ei nu se identifică Într-adevăr cu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
trecut prin reeducare consideră că schingiuirile aveau loc din „sadism abisal”, dar și din invidia față de cei care nu cedaseră și a căror rezistență Îi sfida pe cei care cedaseră. Dacă reeducații prin sânge de la Pitești nu sunt totuși niște reeducați reali, ci niște indivizi dresați (căci, deși mutanți o vreme, marcați și obsedați de Pitești, după ieșirea din Închisoare majoritatea vor depăși trauma), dacă ei nu se identifică Într-adevăr cu agresorul, ci doar mimează acest lucru, trecerea de la stadiul
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
permise de autorități și permițându-le doar celor adecvate, „aprobate”, să iasă la iveală.14 După Alina Mungiu, de ritualizarea credinței a avut parte, mai puțin vizibil decât la Pitești, Întreaga Românie. În cea de-a patra etapă mai ales, reeducații se dedublează schizoid, iar scindarea este descrisă ca o decorporalizare În care sufletul este spectator, iar trupul, actor: „Parcă eram dedublat. Aveam impresia că duhul meu stătea departe și ascultă cum strigă trupul meuă Aveam senzația că mă văd pe
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și nebunia, Însă doar cea dintâi depinde de voința celui torturat. Sinuciderea era utopică, reeducarea nu putea fi evitată, iar victimele erau silite să supraviețuiască doar ca să devină călăi. Disperarea victimei devenite torționar era dramatică. D. Bacu17 prezintă cazurile unor reeducați care Își conștientizau condiția de epave umane și care, la origine, erau inocenți, dar, odată deveniți torționari, absolut puri rămâneau doar cei morți În timpul torturilor. Nu zadarnic amintește D. Bacu de persecuțiile la care erau supuși primii creștini (autorul pledează
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
va ridica problema fenomenului Pitești la un nivel etic absolut, problematizînd astfel: de ce ispășesc mai ales nevinovații? și: trebuie considerată reeducarea o „pedeapsă Înțeleasă”? O astfel de suferință nu este dorită de Dumnezeu, ci doar Îngăduită, va afirma unul dintre reeducații siliți și căiți din cartea lui Marcel Petrișor, teologizând, Într-un fel, reeducarea 22. Concluzia câtorva dintre fostele victime ale reeducării este că există doar două soluții pentru cei care nu vor să cedeze: a trăi sau a muri, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a trăi sau a muri, dar fără nuanțele unei descompuneri fizice și psihice, cu un conținut intransigent, ascensional și, desigur, testamentar. Mihai Rădulescu va insista, la rându-i, pe similaritatea schingiuirilor din reeducare cu martiriile creștine, cu specificarea că martiriul reeducaților a fost mai Îndelungat decât acela al sfinților creștini 23. De altfel, tot scenariul reeducării este pus de Mihai Rădulescu În paralel cu martiriul lui Hristos, până și În elementele sale colaterale: astfel, autoritățile penitenciare ce au știut și au
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Împotriva propriei persoane. Împotriva propriei lui existențe. Se pune total În slujba adversaruluiă”25. Dumitru Gh. Bordeianu, o victimă silită să devină călău efemer ce vede În fenomenul Pitești o satanizare intensă, vorbește despre „mlaștina disperării” În care se aflau reeducații, despre o disperare maculată și solitară. El este silit să Îl lovească tocmai pe cel pe care-l considera a fi mentorul său; Îl lovește confuz, incapabil să mai gândească, și comentariul său este autoculpabilizator: „Că am lovit tare sau
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe chip atunci când schingiuiau ca niște „câini dresați pentru urmărirea vânatului”34. Constantin Cesianu, preocupat și el de problema „piteștizaților”, consideră că victimele-călăi erau hibrizi tocmai din cauza conținutului lor subuman și schizoid. Deși nu a cunoscut reeducarea (dar a Întâlnit reeducați), el explică bestialitatea fenomenului Pitești prin Încercarea de compromitere a tuturor, prin dezumanizarea oricum și oricând: „Excesele la care se dedau, libertatea pe care o aveau de a face orice dintr-un om procurau o imensă satisfacție acestor tineri, care
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sa de torționari era fecalizarea victimelor: acestea erau astfel reduse la stadiul de excremente și, În același timp, silite să consume excremente, ca să Își uite și să-și piardă umanitatea. Terciul din Închisoare prilejuia, la rândul lui, o tehnică aparte: reeducații erau siliți să grohăie, imitând porcii, și apoi să rămână muți: „Nu aveam voie să vorbim Între noi, pentru că porcii nu vorbesc”. O mărturie impresionantă despre fenomenul reeducării este aceea a lui ștefan Ioan I. Davidescu (Călăuză prin infern). Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
acolo, altfel mărturia riscă să fie fabulatorie, iar respectivii mărturisitori niște impostori. Apoi, mărturisitorii, Înainte de a scrie, trebuie să aibă niște martori În viață care să Îi poată verifica și controla 39. Nimeni nu are dreptul să-i judece pe reeducați, afirmă autorul, În afara lui Dumnezeu și a reeducaților Înșiși. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un alt reeducat, dar recuperat, susține la rândul său (În prefața la cartea lui D. Bacu - Pitești, centru de reeducare studențească) că profanii de Pitești nu au dreptul să
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
respectivii mărturisitori niște impostori. Apoi, mărturisitorii, Înainte de a scrie, trebuie să aibă niște martori În viață care să Îi poată verifica și controla 39. Nimeni nu are dreptul să-i judece pe reeducați, afirmă autorul, În afara lui Dumnezeu și a reeducaților Înșiși. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un alt reeducat, dar recuperat, susține la rândul său (În prefața la cartea lui D. Bacu - Pitești, centru de reeducare studențească) că profanii de Pitești nu au dreptul să mărturisească și să judece experimentul de aici, care
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Înainte de a scrie, trebuie să aibă niște martori În viață care să Îi poată verifica și controla 39. Nimeni nu are dreptul să-i judece pe reeducați, afirmă autorul, În afara lui Dumnezeu și a reeducaților Înșiși. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un alt reeducat, dar recuperat, susține la rândul său (În prefața la cartea lui D. Bacu - Pitești, centru de reeducare studențească) că profanii de Pitești nu au dreptul să mărturisească și să judece experimentul de aici, care trebuie redat de victime și călăi
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]