102 matches
-
Dumnezeu, unde e Caradaua, unde Candianoul, unde Mihălescul nostru? Cine dintre noi a călătorit la Livadia? Cine au făcut milioane cu răscumpărări, cine au prefăcut Parlamentul în local de ruletă și de joc de bursă? Quousque tandem...? [10 februarie 1882] REFLECȚIUNILE UNUI AGRICULTOR ASUPRA LEGEI TOCMELELOR AGRICOLE Ne-am întreținut în mai multe rânduri și foarte pe larg cu o persoană care în toată viața ei s-a ocupat de agricultură, de un caracter moderat și foarte imparțial, care niciodată nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în schimbul poreclei regatului. Iluzia serbărilor au trecut de-un an de zile ca efectele unei trecătoare amețeli; permanentă însă se arată în fundul scenei paguba, se arată cucerirea Dunării pe care puternica vecină o urmărește cu stăruință. [16 martie 1882] ["LA REFLECȚIUNILE NOASTRE"] La reflecțiunile noastre asupra cazului d-lui Filibiliu, profesorul permutat prin hotărâre a consiliului, la Focșani, pentru că într-un moment de nerăbdare a lovit - desigur nu ca pedeapsă corporală - pe un elev repetent, "Pseudo - românul " ne-a răspuns cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Iluzia serbărilor au trecut de-un an de zile ca efectele unei trecătoare amețeli; permanentă însă se arată în fundul scenei paguba, se arată cucerirea Dunării pe care puternica vecină o urmărește cu stăruință. [16 martie 1882] ["LA REFLECȚIUNILE NOASTRE"] La reflecțiunile noastre asupra cazului d-lui Filibiliu, profesorul permutat prin hotărâre a consiliului, la Focșani, pentru că într-un moment de nerăbdare a lovit - desigur nu ca pedeapsă corporală - pe un elev repetent, "Pseudo - românul " ne-a răspuns cu două articole pline
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui Cezar 900 000 de locuitori, e astăzi teatrul întristător al acelui din urmă eveniment războinic. Lordul Seymour comandează bombardarea forturilor lui, pentru...? Pentru că egiptenii actuali au îndrăznit să pretindă a fi stăpâni în țara lor proprie. Nu vom face reflecțiuni sentimentale asupra intervențiunii armate a Angliei, care are deja aprobarea mai multora dintre puterile mari. Cuvânt au egiptenii, dacă vor ca țara să fie a lor, cuvânt pe de alta și Europa, daca voiește a-și mănține influența ce au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
C. A. Rosetti a reînceput să scrie în "Romînul", de astă dată cu multă nervozitate și c-un zel aproape febril. Ne pare rău că pentru asemenea escitațiuni nervoase nu avem alt mijloc de recomandat decât gheață, gheața rece a reflecțiunii și a neîncrederii. În numărul de azi al "Romînului", d-sa, revenind la utopia sa revizionistă, ne spune că colegiul I ar câștiga foarte mult primind pe al Ii-lea în sânul său, l-ar mobiliza și l-ar lumina
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
esistenței mele poate eu eram o undă, ea o floare de pe mal. 2258 Era[m]o stâncă, era o rază, destinată din vecinicie una pentru alta. {EminescuOpVIII 246} [ACTUL V] [Versiunea B] 2254 ACT V SC[ENA] PENULTIMĂ Toma face reflecțiunea lui, cum într-adevăr" atâta amar de oameni au ținut de soarta unui singur om - unui Mihai. Râul a secat. Valurile s-au dus. Eu, val pribeag, mai rămân încă? Nu! " * MARCU VODĂ Mă sui, mă sui chiar daca dasupra tronului
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
respingere prea aspră îl poate face să se îndoiască de sine însuși și că poate e rar un om care să se descurajeze mai lesne ca Dimitrescu. Altfel veți fi băgat de seamă cumcă are mult talent, deși fantazia îneacă reflecțiunea. Numai, drept vorbind, mama imaginelor - fantazia - mie-mi pare a fi o condițiune esențială a poeziei, pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n opere de arte nici nu se vede; deși palidele figuri ale unor tragediani își arată mai
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
om care să se descurajeze mai lesne ca Dimitrescu. Altfel veți fi băgat de seamă cumcă are mult talent, deși fantazia îneacă reflecțiunea. Numai, drept vorbind, mama imaginelor - fantazia - mie-mi pare a fi o condițiune esențială a poeziei, pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n opere de arte nici nu se vede; deși palidele figuri ale unor tragediani își arată mai mult oasele și dinții decât formele frumoase. La unii predomină una, la alții alta; unirea amîndorora e perfecțiunea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
se va pierde fără urmă. Acest prognosticon (? ) își permite autorul de a presupune pentru primirea operei sale din partea artiștilor reprezintatori. Fiindcă inspiciunea în relațiunea artei față cu artea și viața e întărită, nu ne așteptăm decât la slabul răsunet al reflecțiunei, care declară de inutilă recunoașterea științifică a unei activități artistice numai pentru că acea recunoaștere (Erkenntnis) nu poate forma neciodată pe un artist. Nimeni nu mărturisește asta mai de voie bună decât știința însăși, pentru că ea are scopul ei chiar în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că teoria adevărată (fructifică) face roditoare nemărginit de mult esercițiul artei și că din teorie îi izvorăște geniului artistic o avuție de (intuițiuni) idei (Anschauungen) (prin) cu care el își împopulează lumea lui cu (figuri) tipuri nouă. O astfel de reflecțiune ar fi mai de neașteptată față cu faptele științei care ar fi deschis misterul cel mai intim a conștiinței (Bewusstsein) religioase și a creațiunei artistice. Un op care întreprinde să (conceapă) pri[ceapă] o activitate artistică în arhitectonica sa nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toate cu chipul personalităței individuale. Drept esemplu am cam aminti aicea pintre figurele clasice pe Nathau înțeleptul, pe marchizul Posa, Max Piccolomini și Thecla, în genere multe (manche) din caracterele lui Schiller. În cele numite predomnește patosul gîndirei și a reflecțiunei, în genere elementul unei idealități abstracte oarecare. Spre reprezintarea lor s-ar părea suficiente numitele calități: avântul retoric și cultura minței. Ele și dezleagă oarecum problema pre atâta pre cât urmăresc (nachkommen) puterea creatoare poetică. Un actor însă cu adevărat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reprezinta caractere pe deplin vii și omenești cu totului tot. De neputința de-a crea oameni reali bolesc cu deosebire cei mai mulți poeți moderni în dramele lor, o lipsa care e foarte esplicabilă într-o vreme ca a noastră, de o reflecțiune predominantă, de un raționament forte, mai ales că un tezaur întreg de (contemplațiuni) idei și cugetări, chiar de-o natură profundă, a devenit deja avere (comună) publică. Această lipsă trebuie să retrolucre neapărat și asupra artiștilor reprezintatori, a căror talent
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu subordinarea vieței individuale ne prezintă figurele acelea în cari individualul a nimicit și a mistuit idealitatea și generalitatea, astfel încît ele în aparițiunea lor nu satisfac totodată și natura noastră ideală. Pe când cele dentîi sau se pierd în universalitatea reflecțiunei și a retoricei, sau înceată chiar de-a esista ca oameni vii, cele din urmă sau ating simpla contrafacțiune (fotografie) a vieței ordinare, sau degenerează cu totului tot în copii a realităței ordinare în care idealul s-au stins cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei finită (endlich), o regiune (Reich) de interese ideale, de scopuri conștiute de sine (selblstbewusst), în cari omul privea deschisă o a doua lume de spiritualitate (Geistigkeit) liberă. Actorul cel mare, precum are de-a crea corpuri tipurilor de-o reflecțiune predominantă și de-un patos universal și retoric, corpuri care să le dea puterea greutății (Schwerkraft) de-a se susține și de-a se putea mișca pe pământ ca ființe de felul nostru, tot astfel însă e de datorința lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
REPREZINTATOR ÎN RAPORT CU CRITICA Esercițiului fiecărei arte îi urmează activitatea critică, care compară cele produse cu ideea și ține cele date lângă pretențiunea absolută. În epoce de o mare activitate artistică productivă și de o unitate în cuget și ființă, în reflecțiune și simțire nerupte încă, se-nțelege că activitatea critică se retrage; ea se ridică abia atuncea când viața artei, ce se dezvoltă organice ca o operă a naturei, și-a pierdut cea mai naltă putere productivă a sa. Critica învia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se manifestase în aceste creațiuni superbe. În timpul nostru, în care nu se mai dă în neci un ram de activitate artistică o acțiune (Schaffen) cum am zice naivă, pentru că antiteza gigantică dintre a cugeta și a fi, dintre simțamînt și reflecțiune a irupt în toate sferele vieței, în timpii noștri critica pășește la moment pe urmele artei, pentru că artea nu trebuie să-și mai trăiască traiul și să aștepte o reformă a totalităței sale. Condițiunea absolută a criticei este cunoștința (Erkenntnis
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care apoi se contrage într-o sentință, or e concluziunea unei pasionate mișcări a sufletului, care se reculege într-o reflexiune și în intuițiunea ei își 409r privește oarecum obiectiv starea sa proprie. În cazul întîi tempoul sentinței și a reflecțiunii generale va crește neapărat față cu pasajele ce-i preced, pentru că în ea sufletul își ia un avânt mai mare. Așadar, îndată ce cugetarea generală se arată a fi o ridicare a sufletului din contemplațiuni premergătoare a sufletului, această ridicare va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dramatice; deja de-aceea pentru că în urmă fiece caracter prezintă o schimbare nemărginită de simțăminte lirice și fiece caracter în genere poate fi considerat ca un întreg liric ce se răzlățeste de la trupina unei direcțiuni originale, astfel încît simțirile și reflecțiunile sale singuratece sânt ramurile și crengele cu frunze ale lui, cari toate-și trag hrana lor din rădăcina caracterului. Spre a trata sistematic declamațiunea lirică ca pe un studiu preliminar al artei ar fi bine ca să se facă începutul cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
VII, Ed. Academiei, 1977, pag. 224) lumea esențelor, ceea ce este dincolo de aparențe. Pentru tânărul Eminescu poezia este fantezie („mama imaginelor - fantazia” - scria studentul vienez într-o epistolă către 39 Iacob Negruzzi, cf. Ed. cit., vol. XVI, 1989, pag. 34) și „reflecțiune”, concepte corespunzătoare ochiului din afară și ochiului dinlăuntru („Iară ochiu-nchis afară înlăuntru se deșteaptă” - Scrisoarea a III-a). Așadar, poesis (poezia) recreează lumea sensibilă, iar sofia (înțelepciunea, reflecția) îl călăuzește spre lumea inteligibilă. Personajele simbolice imaginate de tânărul poet sunt
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
VII, Ed. Academiei, 1977, pag. 224) lumea esențelor, ceea ce este dincolo de aparențe. Pentru tânărul Eminescu poezia este fantezie („mama imaginelor - fantazia” - scria studentul vienez într-o epistolă către 39 Iacob Negruzzi, cf. Ed. cit., vol. XVI, 1989, pag. 34) și „reflecțiune”, concepte corespunzătoare ochiului din afară și ochiului dinlăuntru („Iară ochiu-nchis afară înlăuntru se deșteaptă” - Scrisoarea a III-a). Așadar, poesis (poezia) recreează lumea sensibilă, iar sofia (înțelepciunea, reflecția) îl călăuzește spre lumea inteligibilă. Personajele simbolice imaginate de tânărul poet sunt
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
asemenea albinelor, își creează instituții și un uz ce ar trebui să le găsească bune dacă le-ar crea cu conștiința, ba cari sunt din puntul lor de vedere mai raționale și mai bine-ntocmite decât legi și instituții create prin reflecțiune. Instituțiile cresc ca plantele, totul în ele e cu minte, fără ca mintea să fi jucat vun rol la crearea lor, instinctul sigur al naturei le-a creat bune și oamenii vegetează în acest organism viu fără să-și dea sama
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și nu e nici o cauză atât de rea care să nu găsească apărătorii ei firești. Ce loc joacă rațiunea în această privință nu mai e de trebuință s-o spunem. 79 {EminescuOpXV 80} [PENTRU O PRESĂ OBIECTIVĂ] 2258 fiindcă cele mai multe reflecțiuni ale presei sunt în genere atât de ordinare și atât de lipsite de cuprins încît nu-s decât răsfrângerea interesului egoist a unui om sau vreunei partite, misiunea ei ar trebui, prin legislațiune chiar, restrânsă la raportarea obiectivă a celor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Cretzianu, Alexandru, "The rumanian armistice negotiations: Cairo 1944", în Journal of Central European Affairs, octombrie 1951. Convorbiri cu Mihai I al României, București, Editura Humanitas, 1991. lonescu, Ghiță, Communism in Rumania, Oxford, 1964. lonițiu, Mircea, "23 august 1944. Amintiri și reflecțiuni", în Dialog, iulie-august 1987. Liveanu, Vasile, "Cu privire la începutul insurecției din august 1944. Despre preliminariile arestării lui Ion Antonescu", în Revista de Istorie, Editura Academiei R.S.R., septembrie 1977. Quinlan, Paul, Clash over Romania. British and American politics towards Romania, Los Angeles
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
isteria viziunilor misterioase, cauzate de mintea sa halucinată. Într-o noapte, după câteva ore de somn agitat și cu întreruperi, trezindu-se ca de obicei să scrie ceva sub cort, asemenea lui Iulius Caesar, sau să-și adâncească gândurile în reflecțiuni filozofice, a văzut într-o înfățișare neclară, după cum a mărturisit celor mai apropiați ai săi, Geniul public, care i s-a arătat în Gallia când i-a fost conferit numele de Augustus. De data aceasta, însă, trist și având capul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
poveștilor și a copilăriei În viața omului ............................... 309 Aspectul volitiv al personalității: voință, curaj, determinare În viață - abandon, lașitate............................................................................................................... 310 Psihologie feminină - psihologie masculină ............................................................... 317 Prietenia - virtuți ale acesteia ................................................................................... 321 Sentimentul și credința religioasă; sacralitate, mit .................................................. 324 Partea a doua: Reflecțiuni propuse de autor ............................................................. 337 Referințe bibliografice ................................................................................................ 380 Argument Reflecțiunile consacrate ale umanității, devenite În timp adevărate embleme ale cugetării umane, sînt ferestre deschise spre spiritualitate. Ele angajează sufletul uman pe un drum al spiritualizării, al detașării de o existență materialistă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]