100 matches
-
Articolul 11 Membrii voru trebui se aibă etatea celu putinu de 35 ani, iar procurorile etatea de 30 ani. Ei trebe se fia Români seu naturalisati Români. Articolul 12 Presiedintele membrii Curtei și procurorile depunu juramentulu în mainele Domnitorului, iară referendarii, Grefierulu și ceia-l-alți funcționari înaintea Curtei. Substitutulu depune juramentulu înaintea Ministeriului de finance. Articolul 13 Membrii Curtei de compturi nu potu fi rude seu cuscri între dînșii pînă la a patra spitia inclusivu. Funcțiunea loru precumu și acea de procurore
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
se va pute acorda de catu celu multu pentru doue luni în cursulu unui anu. Articolul 49 Nu se va pute acorda nici cumu congediu dacă nu se voru află presenti cinci din numerulu membriloru Curtei. Titlul U VI Despre referendari grefa și agenții curtei Articolul 50 Referendari assista pe membru Curtei în cercetarea compturiloru, dau lămuririle trebuinciose Curtei și membriloru în parte; și sînt datori a face și alte lucrări în ajutorulu Curtei după insercinarea ce le va da Presiedintile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
multu pentru doue luni în cursulu unui anu. Articolul 49 Nu se va pute acorda nici cumu congediu dacă nu se voru află presenti cinci din numerulu membriloru Curtei. Titlul U VI Despre referendari grefa și agenții curtei Articolul 50 Referendari assista pe membru Curtei în cercetarea compturiloru, dau lămuririle trebuinciose Curtei și membriloru în parte; și sînt datori a face și alte lucrări în ajutorulu Curtei după insercinarea ce le va da Presiedintile. Articolul 51 Referendarii se voru numi de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
agenții curtei Articolul 50 Referendari assista pe membru Curtei în cercetarea compturiloru, dau lămuririle trebuinciose Curtei și membriloru în parte; și sînt datori a face și alte lucrări în ajutorulu Curtei după insercinarea ce le va da Presiedintile. Articolul 51 Referendarii se voru numi de Domnitoriu după recomendatia Curtei de compturi prin mijiocirea Ministeriului de finance. Ei voru trebui se aibă etatea celu putinu de 25 ani și certificatu că au urmatu cursulu de dreptu administrativu seu de sciintie financiale, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
la Curtea, de compturi. Tote socotelile cele vechi ale aniloru trecuți se voru lua îndată în cercetarea Curtei și se voru lămuri celu multu în terminu de duoi ani. Spre acestu sfirsitu se adaogă provisoriu încă duoi membrii și duoi referendari ale cărora funcțiuni voru înceta după espirarea acestui terminu. Articolul 65 De o camdata la cea d'anteiu formare a listeloru nu se voru admite intra candidați pentru membrii la Curtea de compturi, de catu persoanele carii se voru fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
aplicațiunea legei de fatia. Titlul U IX Despre statului curtei și retribuțiune Articolul 67 Retribuțiunile membriloru Curtei de compturi sînt ficsate după cumu urmedia: Unu Presiedinte. . . . . . . . . . . pe lună lei, 3,000 Optu Membrii a 2,500 . . . . . . . . " " 20,000. Unu Procurore. Referendari a 1,200 . Unu Grefieru . . . . . . . . . . . . " " 1,000. Duoi Ajutori de grefa a 700. . . . . " " 1,400. Unu Registratoru . Anu Archivistu . Unu Siefu de ușieri. Patru Ușieri a 200 . Unu Odaiasiu . . . . . . . . . . . . " " 150. --------- 43,500 Acesta lege s'a votatu de Adunarea generală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
a 19-a reuniune (Veneția, 16 decembrie 2006) și de Comisia de la Veneția la cea de-a 70-a Sesiune Plenară (Veneția, 16-17 martie 2007). Codul stipulează la art. II alin. 2 pct. b) că " Aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie modificate cel puțin un an înainte de referendum sau trebuie reglementate prin Constituție ori la un nivel superior legii ordinare". Unul dintre aspectele fundamentale în materia dreptului referendar vizează "efectele referendumului". Or, modificând în mod arbitrar (chiar în anul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
II alin. 2 pct. b) că " Aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie modificate cel puțin un an înainte de referendum sau trebuie reglementate prin Constituție ori la un nivel superior legii ordinare". Unul dintre aspectele fundamentale în materia dreptului referendar vizează "efectele referendumului". Or, modificând în mod arbitrar (chiar în anul în care se intenționează organizarea unui referendum) însăși condiția formală care generează efectele referendumului (pragul de valabilitate) legiuitorul afectează un aspect fundamental, anume efectele juridice posibile ale referendumului decizional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
referendumului adoptate de Comisia de la Veneția, întrucât acestea "au doar un caracter de recomandare". Față de cele invocate, se remarcă că, în ciuda faptului că prin Codul de bune practici în materie de referendum se prevede că aspectele fundamentale în materia dreptului referendar să nu poată fi modificate cel puțin un an înainte de referendum, în ceea ce privește referendumul privind revizuirea Constituției României nu s-a prevăzut o dată certă pentru organizarea acestuia prin Hotărârea Parlamentului României nr. 17/2013 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
timp înainte ca acesta să aibă loc. De aceea, Codul bunelor practici în materie de referendum distinge - atunci când abordează stabilitatea legislației în materie de referendum - în art. II alin. 2 pct. b), care stipulează că "Aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie modificate cel puțin un an înainte de referendum [...]". Potrivit art. II pct. 2 lit. c) din Cod, constituie aspecte fundamentale în special regulile care privesc: componența comisiilor electorale sau a altui organism însărcinat cu organizarea referendumului; dreptul de vot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
a recomandat statelor asigurarea unei stabilități în ceea ce privește legislația în această materie. Or, este incontestabil faptul că cvorumul de validare a referendumului, ca și majoritatea de vot sunt de esența instituției referendumului, constituind în mod evident "aspecte fundamentale în materia dreptului referendar", dar și faptul că în Constituția României nu este reglementat un astfel de cvorum și nici posibilitatea de a adopta legi "la un nivel superior legii ordinare" (în viziunea Comisiei de la Veneția, legea ordinară este și cea aprobată cu majoritate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
conjuncturale, pe baza unor susțineri de oportunitate ori a înțelegerii politice, care avantajează una sau alta dintre forțele politice reprezentate în Parlament și care formează la un moment dat o majoritate parlamentară. Or, dacă o lege ce vizează substanța dreptului referendar adoptată de o majoritate parlamentară la un moment dat reușește să întrunească susținere parlamentară majoritară timp de un an, se poate presupune că ea reflectă în mod real o majoritate electorală și că democrația nu ar putea fi în niciun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice (Veneția, 16 decembrie 2006) și de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Veneția, 16-17 martie 2007), respectiv cu prevederea art. II alin. 2 pct. b), potrivit căreia " Aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie modificate cel puțin un an înainte de referendum". De altfel, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa a subliniat necesitatea stabilității legilor în materie electorală și în materia referendumului, ca expresie a principiului securității juridice. Obiecțiile noastre privesc modul în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
Weber a început să ia din ce în ce mai mult partea mamei în certurile din familie și a început să se înstrăineze de tatăl său. În același timp cu studiile, el a lucrat ca avocat stagiar. În 1886, Weber a trecut examenul de "Referendar", comparabilă cu cel de admitere în barou în sistemul britanic și american. De-a lungul anilor 1880, Weber și-a continuat studiul dreptului și istoriei. A obținut doctoratul în drept în anul 1889, scriind o disertație de istorie juridică intitulată
Max Weber () [Corola-website/Science/303240_a_304569]
-
colaborează la "România ilustrată" și "Universul literar". La 28 martie 1902 Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor îl numește în postul de șef de birou, creat prin bugetul administrației Casei Școalelor. Conduce revista " Viața literară", este numit în postul de referendar în Administrația Casei Artelor (1906). Din 1907 lucrează intens la traduceri: "Georgicele" de Vergiliu, "Don Carlos" de Schiller, "Odiseea" de Homer; este numit în postul de șef al Biroului de control al activității extrașcolare (1907). Munca de tălmăcire în românește
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
colegii săi, care se străduiau conform uzanțelor de atunci să-și însușească o cultură cât mai vastă, frecventând prelegeri de istorie, filologie sau filosofie, Hoffmann se mărgini la studiile de drept. După primul examen de stat el a activat ca referendar la Kaliningrad, locuind încă la bunici și dorind deja să se dedice artei. În 1796 deveni asesor al administrației de stat din Głogów (pe atunci Glogau) și în 1768 referendar la "Kammergericht" din Berlin. În această perioadă încheie logodna cu
Ernst Theodor Amadeus Hoffmann () [Corola-website/Science/299534_a_300863]
-
drept. După primul examen de stat el a activat ca referendar la Kaliningrad, locuind încă la bunici și dorind deja să se dedice artei. În 1796 deveni asesor al administrației de stat din Głogów (pe atunci Glogau) și în 1768 referendar la "Kammergericht" din Berlin. În această perioadă încheie logodna cu verișoara sa Minna Doerffer. Cel de-al doilea examen de stat îl susținu cu succes în 1799 (după alte surse în 1800) și se angajă după aceea ca asesor la
Ernst Theodor Amadeus Hoffmann () [Corola-website/Science/299534_a_300863]
-
galbenă brodată cu roșu. Îl urma Pierre, psihopompul de la Eglise Luciferienne, care Însă purta pe piept, În loc de Lâna de Aur, un pumnal cu o teacă aurită. Iar În timpul acesta, Bramanti continua: „Sublim Hierogam al Nupțiilor Alchimice, Sublim Psihopomp Rhodostaurotic, Sublim Referendar al Arcanelor Arcanisime, Sublim Steganograf al lui Monas Hierogliphica, Sublim Conector Astral Utriusque Cosmi, Sublim Gardian al Mormântului lui Rosencreutz... Imponderabil Arhonte al Curenților, Imponderabil Arhonte al Pământului Gol, Imponderabil Arhonte al Polului Mistic, Imponderabil Arhonte al Labirinturilor, Imponderabil Arhonte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
acele "bune convingeri economice" care au propulsat ideea înființării unui institut special de agronomie și a unei școli mecanice de artă și meserii. Paternitatea ideii, controversată o vreme, rămâne doar aparent discutabilă. A aparținut ea lui Gheorghe Asachi, pe atunci referendarul Epitropiei Învățăturilor Publice din Moldova, care, în numele acesteia, se adresa domnitorului, în martie 1839, cu cererea de a aproba înființarea școlii de arte și meserii, sub direcția lui Carol Mihalic de Hodocin 3, sau penitentul prelua propunerile acestuia din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
chipul cel mai folositor". Sugestia aparținea lui Gheorghe Asachi 17 nefiind străin de ea, cu siguranță, nici Hodocin și avea să fie deplin împărtășită de autoritățile competente. În al doilea rând, însușindu-și multe dintre propunerile formulate în prealabil de referendarul Asachi, semnatarii demersului, în frunte cu mitropolitul Veniamin, subscriau condiției ca "la această școală să se primească numai tinerii pământeni cu cerutele însușiri, adică: bune purtări, plecare și chezășie că vor săvârși cursul învățării lor, primind ei din partea părinților sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
domn și sârguința Epitropiei, nu va lipsi de a agiunge la înființarea cea de obște dorită". După ce arhimandritul Mardarie și clericii însoțitori au săvârșit slujba cuvenită pentru aghiazmă și au sfințit temeliile noii zidiri, Gheorghe Asachi în calitatea-i de "referendar al Învățăturilor Publice" a citit în fața asistenței textul bilingv (în limbile română și latină) ce urma să fie așezat apoi la baza fundației, având următorul cuprins: "Sub auspiciile Preaînălțatului Domn, Mihail Grigorie Sturdza Voievod, domn Țării Moldovei, întemeietorul folositoarelor așezământuri
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
În 1888, la propunerea lui Titu Maiorescu, e numit revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. A mai îndeplinit și alte funcții: corector la „Analele parlamentare” (1892-1896), secretar al Comisiei industriale de pe lângă Ministerul Domeniilor, șef de birou la același minister, referendar la Casa Școalelor (1901). În 1907 se afla la conducerea Muzeului Pedagogic al Casei Școalelor. A călătorit în câteva rânduri la Constantinopol, Paris, în Italia și în Norvegia. Propus de Iosif Vulcan, în 1893 este primit membru corespondent al Academiei Române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
a Tuturor Românilor, contribuția sa în plan cultural fiind răsplătită în 1902 cu decorația Bene Merenti clasa I. Din 1911 devine membru activ al Societății Scriitorilor Români, iar după trei ani este ales vicepreședinte. După război funcționează o vreme ca referendar la Casa Școalelor și i se acordă, în 1926, titlul de membru de onoare al Sindicatului Presei Românești din Ardeal și Banat. Neputând să opteze pentru o carieră didactică din motive de sănătate, G. se îndreaptă încă din studenție spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
La referendumul din 2003, presiunea integrării europene l-a determinat ca, împreună cu premierul Adrian Năstase, să prelungească, sub coordonarea lui Octav Cozmâncă, timpul alocat votului cu încă o zi. Nici actualul președinte nu s-a lăsat mai prejos, utilizarea instrumentului referendar (în noiembrie 2007 și în noiembrie 2009) având străvezii scopuri electorale. Pe de altă parte, Traian Băsescu a fost subiectul celor două referendumuri de suspendare, din mai 2007 și din iulie 2012. Amândouă au fost puternic personalizate (chiar dacă "pe negativ
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
cartelizarea presei românești și de discursul maniheist, profund non-jurnalistic, ce a câștigat teren în spațiul nostru public, nu putem trece peste faptul că un cetățean presupus "informat" nu este, automat, și un cetățean "competent" sub aspect politic 4. Totuși, instrumentul referendar se adresează acestor cetățeni, care au, cu toții, acces la informație, dar ale căror competențe politice sunt discutabile. Chiar și în această situație, alegerile cetățenilor trebuie respectate. Pe de altă parte, trimițând din nou spre fragila democrație românească, aș lua în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]