189,597 matches
-
Cuvintele mieroase ale ex-premierului erau rostite apăsat, cu toată gura, cât să-l îmbie pe cititorul perspicace să tragă niscaiva concluzii interesante. Cu atât mai mult cu cât Petre Roman nu excelează în arta de a-și lăuda contemporanii. Or, referințele la Ion Iliescu, la cinstea, la bunele intenții, la talentul său politic, slalomul uriaș prin care încerca să-l scoată basma curată în chestiunea etern criminală a mineriadelor aveau de ce să pună pe gânduri. Noul chip arătat de Petre Roman
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
pretext credibil pentru intrarea sa în război contra Germaniei (pag. 57). Indianismele de tot soiul, cuvinte folosite cu mult în afara contextului lor originar (fractali, geomagnetism, metamatematică) și în grupuri insolite (algoritmul transformărilor poliedrale prin care elementalii produc eflorescențe), galopul de referințe pseudo-erudite și parada barbarismelor (luciferizant) completează cu succes savoarea absurdă a acestui tip de discurs. Meditând asupra naturii simulacrului, Baudrillard constată că fuziunea dintre adevăr și fals e inerentă procesului de simulare: Dacă eu simulez un jaf într-o bancă
Parodia paranormalului? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14947_a_16272]
-
Fischer, încă patru volume. Putem aprecia acum, în etapa terminală a acestei întreprinderi, că opțiunea pentru respectiva ediție s-a dovedit a fi una inspirată și realistă, ea putând să ne aducă, în fine, un rezultat complet, integru și de referință - până cel mai târziu în 2004. Sigmund Freud, Opere 7: Nevroză, psihoză, perversiune, trad. Roxana Melnicu, Corneliu Irimia, Reiner Wilhelm, Silviu Dragomir, Editura Trei, București, 2002, 306 p.
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
s-au plictisit de efecte speciale realizate cu ajutorul computerului și de unghiuri de filmare imposibile", comenta Baz Luhrmann, drept pentru care le preia, folosindu-le creativ într-o direcție nouă. Să mai amintim faptul că savoarea peliculei constă și în referințele ori citatele detectabile la cele mai diverse paliere, în cele mai neașteptate momente, de-ar fi să amintim numai intertextualismul muzical ce cuprinde în paralel sau mixat operă, pop, swing, tango, cancan. Meritul lui Baz Luhrmann este acela de a
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
că ideile cresc din biografie și din experiență nemijlocită, așa cum plantele cresc din pămînt și din apă. Artele lui poetice sînt la fel de "organice" precum îi este lirica de dragoste. Și este mai totdeauna în lirica personală o sugestie intertextuală, o referință la carte. La 80 de ani, Ștefan Aug. Doinaș este .
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
în estetică. Figuri V conține cinci eseuri dintre care trei foarte ample: Despre genuri și despre opere, Chateaubriand și nimic și eseul despre comic, cu un titlu mai atrăgător, mai seducător, Morți de rîs. Ele se anunță deja ca o referință bibliografică a domeniului abordat. La acestea se adaugă două eseuri de mai mici dimensiuni, dar nu mai puțin incitante, Uvertura metacritică și Arta în cauză. Temele sunt variate, critica imanentă, genul și opera, comicul și aprecierea subiectivă pe care i-
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
fi rămas în Franța, ca exilat politic, și ar fi continuat să scrie în franceză? Că asta n-a fost să fie e adevărat, dar anumite speculații contafactuale sunt permise (mai ales că istoria însăși se scrie în cadre de referință în care presupunerile contrafactuale tacite, uneori și explicite, joacă un rol important). îmi permit deci următoarea ipoteză, interesantă în contextul discuțiilor generate de apariția Jurnalului lui Mihail Sebastian. (Ipoteza figurează, într-o formă succintă, și în volumul meu recent și
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Dicționarul de psihanaliză al lui Élisabeth Roudinesco și Michel Plon este, după cel de referință freudiană al lui Laplanche și Pontalis și după cel "în dialect freudo-lacanian" coordonat de Roland Chemama la Larousse, cel de-al treilea tradus în ultimii opt ani (de remarcat că toate trei din limba franceză). O asemenea frecvență reprezintă un
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
a memoriei acestui mare om și compozitor și, în cele din urmă, ar folosi întregii culturi românești pentru recăpătarea respectului de sine prin recunoașterea adevăratelor ei valori. în acest sens ar trebui inițiate câteva proiecte pentru realizarea unor interpretări de referință, deosebite din punct de vedere calitativ. Trecând de acest subiect delicat, mă voi concentra asupra stilului compozitorului și voi încerca o succintă caracterizare a acestuia. Zona afectivă proprie stilului muzicii lui Dan Constantinescu circumscrie un spațiu triunghiular, ale cărui laturi
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
a celor două procedee), scriitorul a tentat foarte adesea la o interpretare biografică a scrierilor sale. Tocmai această capcană este demontată în analiza lui Zamfir Bălan, de o manieră sistematică și convingătoare, care recomandă cartea ca un reper de primă referință în bibliografiile de specialitate. Trebuie remarcat că aceste constructe teoretice cuprinzătoare, temerare și comprehensive nu ar fi verificabile fără o foarte bună cunoaștere a textelor și a vieții lui Istrati. Experiența în această privință a autorului și, pe de altă
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
de a unui mare romancier, dintre cei a căror viață a făcut operă (Karen Blixen sau Marguerite Yourcenar ar fi de pomenit, dintre doamne, în acest context). între "valurile întâmplării", cunoștința cu Emil Cioran, la Paris, înseamnă un punct de referință. America de Sud, Havana, Roma - drumuri, întâmplări... până ce a devenit ea însăși, cum spune Rilke, acel punct imobil în univers împrejurul căruia se rotesc toate. Dacă Maria Zambrano n-a putut lua parte la acordarea marelui premiu Cervantes (adevărat Nobel al lumii
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
acelor scriitori nu mai pare atît de plină de foloase. De ce nu avangarda? De ce nu Lovinescu și ai săi? Nu sînt deloc întrebări care acuză, sînt doar retorice. Uimește apoi un contrast incredibil între forța stilistică și puținătatea punctelor de referință culturale în eseurile lui Dan C. Mihăilescu. Oricum ai întoarce-o, orice ai discuta, cădem inevitabil în conflictul Caragiale-Eminescu (pe care chiar autorul îl deconstruiește cu atenție într-un eseu, dar, se pare, uită rezultatul la care a ajuns), cu
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
succese precum Toy Story și Aventuri la firul ierbii) este un film de animație menit atît să-i încînte pe copiii de acum familiarizați cu violența divertismentului-educativ, cît și să-i incite pe părinții cinefili să-și rememoreze capodopere de referință cum ar fi Metropolis (1926) al lui Fritz Lang, Brazil (1985) al lui Terry Gilliam și - inevitabil - 1984 (1984), ecranizarea lui Michael Radford după romanul scris în 1948 de George Orwell, care a impus terifiantul personaj Big Brother. Deși încorporează
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
separarea celor chemați de cei nechemați, a lumii sacre de cea profană. Janus din mitologia latină era inițiatorul în mistere și purtătorul cheilor de la poarta solstițiului, precum Sf. Petru, în lumea creștină, deține cheile raiului. Folclorul nostru e plin de referințe consonante. Poarta maramureșeană, somptuoasă, are și o replică modestă, acea ușă strâmtă și scundă prin care se intră numai "lăturiș", silind pe oricine să-și vadă măsura. Un călător ostenit, un pelerin al speranței așteaptă parcă toate ușile. Din atâtea
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
care a negat vehement arta muzeificată, a schimbat radical fața picturii moderne, ci provincialul Cezanne, care n-a ieșit din bidimensional și n-a incendiat simbolic nici măcar vreo casă memorială. La urma urmei, regîndirea fenomenului din chiar spațiul său de referință și reconstrucția acestuia cu propriile lui instrumente constituie adevăratul pariu al oricărei creații artistice. Și Mirela Dimcea tocmai acest lucru încearcă să-l facă. Iar dacă ea nu revoluționează acum din temelii pictura românească, dacă nu-și transformă acțiunea artistică
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
filosof, el are opinii și pentru el lumea e un circ, el vede relațiile, forțele dintre oameni, așa cum sunt ele, nemotivate și uneori absurde). El spune la un moment dat că lumea din jurul său îi amintește de Kleist, deci face referințe culturale erudite, el vorbește unor ființe cu un simț al metafizicii cel puțin egal celui pe care îl are el, spre a fi înțeles. Pe sine se percepe tot ca pe o ființă "cu ochii goi", încercând să uite în
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
de fapt este un citat dintr-o lucrare a unui distins politolog preocupat de ideea națională. Fraza respectivă fixează întrucâtva parametrii interesului investigației întreprinse de autoare în volumul de față. Grete Tartler, cunoscută și distinsă poetă și eseistă, arabistă de referință, muzicolog avizat și sensibil ( are studii de specialitate), a ocupat în ultimii ani prim-planul atenției publice și prin implicarea sa în viața socială. Devenită de aproape un deceniu diplomat de carieră, autoarea ne propune cu acest volum o serie
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
un domeniu ca teoria literaturii. În mod evident însă, deschiderile oferite de discursul lui Searle sînt mult mai largi - limba, reprezentările și raportul lor cu realitatea sînt constante ale discursului filosofic al ultimelor decenii, iar Realitatea... este un titlu de referință pentru domenii din cele mai diferite. O scenă banală dintr-un restaurant din Paris, bani, căsătorii, jocul de șah și alte asemenea fapte, minore, cotidiene, poartă "povara metafizică" a realității sociale și formează materia auxiliară de analiză a unei argumentații
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
întregi, chiar și ceva din atmosfera repetițiilor sau a reprezentațiilor au fost păstrate în poveștile protagoniștilor, în memoria celor privilegiați care au apucat că vadă Revizorul lui Pintilie. Am făcut această poate mai lungă introducere pentru că momentul este unul de referință din istoria teatrului față de care, inevitabil, se pot face raportări. O încărcătură psihologică plutește, de asemenea, asupra creatorilor care, după treizeci de ani, s-au hotărît să pună în scenă piesa lui Gogol. Este vorba despre regizorul Claudiu Goga și
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
a ceea ce a însemnat Vechiul Regat și modernizarea ca stat și societate. Iar imaginile Unirii de la 24 ianuarie sunt inexorabil asociate imaginii lui Alexandru Ioan Cuza (Alexandru Ioan I sau, așa cum opinia publică l-a păstrat în amintire, Cuza Vodă). Referința principală este a lui Ion Creangă, cel care a pus într-o formă simplă și cuceritoare chipul viu al principelui în concordanță cu modernizarea societății românești promovată de mai mulți oameni politici ai timpului în consonanță cu ideile europene. Dincolo de
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
toți țăranii sunt cinstiți și muncitori și umiliți de primii" ? Mai degrabă era potrivit să i se povestească acelui copil care citește acest text despre "ocaua lui Cuza", o imagine simbol pentru dreapta măsură. Or, din pagina manualului lipsește exact referința la elementul obiectiv, recursul la legea care trebuie să guverneze. Pe când așa rămâne numai subiectivitatea lui Vodă care poate fi la un moment dat un "despot luminat", dar nicidecum un personaj justițiar. De altfel nici soluția pe care o propune
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
dureroasă a unei sfâșieri de nevindecat: nepoțelul meu, care, ca toată lumea, a privit acele imagini, nu va mai fi niciodată în stare să privească luna așa cum am privit-o eu cândva: cu ochii unui grec." A devenit "omul grec" o referință exclusiv erudită? Vernant susține că există perseverență în iluzie, grație căreia "anticii își vor duce la bun sfârșit opera începută". Modul de a exista în lume și în propriul său sine al grecului, cu armonia personalității, consonanța între trup, suflet
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
-o în felul lui carnavalesc, așa încât nici Codreanu nu l-a considerat în nici un fel de ajutor. Cu această înțelegere, Marta Petreu dă o nouă perspectivă asupra operei scrise de Cioran în franceză. Citind în întregime, ea a căutat toate referințele la România, la anii '30 sau la fascismul românesc. într-un capitol intitulat "Spovedanie", a adunat toate aceste referințe și a creat un text nou, scris numai cu cuvintele lui Cioran, în care el mărturisește că trecutul lui a constituit
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
înțelegere, Marta Petreu dă o nouă perspectivă asupra operei scrise de Cioran în franceză. Citind în întregime, ea a căutat toate referințele la România, la anii '30 sau la fascismul românesc. într-un capitol intitulat "Spovedanie", a adunat toate aceste referințe și a creat un text nou, scris numai cu cuvintele lui Cioran, în care el mărturisește că trecutul lui a constituit o eroare. Scrie Petreu: "din această "spovedanie"... se vede foarte clar că a fost preocupat, sâcâit să-și lămurească
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
medicală: diagnostic și pastile. Patapievici vorbește totuși de două soluții: una este discernămîntul (e o temă care apare masiv în carte și tocmai discernămîntul a lipsit în judecarea ei) și alta este - am ajuns și eu să fiu timid spunînd-o - referința la Dumnezeu. Toate aceste lucruri implică un anumit curaj al exprimării de sine care impune respectul. Aș spune în încheiere că această carte intră într-o anumită tradiție, în cadrul căreia trebuie judecată. O tradiție contestată de mulți, dar care nu
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]