17,529 matches
-
deplasării cronologice progresive? Un răspuns (cumulativ și, până la urmă, ipotetic) la ultima întrebare implică imaginea dominantelor valorice specifice fiecărui context istoric și a dinamismului evolutiv al acestora. Însă le implică mai degrabă în calitatea lor de referenți canonici. Iar relaționarea referenților canonici cu tipologiile stilistice funcționează pe principiul de convertor, deoarece schimbarea statutului unei structuri din stilistică în canonică - ceea ce înseamnă o „transpoziție” la un statut superior și, în același timp, o „modulație” (reformulare) funcțională - determină nevoia completării nivelului structural stilistic
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
spirit platonician sau oriental, iar raporturile sale cu nivelul senzorial și vizibil al realului se stabilesc în termeni absoluți, lipsiți de orice echivoc. Cînd pictorul experimentează forme pure, cînd cercetează disponibilitățile ascunse ale substanței și limbajului, dispare cu totul orice referent narativ, iar forma care se naște din relația artistului cu propriile instrumente este realitatea însăși, anistorică, fără trecut și fără viitor, un fel de icoană fără transcendență, adică una în transparența căreia nu intră și nu se întrezărește nici o altă
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
imaginea haosului, aceasta înțeleasă, la limită, drept imposibilitatea de a identifica o sumă de criterii obiective și de ancorare pe solul ferm al certitudinii și (b) lista lui Kramer în care claritatea cu care sunt formulate aserțiunile sugerează existența unui referent repertorial și, implicit, nume de compozitori pe care această listă, în totalitatea ei, le presupune. Chiar aserțiunea de la a opta poziție - include citate și referințe la muzică mai multor tradiții și culturi - poate fi exemplificata prin partea a treia, Scherzo
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
elaborată chiar de către acești trei compozitori și persistă cu diverse grade de transformare pe întreaga durată a romantismului (austro-german și a școlilor naționale). footnote>, dar și de efortul de canonizare sau, altfel spus, re-inventare a clasicismului vienez în termeni de referent legitimator depus de către romantici. Diferența între aceste două contexte ar putea fi rezumata la importanța acordată termenului de privilegiu, fetișizat în cazul clasicismului vienez și deconstruit în cazul postmodernismului. Această atitudine de privilegiere prin acordarea unui statut exclusiv în sens
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Monte Young. Conform criteriului genealogic, al identității și provenienței, toți sunt compozitori moderniști din mai multe motive: (a) Fiecare dintre cei menționați mai sus își formulează propria ideologie, estetică și stil în termenii unei raportări critice prin negarea exclusivă a referentului determinant care era orientarea pan-serialistă (serialismul integral) definitorie în ipostaza ei de hegemon în interiorul celei de a treia avangarde. În afară de Alfred Schnittke (orientarea polistilistică) și, poate, Iannis Xenakis (muzică stocastica), John Cage și minimaliștii aparțin de orientarea experimentalista, astfel încât cu toții
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
chiar dacă și cu mici diferențe graduale. În ambele situații termenul-cheie îl reprezintă fenomenul de stil, iar întrebarea este dacă un artefact muzical definibil cu claritate în termenii unei apartenente stilistice poate fi atribuit postmodernității? Că și canonul, că lista a referenților valorici, în istoria muzicii occidentale stilul se prezintă că o structură metanarativă - totalizatoare, determinanta și coercitiva, deci prin definitie modernista și implicată în postmodernitate doar în calitate de referent și în limitele procedurii de pastișare. Ca si Reich, Cage ori Xenakis, Schnittke
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
unei apartenente stilistice poate fi atribuit postmodernității? Că și canonul, că lista a referenților valorici, în istoria muzicii occidentale stilul se prezintă că o structură metanarativă - totalizatoare, determinanta și coercitiva, deci prin definitie modernista și implicată în postmodernitate doar în calitate de referent și în limitele procedurii de pastișare. Ca si Reich, Cage ori Xenakis, Schnittke nu ezită să-și formuleze concepția componistica în diverse scrieri și interviuri, aici își spun cuvântul atât formația să de muzicolog, cât și cariera de profesor de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Charles Ives, prin implicarea tehnicii citatului, aceasta utilizată în special în Simfonia nr. 2 (1899-1902), precum și în Simfonia nr. 4 (1910-1916). Atrage atenția mixajul realizat în cea dintâi între citate din muzică populară americană și invocări ale muzicii clasice drept referenți servind muzica lui Brahms și Dvorak. Aceasta emergentă a unei gândiri postmoderne o putem reprezenta prin analogia unui proces de infiltrare sau contaminare, în orice caz manifestate în limitele unui proces invaziv parțial sau realizat la modul gradat și niciodată
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
retorice, însă la un cu totul alt nivel substanțial decât cel existent în perioada Barocului muzical. Ceea ce dintr-o optică modernist-criticistă se prezenta drept descompunere prin fragmentare a conceptului de canon universal în ansambluri micro-canonice, ca dovadă a incapacitării unui referent monolitic, într-o imagine postmodernă apare drept dovadă a puterii generative pe care în continuare o deține ideea și conceptul canonului muzical. Iar consecințele sunt vizibile prin proliferarea unei multitudini de tipologii canonice în jurul acelor deja consacrate prin tradiția unor
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Dorohoi, 20.12.2005). Rămîne de discutat originea expresiei, care nu se referă în nici un caz la un gest uzual, tradițional ori simbolic; de fapt, e anormală chiar combinarea lexicală a verbului a rupe cu un obiect direct al cătrui referent e un animal. E posibil ca expresia să se fi referit, în sensul său primar, nu la simpaticul animal, ci la unul dintre multele obiectele denumite cu același cuvînt, printr-o extindere metaforică fixată în limbă. Pisică și mîță au
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
a desemna "diferite obiecte care se prind, se înfig sau cuprind ceva, cum prinde pisica cu ghearele" (Dicționarul Academiei, DA): e vorba tot de ancoră, ori de o bucată de lemn sau de fier care fixează căruța, grinzile casei etc.; referent obiectual are și sensul curent azi ("inele metalice, legate între ele printr-un lanț, cu care se leagă mâinile și picioarele arestaților"). Oricum, e mai probabil ca dovada forței fizice să fi fost ruperea unui lanț de fier, a unei
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
motopompist - 1; muncitor plantații și amenajare zone verzi - 5; muncitor necalificat pentru industria alimentară - produse de panificație - 6; operator imagine (limba maghiară) - 1; operator prelucrare mase plastice - 5; paznic - 1; recepționer (limbile engleză și germană) - 1; redactor (limba maghiară) - 2; referent literar (limba maghiară) - 1; regizor culise (limba maghiară) - 1; salubrizor - 20; secretar literar (limba maghiară) - 1; secretar platou (limba maghiară) - 1; strungar universal - 8; sudor electric - 11; șef atelier producție (limba maghiară) - 1; șef manevră - 1; șofer autocamion/mașină de
Agenda2003-34-03-bursa () [Corola-journal/Journalistic/281383_a_282712]
-
și plafoane din gips carton - 4; montator subansamble - 5; motopompist - 1; muncitori necalificați zone verzi - 5; muncitor necalificat industria alimentară - 4; muncitor necalificat - 12; operator chimist - 10; operator imagine (limba maghiară) - 1; patiser - 1; portar - 1; redactor (limba maghiară) - 2; referent literar (limba maghiară) - 1; regizor culise (limba maghiară) - 1; salubrizor - 10; secretar literar (limba maghiară) - 1; secretar platou (limba maghiară) - 1; șef atelier producție film (limba maghiară) - 1; șofer autocamion - 5; strungar - 12; sudor autogen - 1; sudor electric - 11; tehnician
Agenda2003-35-03-bursa () [Corola-journal/Journalistic/281412_a_282741]
-
proiect informatic, manager farmacii, manager financiar, manager marketing, manager zonă, maseur de întreținere și relaxare, metrolog verificator, montator aparate aer condiționat, operator vânzări prin telefon, peruchier, pictor decor, primitor-distribuitor benzină și motorină, programator de sistem informatic, redactor prezentator de televiziune, referent vamal (studii medii), reprezentant comercial, reprezentant medical, specialist poligraf, șef stație PECO, vopsitor auto ș.a. IOAN BÎTEA Calificare și perfecționare l Prin Centrul de Formare Profesională Centrul de Formare Profesională din cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș și
Agenda2003-37-03-bursa () [Corola-journal/Journalistic/281466_a_282795]
-
modern și beneficiază și de loc de joacă în aer liber. Părinții își pot înscrie copiii și la cursuri de tenis de câmp și arte marțiale. Informații la tel. 227 060, 0723- 602 625 sau 0722-252 109. C. BLADA Instruirea referenților culturali l Printr-un proiect derulat de C.A.R. În cadrul proiectului „Phoenix 05. Model de dezvoltare a instituțiilor culturale în zonele rurale din România“, inițiat de Centrul de Asistență Rurală din Timișoara, se vor desfășura două sesiuni de training
Agenda2003-38-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281479_a_282808]
-
culturale în zonele rurale din România“, inițiat de Centrul de Asistență Rurală din Timișoara, se vor desfășura două sesiuni de training, în perioadele 21-28 septembrie și 28 septembrie - 5 octombrie. La aceste training-uri participă un număr de 30 de referenți culturali selectați în cadrul proiectului, din 22 județe, inclusiv din Timiș. Sesiunile de lucru - susținute de traineri români și străini, cu experiență în managementul cultural - vor cuprinde, pe lângă însușirea de bune practici, și schimburi de experiență între participanți, precum și o dezbatere
Agenda2003-38-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281479_a_282808]
-
Timiș. Sesiunile de lucru - susținute de traineri români și străini, cu experiență în managementul cultural - vor cuprinde, pe lângă însușirea de bune practici, și schimburi de experiență între participanți, precum și o dezbatere pe tema conținutului buletinului informativ „Phoenix“, care se adresează referenților culturali și care va fi distribuit o dată pe lună. În luna februarie a anului viitor este programată o nouă sesiune de instruire, iar în aprilie va avea loc selecția pentru 5 proiecte propuse de referenții culturali, proiecte care vor beneficia
Agenda2003-38-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281479_a_282808]
-
informativ „Phoenix“, care se adresează referenților culturali și care va fi distribuit o dată pe lună. În luna februarie a anului viitor este programată o nouă sesiune de instruire, iar în aprilie va avea loc selecția pentru 5 proiecte propuse de referenții culturali, proiecte care vor beneficia de sprijin financiar și asistență timp de un an. A. M. GRAD Manechin sau fotomodel l Cursuri la Școala „Scala“ Școala de manechine și fotomodele „Scala“ organizează o nouă serie de cursuri de profil, care vor
Agenda2003-38-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281479_a_282808]
-
au avut mai multe întâlniri în județele Rosenheim și Traunstein. Deplasarea a fost finanțată de județul partener și de Fundația Culturală a Șvabilor Dunăreni din Stuttgart. La Consiliul Județean Rosenheim, delegația timișeană a avut o întrevedere cu domnul M. Stöger, referentul pentru presă (ocazie pentru aflarea unor aspecte referitoare la administrația publică județeană și sistemul alegerilor parlamentare din landul Bavaria), iar la Consiliul Județean Traunstein, cu președintele Hermann Steinmassl, care și-a declarat intenția de a vizita județul Timiș în vederea inițierii
Agenda2003-39-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281501_a_282830]
-
0257-260 693) și grupul celor care se vor deplasa cu bicicletele (condus de Sorin Găicean - tel. 0257-245 683) se vor întâlni la ora 7,40 în fața stației CFR Arad. Cheltuielile de transport se vor ridica la 60 000 de lei. Referent de specialitate va fi prof. Petru Covaci. Se va reveni în Arad cu trenul de la ora 19,44. ( I. B.) Tenis de câmp De duminică, 1 iunie, Tenis Club A.S. Timișoara organizează cursuri de inițiere pentru copii cu vârsta de
Agenda2003-22-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281071_a_282400]
-
a numeroaselor parteneriate de afaceri româno-italiene organizate de-a lungul anilor de către C.C.I.A.T. O nouă manifestare de gen se va derula pe 25 iunie, de la ora 9, la Hotel „Perla” din str. Turgheniev nr. 9. Dra Florentina Ciucă, referent de specialitate la Direcția de relații interne și internaționale din cadrul C.C.I.A.T. , ne-a declarat că cele treisprezece firme italiene anunțate că vor participa la întâlnire sunt interesate de identificarea de noi parteneri în: agricultură, textile, construcții, lemn, încălțăminte
Agenda2003-25-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281148_a_282477]
-
și 2005, și este realizat de Centrul de Asistență Rurală din Timișoara, în parteneriat cu organizația de consultanță Cafe3 din Elveția și cu sprijinul financiar al Programului Cultural Elvețian - Fundația Pro Helvetia. În cadrul acestui proiect, au fost selectați 30 de referenți culturali din 22 de județe ale țării, care vor participa la sesiuni de training în domeniul managementului cultural. Din județul Timiș, participă referenți culturali din localitățile Știuca și Giroc, training-urile desfășurându-se în luna septembrie a acestui an și
Agenda2003-27-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281198_a_282527]
-
sprijinul financiar al Programului Cultural Elvețian - Fundația Pro Helvetia. În cadrul acestui proiect, au fost selectați 30 de referenți culturali din 22 de județe ale țării, care vor participa la sesiuni de training în domeniul managementului cultural. Din județul Timiș, participă referenți culturali din localitățile Știuca și Giroc, training-urile desfășurându-se în luna septembrie a acestui an și la începutul anului viitor. De asemenea, cinci cămine culturale din tot atâtea localități rurale, care vor fi alese anul viitor, vor beneficia de
Agenda2003-27-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281198_a_282527]
-
atâtea localități rurale, care vor fi alese anul viitor, vor beneficia de un grant de 25 000 de franci elvețieni fiecare, precum și de consultanță în implementarea activităților propuse. Proiectul mai presupune și editarea unui buletin informativ, care se va adresa referenților culturali. ANA-MARIA PURCHEREA Tabere și excursii l Pentru copiii instituționalizați După cum ne-a informat doamna Rodica Bara - director al Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului Timiș, în această vară, copiii ocrotiți din centrele de plasament ale județului vor beneficia de
Agenda2003-27-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281198_a_282527]
-
Comisiei de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri cu vegetație forestieră, T.M. , de 50 de ani, fost secretar al Primăriei din aceeași localitate, P.I. , de 46 de ani, membru al comisiei menționate, și M.E.R. , de 43 de ani, referent la Primăria Dezna. În luna noiembrie 2001, cei patru au întocmit zeci de documente cu date nereale, pe care apoi le-au înaintat Judecătoriei Gurahonț. În baza acestor acte false instanța a pronunțat sentințe prin care s-a reconstituit dreptul
Agenda2003-27-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281208_a_282537]