1,230 matches
-
reale etc. și pagina scrisă; lectura devine instrument al cercetării, iar "pactul autobiografic" este inaccesibil, în întreaga sa desfășurare, cititorului obișnuit. O dată în plus, ficționalul refuză, prin chiar natura sa, translarea fidelă, se supune altor norme și este, judecând strict referențial, agent al "falsului". Necunoscând această realitate, scriind romanul-replică Dragostea nu moare, Maitreyi Devi îi reproșează scriitorului român: "De ce nu ai scris adevărul, Mircea? Numai adevărul nu era de ajuns?" Evident că nu acel "adevăr" dorit de Maitreyi Devi putea fi
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
În Le Trésor de la langue française informatisé (TLFi) sunt înregistrate sintagmele chroniqueur mondain și journaliste mondain, folosite deja pe la 1900. S-a petrecut totuși o modificare, în timp, a sensului și a conotațiilor termenului și mai ales a acoperirii sale referențiale. Autorii TLFi descriu, cu prudență, subiectele vieții mondene ca provenind din „la société des gens en vue”; vizibilitatea e o noțiune neutră, care acoperă la fel de bine prinți, familii nobiliare (mai ales cu un secol în urmă), afaceriști, actori, cântăreți, fotbaliști
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
mai la îndemână ar fi Donald Barthelme, cu rescrierile sale din Snow White sau The King. Altminteri, trioul format din narator, Abăza și un anume Fra amintește de Craii... lui Mateiu Caragiale 1 sau, și mai bine, prin diluarea planului referențial și prin febricitatea carnavalescă, de Frumoșii nebuni... ai lui Fănuș Neagu, de unde, de asemenea, cruzimile nu lipseau: e de-ajuns să evocăm, de acolo, scena vânătorii de câini. Într-un fel sau altul, numeroase asemenea aluzii sunt topite în aceast
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
textului, acolo unde apar rupturile de nivel, glisările semantice rapide, scânteile de sens și emisiile de emoție pe care proza nu le poate produce; iar în ordine stilistică, decisivă e structura retorică în care stau încorporate decorul și celelalte componente referențiale: valorile eufonice și de concretețe lexicală, eliptismele, tropismele care se aplică realului și îl dislocă, îl distorsionează, îl supun unui soi de reconstrucție după legi noi - toate acestea participă la constituirea unui gen literar cu manifeste veleități «parareale». Prin urmare
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
Nicolae Steinhardt și Marin Bucur, necunoscute până acum, contribuie prin informațiile și notele pe care le cuprind, la întregirea profilului unui veritabil intelectual și cărturar, care s-a impus, pentru totdeauna, în literatura și cultura națională prin opere și cărți referențiale. Disocierile și nuanțatele interpretări teologice din una din epistolele trimise lui Nicolae Steinhardt, precizările referitoare la poeta Zorica Lațcu și informațiile despre o nouă traducere a Bibliei, cum i se confesează subtilului istoric și critic literar Marin Bucur, completează fericit
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
în precedentele ieșiri la rampă). Pe de altă parte, cred eu, și admit că mă pot înșela, Foarță nu se simte prea confortabil în asemenea scenarii. Rolul de respondent nu-l încântă. Fiindcă îi limitează posibilitățile. Îl obligă să fie referențial. Să spună negru pe alb, fără arabescuri și fără caligrafie. Nici unui manierist, situația nu i-ar conveni prea tare. De altfel, un alt argument în susținerea mea decurge din caracterul oral, deci flou, al interviului. Verba volant. Or, Foarță e
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
de aplicarea categoriei "posibilității obiective""20. O utilizatoare a metodei biografice în cercetarea comunismului din România, Lavinia Betea 21, ne atenționează că în interviurile nestructurate sau "creative" din care rezultă povești ale vietii "răspunsurile nu trebuie neapărat raportate la un referențial ontic (adică să ne punem problema dacă ele sunt adevărate sau false), în raport cu anumite date ale realului, ci trebuie considerate în sine că expresii ale unor reprezentări și practici simbolico-culturale ale subiecților". Dar, ăsta nu înseamnă că rezultatul demersului este
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
colectivă a survenit pe două filoane: ideologic și științific, rezultând așadar o specie de umanism formal sau juridic, alături de o altă variantă, fondată pe conținutul psihic și pe atributele concrete ale ființei. Că manifestare politică, cele două s-au regăsit referențial în promovarea pandemocratismului, respectiv în preferință pentru modelul protecționist. Fără să fie contradictorii la modul absolut, pandemocratismul și protecționismul corespund totuși unor structuri mentale diferite, în măsura în care presupun înclinația imaginar-afectivă către obiectul generic asumat interior (relație introvertă), sau către obiectul cu
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de pildă, romanului Interior, 1931, de Constantin Fântâneru, și mai puțin o proză ficțională ce împrumută stilul confesiunii, ca în romanele lui Camil Petrescu. Faptele și întâmplările sunt recreate dintr-o perspectivă predominant comportamentistă, așa cum s-au produs în circumstanțe referențiale. între ficțiune și realitatea extralingvistică se interpune filtrul unei instanțe narative ce-și asumă rolul de narator și de personaj principal în narațiune. Naratorul știe tot atât cât știu personajele imaginate și nu poate da nici o explicație evenimentelor înainte ca
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
Trier) i-au fost sfătuitori de nădejde; Filarmonicele din Ploiești, București și Dresda, Orchestrele Radio din București și Berlin, Mecklenburgische Staatskapella din Schwerin au însemnat tot atâtea rampe de ticluire și forjare a unor versiuni restitutive incitante, multe dintre ele referențiale. Și-a edificat un repertoriu imens: de la nestematele teatrului liric (Othello, Rigoletto, Olandezul Zburător, Parsifal, Carmen, Oedip), până la reperele fundmentale ale genului simfonic (Mozart, Beethoven, Brahms, Ceaikovski, Brückner, Mahler, Richard Strauss, Stravinski, Sostakovici, Prokofiev, Ives, Lutoslavski). Cu fiecare opus supus
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
de Inspecție Tehnică UTIL - ECHIP INSPECT - S.R.L. Organism de certificare produse pentru domeniul reglementat Adresa: Bd. Energeticienilor nr. 9E, bl. M1, et. 2, camera 1235, sectorul 3, București Tel.: 0745.412145 E-mail: office@util-inspect.ro Competența organismului a fost evaluată folosind ca referențial standardul SR EN ISO/CEI 17065:2013. Valabilitatea notificării se acordă pe termen nelimitat (cu condiția îndeplinirii continue a cerințelor care au stat la baza desemnării). Domeniile de competență: Nr. deciziei CE Familiile de produse și utilizările preconizate Sistemul de evaluare și
ORDIN nr. 3.674 din 13 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288680]
-
A. de persoană (la cursul B.N.R. din ziua plății). Tematica prevăzută cuprinde următoarele: istoricul și cerințele sistemelor de management al securității și sănătății ocupaționale; avantaje ale implementării și certificării unui sistem de management al sănătății și securității ocupaționale; prezentarea cerințelor referențialului OHSAS 18001; noțiuni de bază privind auditul; procesul de auditare; studii de caz etc. La final, dacă testul este trecut cu succes, cursantul primește certificatul de „Auditor pentru sisteme de management al securității și sănătății ocupaționale conform OHSAS 18001: 1999
Agenda2005-20-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283688_a_285017]
-
determinantă în sensul că se referă la acel tip de comunicare prin intermediul internetului care duce la mobilizarea unor mase largi în diverse scopuri, inclusiv în organizarea unor mișcări de amploare de dată recentă. În acest sens, sunt citate ca fiind referențiale mișcarea Occupy Wall Street, dar mai ales revoluțiile din nordul Africii, începând cu cea din Tunisia care a dat semnalul unor asemenea manifestări și de care ne vom ocupa în mod special în acest articol, nu înainte însă de a
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
cercetare academică de la Cluj, predând etnologie la Köln ori făcând serioase investigații de teren în Banat, numele lui Ion Taloș va rămâne în istoria etnologiei românești legat cu precădere de tema jertfei zidirii, pe care a consacrat-o prin studiile referențiale din 1970 (Jertfă zidirii în obiceiurile și legendele europene) și 1973/1979 (Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, vol.I-II), alături de studiul asupra alegoriei morții din balada populară ,,Miorița” (Miorița și vechile rituri funerare la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
identităților naționale se pot considera eficienți participanți la procesul unei organice integrări în albia universalității modelatoare de nobile sensibilități și conștiință fraternă. Consecvent unui comportament care-l onorează, aducându-i firească prețuire în contextul realităților din România ultimelor patru decenii, referențialul universitar orădean Cornel T. Durgheu și-a întregit biografia cu împliniri performanțe în triplă ipostază: de reputat artist, de venerat dascăl, de marcant om al cetății. Ca artist, Cornel T. Durgheu, a desăvârșit operă sculpturală durabilă prin exersarea unor modalități
SCULPTORUL CORNEL DURGHEU ŞI IDENTITATEA NAŢIONALĂ de NEGOIŢĂ LĂPTOIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363223_a_364552]
-
putea pierde și ar rămâne necunoscută marelui public. Putem argumenta importanța acestor “antologii” pentru simplul motiv că prin intermediul cronicilor, recenziilor, articolelor, se exprimă și se dezvoltă opinii personale asupra unor opere literare sau de artă, ce pot căpăta valori de referențial. Izvorâtă dintr-o necesitate firească, aceea de a-și prezenta rodul anilor de muncă pe câmpia culturii române, cartea de față întocmește un tablou a ceea ce a scris autoarea în decursul perioadei 1992-2010. Astfel, sunt antologate materiale ce au fost
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
nivelul individului analizat, complicații traduse prin exacerbarea la maximum a propriilor sale slăbiciuni, precum: vanitatea, dorința de a deține cu orice preț puterea și valori materiale în exces, lipsa caracterului și a capacității de sacrificiu, putreziciunea morală, absența completă a referențialelor sacre, spiritul vindicativ. Să nu uităm a menționa aici și varietatea consecințelor negative pentru zona socială ce derivă din cele expuse cu anterioritate în plan decizional. Sidromul Dolfi nu i-a fost însă specific în istorie numai lui Adolf Hitler
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
însă afundarea completă a acestei omeniri în mocirla întunericului non-creator, atunci întreg corpul managerial al planetei Pământ se vede că are grave probleme de retard mental în înțelegerea miezului existenței în sine sau este, pur și simplu, rău intenționat în raport cu referențialul căruia îi sabotează zilnic viitorul - Ființa umană însăși. Pentru că libertatea în sine nu este o simplă formă de seducție, ci un mod veritabil de a exista. ----------------------------------------------- * Adela Rogojinaru - Doctor în filologie, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
a ilustrei personalități istorice Regina Maria, conținând și un epilog de douăsprezece minute, în care Majestatea Sa Regele Mihai o evocă. Filmul a fost prezentat în afara concursului, pe 25 noiembrie 2011 la Astra Film Festival Sibiu, un festival de documentare referențiale pentru Europa Centrală și de Est. La ediția din 2006 a acestui festival, varianta scurtă a filmului regizorului Ilieșiu a fost distinsă cu Premiul pentru cel mai bun film românesc. Titlul peliculei este ,,Câte ceva despre Regina Maria”, iar un alt
MAIA MORGENSTERN. UN CEVA CARE SUBLINIAZĂ NOBLEŢEA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350131_a_351460]
-
nu s-ar îmbunătăți ― orice public având dreptul de a-și clama, ingenuu, ignoranța. Și totuși, nu putem afirma că avem de-a face cu o adevărată barieră în receptarea operei, întrucât aceasta se confundă, în mare parte, cu limitele referențiale ale oricărui privitor. Indiferent de spațiul geografic, cultura filtrează accesul. Așa stând lucrurile, exigențele culturale impuse spectatorului ne apar ca deplin întemeiate. Mărginirea survine însă când trecem la personajele secundare pe care artistul le preia, în chip neașteptat, din anturajul
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
mirii// tot dorul viu de mamă-l puse-n cânt.( Biserică cuvioasa Parascheva )“. Abstractizarea discursului paradoxal dintr-o maximă tensiune spiritual, sonetistul plonjează cu îndrăzneala în simbolismul ascensional.Noțiunile-simboluri se țes maiestos și ceremonios într-un material liric de preț, referențial. Un planb secund ascunde obscuritățile voite, un mister modernizator, imprecizia obiectului (androginul? Un El?, o Ea? ). În dualitatea creațiunii virtutea este femenină, iar păcatul masculin, iar trunghiul(cei doi bărbați și femeia ) ar fi nu numai simbolul complicității și al
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
de luptat toată viața cu sărăcia. Ba mai mult, despre Kafka - artistul situat aproape de noi și neînțeles de contemporani - se știe cu certitudine că și-a tipărit pe banii lui și în tiraje de ordinul sutelor câteva dintre cărțile devenite referențiale în literatura universală după moartea sa. Indiscutabil că la starea ce caracterizează toate geniile (Aristotel era de părere că toți oamenii de geniu sunt melancolici!), contribuie în egală măsură factorii inhibitori și sensibilitatea, ambele cu mult mai pronunțate decât la
AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂŢII CĂRŢILOR LANSATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369044_a_370373]
-
luntre și punte ca să apară în mari reviste (asta le mărește cota de importanță în propriii lor ochi loviți de miopie), deși ei pun cu regularitate punct după titlu și deși producțiile lor, cu un minuscul chichirez conceptual-artistic, sunt părți referențiale dintr-un interminabil coșmar... George PETROVAI Sighetu Marmației, 10 iulie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - AGRAMATUL INCOLOR E BUN DOAR DE SCRIITOR! / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2042, Anul VI, 03 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
AGRAMATUL INCOLOR E BUN DOAR DE SCRIITOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370618_a_371947]
-
cer/ Iar versul meu, lumină în mister, / s-a transformat vremelnic în destin.(Iluminări - pag.63). Trecerea timpului poate aduce cu sine o anume înțelepciune, o calmare a stărilor intempestive. S-ar putea intrepreta în această cheie invocarea anumitor nume referențiale din arta noastră (Brâncuși, de pildă) sau, nu fără un sens adânc, invocarea firelor cu istoria dacică: “În aripi largi cât Dunărea, mereu cocorii prind apusul / Închis deasupra apei. În linia lui scursă, cuprind opusul Zilei prin drum de chihlimbar
VERONICA BALAJ RELAŢIA POETULUI CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353037_a_354366]
-
ansamblu de norme precise și unanim acceptate. Căci „a fi responsabil“ semnifică un lucru care transcende completamente “ceva atât de inconștient precum preferința”, bunăoară, fiindcă, dacă etica face referire la „cum trebuie să trăim“, atunci valorile morale apar ca niște referențiale mai mult sau mai puțin sigure prin care ne manifestăm judecata proprie în raport cu modul în care “suntem” ori “ar trebui să fim, în orice situație de viață: și-n familie, și-n sfera vieții profesionale și-n viața publică, inclusiv
PUMNUL POLITIC ÎN GURA PRESEI ROMÂNEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354300_a_355629]