102 matches
-
fără margini, de afară, ne interesează mai puțin decît minunea dinăuntru, tot așa de fără margini”. „Un om drag este cel care lasă În urmă mai multă absență decît a Însemnat prezența lui.” (Florin Mugur) Subtilitatea și, totodată, adevărul acestei reflecțiuni sînt date, Într-adevăr, de faptul că adesea de discreția morală, de eleganța atitudinii sau de finețea bunului-simț al unora dintre cei apropiați nouă nu ne dăm seama În rutina vieții de zi cu zi, Însă apoi, după ce acești oameni
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la un moment dat un sentiment sau o pornire despre care ne dăm seama, la timp, că ne-ar dezonora, dacă ne-am lăsa În voia ei. Însă este valabilă, În același timp, observația lui Gustav Le Bon, Întărită de reflecțiunea lui Mihai Codreanu: „Cine Își cugetă prea mult sentimentele, sfîrșește prin a-și sentimentaliza cugetările”. * „Logicienii se vor apleca asupra statuii pe care ai făcut-o, pentru a stabili numărul motivelor pentru care statuia ta este frumoasă. Și nu se
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mulțumit cu ce ai”. * „Ochim mai sus de țintă pentru a ne atinge ținta.” (R.W. Emerson) „Aptitudinile” Își au, și ele, orgoliul lor: nu se exprimă la adevărata lor valoare, decît atunci cînd le ambiționezi să arate ce pot. Reflecțiunea lui Emerson ne ajută să Înțelegem sensul profund al unui alt aforism: „Ca să-ți egalezi maestrul, trebuie să-l depășești” (C. Levaditi). * „Dorințele noastre sînt presentimente ale aptitudinilor care se află În noi, sînt solii prevestitori a ceea ce vom fi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să nu fie Însoțită de avariție (de teamă și de neliniștea că ar putea fi pierdută). * „Măsura adevăratului caracter al unui om este ceea ce el ar face dacă ar ști că nu va fi niciodată descoperit.” (Thomas B. Macaulay) Această reflecțiune Întărește, o dată În plus, adevărul din spusele lui Dwight L. Moody: „Caracterul este ceea ce ești În taină”. * „Au pierit bunele moravuri, dreptatea, cuviința, evlavia, credința!” (L.A. Seneca) Să ne Întrebăm și noi: Ce a pus În locul acestora contemporaneitatea? - o nouă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dimensiune intelectuală, ci și una morală (fapt ilustrat de situația celui care Înțelege să speculeze În favoarea sa credulitatea/naivitatea altuia). * „Cine se servește singur e mai bine servit.” (Ch.G. Etetienne) Pentru că numai tu poți fi generos cu adevăratele tale preferințe. Reflecțiunea de mai sus poate fi chiar generalizată: „CÎnd te ajuți tu Însuți și cerul te ajută” (La Fontaine). * „Bine ar fi ca omul să aibă parte de două vieți: prima, În care să comiți greșeli, și a doua, În care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Epictet spunea că două sînt cuvintele prin care omul poate să se desăvîrșească și să-și asigure o viață senină, cu condiția dacă ajunge să le și respecte: „susține-te” și „abține-te!”. Referitor la rolul celui dintîi, este revelatoare reflecțiunea lui B. Gracian: „În afară de cele văzute, trăim doar cu credința și din Încredere”. CÎt privește rolul celui de-al doilea, sîntem În fața unei invitații de a ne controla impulsurile și dorințele: „Dacă am putea să ne lepădăm de dorință am
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că „Înșelăciunea” trădează o josnicie a sufletului, preferă să o realizeze ei, decît să sufere dezonoarea de a recunoaște că au fost Într-atît de naivi, Încît s-au lăsat Înșelați de alții! * „CÎnd ochiul este curat, Întregul trup este curat.” (Reflecțiune creștină) Desigur, este vorba de ochiul sufletesc: cînd acesta exprimă prezența unei conștiințe curate, spiritualizate, atunci „trupul” iese de sub robia preocupărilor și a orgoliilor strict egoiste, sau materialiste. * „Nu-i de-ajuns să te Învinuești pentru a-ți șterge vina
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
l-a făcut pe Filip al II-lea al Macedoniei să angajeze un om de curte, care să-i spună În fiecare dimineață : „Să nu uiți că ești om”. * „Orice om sănătos e un bolnav care se ignoră.” (J. Romains) Reflecțiunea se impune nu atît prin subînțelesul cunoscut că nu există sănătate În sens absolut, cît prin sugestia că fiecare dintre noi și-ar putea Îmbunătăți coeficientul de sănătate, dacă nu ne-am gîndi atît de mult la „boală” (la eventualitatea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cînd exigențele conștiinței proprii merg pînă acolo, Încît unii oameni sînt gata să-și denunțe rude sau prieteni, numai pentru a restabili adevărul unei situații. * „Munca În grup e ideală: Îți permite să dai vina pe altul.” (J. Finagle) Această reflecțiune nu poate fi decît o glumă pentru cel care Înțelege să se respecte și să-și privească cu responsabilitate existența. * „Un caracter e firesc cînd se află În acord cu sine Însuși.” (H. Taine) Însă acest fapt nu se poate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vieții”. „Toți sîntem robii legilor, ca să putem trăi liber.” (Cicero) Numai acea „libertate” ne poate Înălța sufletește, care admite constrîngerile morale: altfel, libertatea voinței proprii poate alege, de exemplu, numai răul În viață. Spre un astfel de sens tinde și reflecțiunea lui J.P. Sartre: „Nu faci ceea ce vrei și totuși ești răspunzător de ceea ce ești: iată adevărul”. * „Caracteristica libertății este dreptul de a vorbi deschis, Însă e greu de cunoscut momentul oportun.” (Democrit) Poate pentru faptul că e greu să cunoști
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este și tolerant, și creativ. De aceea, cred că umorul este una dintre cele mai prețioase stări lăuntrice pe care poți să le ai”. Spunem, de obicei, despre cineva că este un om de spirit atunci cînd strălucește printr-o reflecțiune, sau atunci cînd se remarcă printr-o vorbă de duh. Voltaire - model de spirit pătrunzător și ironic - ne ajută să Înțelegem mai bine În ce constă această agerime de gîndire, sau de limbaj: „Denumim spirit cînd o comparație nouă, cînd
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de a critica ne-o răpește pe aceea de a fi Încîntat de atîtea lucruri frumoase.” (La Bruyère) Este adevărat, Însă „frumosul” se conturează mai bine și ajungi să-l prețuiești mai mult atunci cînd Îl opui urîtului, falsului, artificialului. Reflecțiunea lui La Bruyère ridiculizează spiritul nerealist al paranoicului, a cărui vanitate exagerată Îl face să fie În contradicție cu tot ceea ce-l Înconjoară și să nu se bucure de nimic altceva, decît propriile argumentații. Fericirea (Împlinirea sufletească) - nefericirea „Fericirea are
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
respingere prea aspră îl poate face să se îndoiască de sine însuși și că poate e rar un om care să se descurajeze mai lesne ca Dimitrescu. Altfel veți fi băgat de seamă cumcă are mult talent, deși fantazia îneacă reflecțiunea. Numai, drept vorbind, mama imaginelor - fantazia - mie-mi pare a fi o condițiune esențială a poeziei, pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n opere de arte nici nu se vede; deși palidele figuri ale unor tragediani își arată mai
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
om care să se descurajeze mai lesne ca Dimitrescu. Altfel veți fi băgat de seamă cumcă are mult talent, deși fantazia îneacă reflecțiunea. Numai, drept vorbind, mama imaginelor - fantazia - mie-mi pare a fi o condițiune esențială a poeziei, pe când reflecțiunea nu e decât scheletul, care-n opere de arte nici nu se vede; deși palidele figuri ale unor tragediani își arată mai mult oasele și dinții decât formele frumoase. La unii predomină una, la alții alta; unirea amîndorora e perfecțiunea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
emanațiunii lui care se numește epoca lui Alexandru cel Bun de esemplu... și cu toate acestea. Cu drept cuvânt cetitorul va fi clătit din cap și va fi întrebat? prin mintea cărui muritor treceau acestea idei? Esistența ideală a acestor reflecțiuni avea de izvor de emanațiune un cap cu plete de o sălbătăcită neregularitate, înfundat într-o căciulă de miel. Era noapte și ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-nflorește în fereastră de nor înmărmurit și-o numește floarea dorurilor. \ \ Dar, dezgustată de ea, deși n-a veștezit încă, zâna o aruncă pe malul unui râu care curge pe lângă stânca grijei * și-și sparge cugetările sale de diamant și reflecțiunile sale {EminescuOpVII 230} cadențate în valuri de micile pietricele ale realităților meschine de toate zilele. Dar, senin încă pîn-în fundul său, el se-namoră încă de floarea de pe mal și-n profundul și seninul lui amor o botează floarea gândurilor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pătrundă prin înaltele bolte de smarald a palatelor din fundul mărei. Se poate că în acea atmosferă care n-o fi decât un etern joc de colori prismatice s-ar găsi și pentru mine un loc unde să dorm în reflecțiunea luminelor colorate, să cânt în cântecul absurd al valurilor! îmi place să privesc câte - o uriașă stâncă de gheață și să-mi închipuiesc cumcă e bătrânul și înghețatul rege Nord, care se uită, râzând cu vântul, în fundul mărei, unde-și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ca să exprime o temă (atotputernicia Amorului În lume), Iancu face mari ocoluri, complică discursul, introduce mai multe planuri (mitologia, istoria, geografia), Încercînd să le adune Într-o alegorie măreață. Discursul rămîne, În esență, didactic, iar instrumentele lui sînt: descripția, evocarea, reflecțiunea morală, comparația prestigioasă, adică tot instrumentele vechii poezii. Metaforele sînt rare și convenționale (viața firei, pomu-nădejdii, comu-nbilșugării, ușa-nădejdii, steaua simțirei), dintre acelea care, din pricina repetiției, și-au pierdut orice sens liric. Iancu nu se ostenește să le Înnoiască sau nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fusese în felurite momente cel mai de seamă agent moral gratuit al lui Ioanide. Ajutat de autoritatea altora, Gaittany era superb de înflăcărare și părea a înțelege totul. Spre deosebire de Dan Bogdan, satelit și el al opiniei curente, însă plin de reflecțiune, doritor a studia orice, Gaittany abandona obiectul entuziasmului la cea mai mică bănuială de eroare, ca și când ar fi fost la mijloc siguranța sa personală. În aceste împrejurări, Gaittany era brutal față de mințile fine, în ciuda perfectelor lui maniere. În cazul recent
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
grijă deosebită de a-i menaja viața. Chiar alegerea mijloacelor pledează pentru această ipoteză. Dan Bogdan putea prea bine fi împușcat fără un spor de riscuri imediate pentru agresori. E imposibil de crezut că un om așa de plin de reflecțiune în toate și consiliat de oameni competenți ar fi ales agresiunea cu pumnale de operetă în scopul de a ucide. Niște stilete neascuțite suficient și un pumnal de teatru nu puteau să străbată prin palton, sacou, vestă și cămașă decât
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sentimentul că trebuia să fie demn. Își petrecea vremea meditând la o sumă de probleme asupra cărora n-avusese prilej să gândească înainte. Deși extrem de tânăr, prin scrutarea vieții Tudorel căpătă o maturitate a spiritului excepțională, asupra tuturor chestiunilor făcea reflecțiuni lipsite de orice superficialitate. Ar fi fost în măsură, de i s-ar fi permis, să vorbească ore întregi prietenilor despre sensul vieții, ca un Socrate înainte de a lua cucută. Singurul neajuns era că nu se putea concentra mult asupra
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
isteria viziunilor misterioase, cauzate de mintea sa halucinată. Într-o noapte, după câteva ore de somn agitat și cu întreruperi, trezindu-se ca de obicei să scrie ceva sub cort, asemenea lui Iulius Caesar, sau să-și adâncească gândurile în reflecțiuni filozofice, a văzut într-o înfățișare neclară, după cum a mărturisit celor mai apropiați ai săi, Geniul public, care i s-a arătat în Gallia când i-a fost conferit numele de Augustus. De data aceasta, însă, trist și având capul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
străzile capitalei, oferă scena de manifestare a inter discursului 84 (filosoficul întâlnește literarul), pentru ca apariția personajului să dicteze curgerea epicului, ca a unei clepsidre, cu ecouri libere din alte texte, de care se leagă intersau intratextual: "Esistența ideală a acestor reflecțiuni avea de izvor de emanațiune un cap cu plete de o sălbătăcită neregularitate, înfundat într-o căciulă de miel" (Eminescu: 2011, II, 34). Am dori să ne oprim la două aspecte ale desfășurării heterodiegetice din Sărmanul Dionis, pe care să
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
asemenea albinelor, își creează instituții și un uz ce ar trebui să le găsească bune dacă le-ar crea cu conștiința, ba cari sunt din puntul lor de vedere mai raționale și mai bine-ntocmite decât legi și instituții create prin reflecțiune. Instituțiile cresc ca plantele, totul în ele e cu minte, fără ca mintea să fi jucat vun rol la crearea lor, instinctul sigur al naturei le-a creat bune și oamenii vegetează în acest organism viu fără să-și dea sama
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și nu e nici o cauză atât de rea care să nu găsească apărătorii ei firești. Ce loc joacă rațiunea în această privință nu mai e de trebuință s-o spunem. 79 {EminescuOpXV 80} [PENTRU O PRESĂ OBIECTIVĂ] 2258 fiindcă cele mai multe reflecțiuni ale presei sunt în genere atât de ordinare și atât de lipsite de cuprins încît nu-s decât răsfrângerea interesului egoist a unui om sau vreunei partite, misiunea ei ar trebui, prin legislațiune chiar, restrânsă la raportarea obiectivă a celor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]