100 matches
-
grabnică asimilare a noilor structuri europene. În trei decenii, până la 1840, A. pune bazele învățământului național până la nivel superior, ale presei și teatrului românesc, dezvoltă producția editorială și pe cea grafică. Încă din 1813, este numit de domnitorul Scarlat Callimachi referendar la Departamentul Treburilor din Afară. În același an, sprijinit de Veniamin Costache, înființează o clasă în limba română, pe lângă școala domnească grecizată, pentru pregătirea inginerilor hotarnici, cărora le-a predat, între 1813 și 1818, matematica, geodezia și arhitectura. Ca referendar
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
referendar la Departamentul Treburilor din Afară. În același an, sprijinit de Veniamin Costache, înființează o clasă în limba română, pe lângă școala domnească grecizată, pentru pregătirea inginerilor hotarnici, cărora le-a predat, între 1813 și 1818, matematica, geodezia și arhitectura. Ca referendar al Epitropiei Învățăturilor Publice, a fost, în fapt, conducătorul învățământului din Moldova, în perioada 1820-1849. În 1820, alături de Veniamin Costache, refăcea Seminarul de la Socola, aducând, din Ardeal, profesori de specialitate: I. Costea, I. Manfi, V. Fabian-Bob și Vasilie Popp. A
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
armeni, evrei). În 1834, ia ființă primul institut de educație a fetelor din Moldova și, în 1841, școala de arte și meșteșuguri din Iași, completându-se, astfel, sistemul de instrucție conceput de el întru „propășirea” prin știință și cultură. Eforturile referendarului se văd încununate la 16 iunie 1835 prin inaugurarea Academiei Mihăilene, instituție de învățământ superior după model european, ce funcționa cu trei facultăți (filosofie, drept, teologie) și două cursuri „extraordinare”. Prin clasele de pictură și arhitectură, introduse la Academie, se
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Sediul era pe o stradă secundară, afară era o vitrină cu statuete de ghips care-i reproduceau pe Keops, pe Nefertiti, Sfinxul. Ședință plenară era chiar În după-amiaza aceea: „Adepții rozeicruce și ai ritului Umbanda”. Orator, un anume profesor Bramanti, Referendar al Ordinului În Europa, Cavaler Secret al Marelui Priorat In Partibus de Rhodos, Malta și Salonic. Am hotărât să intrăm. Încăperea era mai degrabă lipsită de gust, Împodobită cu miniaturi tantrice care reprezentau șarpele Kundalini, cel pe care templierii voiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Garamond se Întreținea cu un domn gras, cu față de tapir, cu două mustăcioare blonde sub un nas mare, animalic, și fără bărbie. Mi se părea că-l cunosc, apoi Îmi amintii, era profesorul Bramanti pe care-l ascultasem la Rio, referendarul, sau ce-o fi fost el, al acelui ordin rozacrucean. „Profesorul Bramanti”, zise Garamond, „susține că ar fi momentul potrivit, pentru un editor avizat și sensibil la climatul cultural din anii aceștia, să inițieze o colecție de științe oculte.” „Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
31 decembre anul 1874 nu rezultă nici un ban asupra d-lui M. Eminescu din operațiunele sale pe anul 1874, să se declare achitat de gestiunea sa pe menționatul an. Primiți, d-le președinte, încredințarea osebitei mele considerațiuni. Consilier G. Văleanu Referendar E. Butoianu D-sale D-lui Președinte al Înaltei Curți de Compturi 42 Alegerea veniturilor și cheltuielelor bibliotecei centrale din Iași pe anul 1874 girată de d-l M. Eminescu Referendar E. Butoianu 43 Înalta Curte de Compturi secțiunea II
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
le președinte, încredințarea osebitei mele considerațiuni. Consilier G. Văleanu Referendar E. Butoianu D-sale D-lui Președinte al Înaltei Curți de Compturi 42 Alegerea veniturilor și cheltuielelor bibliotecei centrale din Iași pe anul 1874 girată de d-l M. Eminescu Referendar E. Butoianu 43 Înalta Curte de Compturi secțiunea II ședința de la 27 aprilie 1878 N-o 93 [... ] Puindu-se în deliberarea Curții referatul d-lui consilier raportore G. Văleanu, înregistrat la N-o 1595/78, relativ la comptul prezentat privitor pe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
găsește că nu este caz a se da hotărâre, și acest compt cu cele[l]alte acte urmează a se atașa la dosar. [... ] 1878 aprilie 28 *** acestui jurnal se va pune la dosarul respectiv, notîndu-se în registrul de compturi. Grădișteanu Referendar E. Butoianu DIPLOMĂ DE MEMBRU DIPLOMA DE MEMBRU al SOCIETĂȚEI CARPAȚII (Înființată la 24 ianuarie 1882 în București) Pentru domnul MIHAI EMINESCU, Membru act. ord. [... ] [INTERNAREA LA "CARITATEA"] [București, 24 iunie 1883] Proces-verbal Douăzeci și patru iunie 1883 orele 7 seara. Noi
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
galbenă brodată cu roșu. Îl urma Pierre, psihopompul de la Eglise Luciferienne, care Însă purta pe piept, În loc de Lâna de Aur, un pumnal cu o teacă aurită. Iar În timpul acesta, Bramanti continua: „Sublim Hierogam al Nupțiilor Alchimice, Sublim Psihopomp Rhodostaurotic, Sublim Referendar al Arcanelor Arcanisime, Sublim Steganograf al lui Monas Hierogliphica, Sublim Conector Astral Utriusque Cosmi, Sublim Gardian al Mormântului lui Rosencreutz... Imponderabil Arhonte al Curenților, Imponderabil Arhonte al Pământului Gol, Imponderabil Arhonte al Polului Mistic, Imponderabil Arhonte al Labirinturilor, Imponderabil Arhonte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
până la ușă, asigurându-l că am să mă informez asupra unor eventuale primejdii. Oricum, am fost marcat de întâlnirea cu Garibaldo. M-am interesat la cancelarie cum mai merg treburile în regat și dacă exista vreo sămânță de primejdie. Pertarito, referendarul care-i primea pe solii regelui și depeșele lor și care întocmea rapoartele ce urmau să fie trimise la Pavia, mi-a spus că nu era cazul să ne facem griji. Singura noutate îi privea pe avari, aliați ai longobarzilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cu secreții de puroi nu știau decât să bată câmpii. Regele m-a asigurat că nu era vorba despre otravă. Mâncărurile lui erau gustate înainte de servitori, și nici unul din ei nu se simțise vreodată rău. M-am dus la marele referendar, cel care primea de la rege poruncile pentru cancelarie, și i-am spus că voiam să-mi văd fiul. Ansoald și-a stăpânit cu greu bucuria și a dorit să-mi sărute mâinile, punându-mă în încurcătură. Degetele și fața îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
muncitorești suedeze, a ținut întotdeauna un discurs radical în timp ce guverna cu cei de dreapta. Anumiți radicali au rămas fideli alianței socialiste și de aceea îi vom studia o dată cu socialiștii. Există totuși o excepție pe care regimul adunării bazat pe sistemul referendar care predomină în Elveția nu ne permite s-o încadrăm la stînga sau la dreapta, și anume: Alianța Independenților. Acesta este un partid al claselor de mijloc care, adesea în problema socială, a votat cu stînga. Programul său, "capitalismul social
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
acele "bune convingeri economice" care au propulsat ideea înființării unui institut special de agronomie și a unei școli mecanice de artă și meserii. Paternitatea ideii, controversată o vreme, rămâne doar aparent discutabilă. A aparținut ea lui Gheorghe Asachi, pe atunci referendarul Epitropiei Învățăturilor Publice din Moldova, care, în numele acesteia, se adresa domnitorului, în martie 1839, cu cererea de a aproba înființarea școlii de arte și meserii, sub direcția lui Carol Mihalic de Hodocin 3, sau penitentul prelua propunerile acestuia din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
chipul cel mai folositor". Sugestia aparținea lui Gheorghe Asachi 17 nefiind străin de ea, cu siguranță, nici Hodocin și avea să fie deplin împărtășită de autoritățile competente. În al doilea rând, însușindu-și multe dintre propunerile formulate în prealabil de referendarul Asachi, semnatarii demersului, în frunte cu mitropolitul Veniamin, subscriau condiției ca "la această școală să se primească numai tinerii pământeni cu cerutele însușiri, adică: bune purtări, plecare și chezășie că vor săvârși cursul învățării lor, primind ei din partea părinților sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
domn și sârguința Epitropiei, nu va lipsi de a agiunge la înființarea cea de obște dorită". După ce arhimandritul Mardarie și clericii însoțitori au săvârșit slujba cuvenită pentru aghiazmă și au sfințit temeliile noii zidiri, Gheorghe Asachi în calitatea-i de "referendar al Învățăturilor Publice" a citit în fața asistenței textul bilingv (în limbile română și latină) ce urma să fie așezat apoi la baza fundației, având următorul cuprins: "Sub auspiciile Preaînălțatului Domn, Mihail Grigorie Sturdza Voievod, domn Țării Moldovei, întemeietorul folositoarelor așezământuri
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
În 1888, la propunerea lui Titu Maiorescu, e numit revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. A mai îndeplinit și alte funcții: corector la „Analele parlamentare” (1892-1896), secretar al Comisiei industriale de pe lângă Ministerul Domeniilor, șef de birou la același minister, referendar la Casa Școalelor (1901). În 1907 se afla la conducerea Muzeului Pedagogic al Casei Școalelor. A călătorit în câteva rânduri la Constantinopol, Paris, în Italia și în Norvegia. Propus de Iosif Vulcan, în 1893 este primit membru corespondent al Academiei Române
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
regele trece de la o villa la alta, însoțit de garda sa personală și de aceia dintre fideli care au în grijă palatul: funcționarii și înalții ofițeri între care nu există încă o diferență clară. Cei mai importanți pentru merovingieni sînt referendarul, șef al scribilor și notar, șambelanul căruia îi este încredințată paza tezaurului, scneșalul și conetabilul, primul fiind mai mare peste servitori, cel de-al doilea peste grajduri, mareșalii, în sfîrșit, care se ocupă de cavalerie și de arme. În fruntea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
CURTEI DE COMPTURI Capitolul 1 Pentru organisarea Curtei Articolul 1 O înaltă Curte de compturi se institue în București pentru tota România. Articolul 2 Curtea de compturi se compune de: Unu Presiedinte. Optu Membrii judecători. Unu Procurore. Unu Substitute. Optu Referendari. Unu Grefieru și Personalului Cancelariei mai josu arătatu. Articolul 3 Curtea de compturi lucredia seu în Adunare generală seu inpartita în două secțiuni de căte trei membrii. Articolul 4 Presiedintile presida Curtea în Adunare generală; asemine elu presida ori care
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
Articolul 11 Membrii voru trebui se aibă etatea celu putinu de 35 ani, iar procurorile etatea de 30 ani. Ei trebe se fia Români seu naturalisati Români. Articolul 12 Presiedintele membrii Curtei și procurorile depunu juramentulu în mainele Domnitorului, iară referendarii, Grefierulu și ceia-l-alți funcționari înaintea Curtei. Substitutulu depune juramentulu înaintea Ministeriului de finance. Articolul 13 Membrii Curtei de compturi nu potu fi rude seu cuscri între dînșii pînă la a patra spitia inclusivu. Funcțiunea loru precumu și acea de procurore
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
se va pute acorda de catu celu multu pentru doue luni în cursulu unui anu. Articolul 49 Nu se va pute acorda nici cumu congediu dacă nu se voru află presenti cinci din numerulu membriloru Curtei. Titlul U VI Despre referendari grefa și agenții curtei Articolul 50 Referendari assista pe membru Curtei în cercetarea compturiloru, dau lămuririle trebuinciose Curtei și membriloru în parte; și sînt datori a face și alte lucrări în ajutorulu Curtei după insercinarea ce le va da Presiedintile
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
multu pentru doue luni în cursulu unui anu. Articolul 49 Nu se va pute acorda nici cumu congediu dacă nu se voru află presenti cinci din numerulu membriloru Curtei. Titlul U VI Despre referendari grefa și agenții curtei Articolul 50 Referendari assista pe membru Curtei în cercetarea compturiloru, dau lămuririle trebuinciose Curtei și membriloru în parte; și sînt datori a face și alte lucrări în ajutorulu Curtei după insercinarea ce le va da Presiedintile. Articolul 51 Referendarii se voru numi de
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
agenții curtei Articolul 50 Referendari assista pe membru Curtei în cercetarea compturiloru, dau lămuririle trebuinciose Curtei și membriloru în parte; și sînt datori a face și alte lucrări în ajutorulu Curtei după insercinarea ce le va da Presiedintile. Articolul 51 Referendarii se voru numi de Domnitoriu după recomendatia Curtei de compturi prin mijiocirea Ministeriului de finance. Ei voru trebui se aibă etatea celu putinu de 25 ani și certificatu că au urmatu cursulu de dreptu administrativu seu de sciintie financiale, se
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
la Curtea, de compturi. Tote socotelile cele vechi ale aniloru trecuți se voru lua îndată în cercetarea Curtei și se voru lămuri celu multu în terminu de duoi ani. Spre acestu sfirsitu se adaogă provisoriu încă duoi membrii și duoi referendari ale cărora funcțiuni voru înceta după espirarea acestui terminu. Articolul 65 De o camdata la cea d'anteiu formare a listeloru nu se voru admite intra candidați pentru membrii la Curtea de compturi, de catu persoanele carii se voru fi
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
aplicațiunea legei de fatia. Titlul U IX Despre statului curtei și retribuțiune Articolul 67 Retribuțiunile membriloru Curtei de compturi sînt ficsate după cumu urmedia: Unu Presiedinte. . . . . . . . . . . pe lună lei, 3,000 Optu Membrii a 2,500 . . . . . . . . " " 20,000. Unu Procurore. Referendari a 1,200 . Unu Grefieru . . . . . . . . . . . . " " 1,000. Duoi Ajutori de grefa a 700. . . . . " " 1,400. Unu Registratoru . Anu Archivistu . Unu Siefu de ușieri. Patru Ușieri a 200 . Unu Odaiasiu . . . . . . . . . . . . " " 150. --------- 43,500 Acesta lege s'a votatu de Adunarea generală
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
La referendumul din 2003, presiunea integrării europene l-a determinat ca, împreună cu premierul Adrian Năstase, să prelungească, sub coordonarea lui Octav Cozmâncă, timpul alocat votului cu încă o zi. Nici actualul președinte nu s-a lăsat mai prejos, utilizarea instrumentului referendar (în noiembrie 2007 și în noiembrie 2009) având străvezii scopuri electorale. Pe de altă parte, Traian Băsescu a fost subiectul celor două referendumuri de suspendare, din mai 2007 și din iulie 2012. Amândouă au fost puternic personalizate (chiar dacă "pe negativ
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]