134 matches
-
în consecință. Profesorul menține o înregistrare folositoare a muncii și creației elevului și poate comunica progresul elevului în cunoștință de cauză și în mod responsabil, pe baza indicatorilor corespunzători, elevilor, părinților și altor colegi. Principiul 9: Profesorul este un practician reflectiv care evaluează continuu efectele alegerilor și acțiunilor sale asupra celorlalți (elevi, părinți, și alți profesioniști din comunitatea de învățare) și care caută activ oportunități pentru a crește profesional. Criterii Profesorul folosește observația clasei, informațiile despre elevi, și cercetarea ca surse
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
dispozitive dedicate aplicației, conform cerințelor clientului. Capitolul 4 Dispozitivele periferice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 109 Figura 4.32 Structura unui afișor LCD Figura 4.32 prezintă structura constructivă de bază pentru un afișor cu cristale lichide reflectiv. Cristalul lichid este plasat între două plăci de sticlă pe care s-au depus electrozi transparenți realizați din ITO (oxid de indiu și staniuă ce vin în contact cu substanța organică cristal lichid; sub placa inferioară este plasată o oglindă
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
dispozitive dedicate aplicației, conform cerințelor clientului. Capitolul 4 Dispozitivele periferice ale sistemelor embedded Construcția și tehnologia sistemelor embedded 109 Figura 4.32 Structura unui afișor LCD Figura 4.32 prezintă structura constructivă de bază pentru un afișor cu cristale lichide reflectiv. Cristalul lichid este plasat între două plăci de sticlă pe care s-au depus electrozi transparenți realizați din ITO (oxid de indiu și staniuă ce vin în contact cu substanța organică cristal lichid; sub placa inferioară este plasată o oglindă
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
Ce vreți să spuneți cu asta când spuneți..." deoarece utilizarea sintagmei "de ce" declanșează o atitudine de defensivă. Când părți din mesaj sunt insuficiente se poate folosi tatonarea de aprofundare: "Puteți să îmi spuneți mai multe despre asta?". De asemenea tatonarea reflectivă are utilitate pentru încurajarea vorbitorului să adâncească analiza subiectului în discuție: "Spuneți că ați fost dezamăgit de ...." Feedbackul reflectat constă în clasificarea mesajului vorbitorului sub formă de răspuns al ascultătorului pentru a comunica faptul că acesta din urmă îl înțelege
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
lărgirea granițelor lumii cunoscute, au mărit volumul de informații noi și și-au eliberat perioada în care au trăit legende. Ca și în trecut, spiritul călătoriei și al descoperirii maritime a continuat să influențeze orice tip de literatură imaginativă și reflectivă" (190). Emanciparea menționată de Bush este una de eliberare de imaginea distanțată a trecutului absolut prin acceptarea prezentului inconcluziv. O astfel de literatură în care relatările despre lumea fenomenală sunt anunțate - jurnalism - este reflectată în jurnalul lui William Bradford, în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
MacKuen și W. R. Neuman (editori), The Affect Effect: Dynamics of Emotion in Political Thinking and Behaviour, University of Chicago Press, Chicago, 2007, pp. 124-151. MacKuen, M., Wolak, J., Keele, L. și Marcus, G. E., "Civic engagements: Resolute partisanship or reflective deliberation", în American Journal of Political Science 54, 2010, pp. 440-458. Maffesoli, M., La transfiguration du politique, La Table Ronde, Paris, 1992. Mansbridge, J. J., Beyond Adversary Democracy, University of Chicago Press, Chicago, 1983. Marcus, G. E., Different situations, different
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
slabă, dar care nu străpunge mai puțin întunericul nopții, în care ne lasă inteligență 109. Soluția pentru acest impas al cunoașterii, întrevăzuta de Platon, Republica, Cărțile 2-3, reprezintă cea de-a doua etapă a invențiunii poetice. Este vorba de articularea reflectiva, care printr-un efort conștient asupra unei materii definite și prin îmbunătățirea mijloacelor de expresie, organizează aceste date spontane, oferite de intuiție, pentru a realiza o finalitate ordonată, i.e., operă de artă. Ideea apropierii poeziei de "știință" (neapărat vizionara, la
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
BÎLBĂ INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Introducere: Dreptate și coeziune. Repere teoretice (Gabriela RĂȚULEA) / 7 Partea I: PERSPECTIVE NORMATIVE Justiție și ordine socială. Note și comentarii (Ștefan UNGUREAN) / 37 Dreptatea ecologică și teoria distributivă liberală. Problema extinderii (Gabriela RĂȚULEA) / 53 Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls. Perspectiva pragmatismului holist (Mihai BURLACU) / 79 Justiția organizațională: perspective culturale și individuale (Horia MOAȘA) / 105 Partea a II-a: PERSPECTIVE EMPIRICE Strategii de reducere a inechității în context cultural românesc (Carmen BUZEA) / 131
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pot fi evitate, ele fac parte din ceea ce Rawls numește constructivism liberal: "de fiecare dată, procedura constructivistă este modificată pentru [a se potrivi] subiectului în cauză"65. Principiul subsidiarității pe care se bazează cooperarea europeană este de fapt un echilibru reflectiv 66, iar criteriul standard de luare a deciziilor și de rezolvare a conflictelor rămâne rațiunea publică. O problemă sensibilă care ține deschis dosarul multiculturalismului european este recunoașterea culturală în detrimentul rațiunii publice: cazul religiei în spațiul public. Această problemă pare să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Problema coeziunii este inerentă conceptului de dreptate ecologică, pentru că interesul ecologic nu poate fi definit în sens pur individualist: bunurile ecologice sunt bunuri colective care nu pot fi asigurate fără solidaritate. În studiul său, Mihai Burlacu analizează interpretarea metodei echilibrului reflectiv din perspectiva pragmatist-holistă a lui Morton White. Teza lui White este că echilibrul dintre principiile dreptății și judecățile particulare bine cumpănite este holistică. Raportarea judecăților despre situații particulare la principiile generale seamănă cu procedeul descris de Goodman, referitor la operația
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cumpănite este holistică. Raportarea judecăților despre situații particulare la principiile generale seamănă cu procedeul descris de Goodman, referitor la operația de potrivire a regulilor de inferență la raționamentele particulare. Autorul arată filierele și transformările prin care a ajuns ideea echilibrului reflectiv la Rawls și cum se folosește White de procedeul extinderii pragmatice a tezei Duhem- Quine. Teza holistă spune că "nici o ipoteză nu poate fi tratată în mod izolat, ci doar în conjuncție cu alte ipoteze, în ansambluri teoretice sau unități
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
2011, p. 298. Sterba, James, How to Make People Just: A Practical Reconciliation of Alternative Conceptions of Justice, Rowman & Littlefield, Totowa (N. J.), 1988. Wallerstein, Immanuel, "Restructuration capitaliste et le système- monde", în Agone, vol. 16, 1996, pp. 207-233. Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls. Perspectiva pragmatismului holist Mihai BURLACU Abstract: Interpreting Rawls' reflective equilibrium method from the perspective of White's holistic pragmatism, pressuposes both an epistemological and a methodological dimension. It requires a critical examination of
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
of Justice, Rowman & Littlefield, Totowa (N. J.), 1988. Wallerstein, Immanuel, "Restructuration capitaliste et le système- monde", în Agone, vol. 16, 1996, pp. 207-233. Echilibrul reflectiv în teoria dreptății a lui John Rawls. Perspectiva pragmatismului holist Mihai BURLACU Abstract: Interpreting Rawls' reflective equilibrium method from the perspective of White's holistic pragmatism, pressuposes both an epistemological and a methodological dimension. It requires a critical examination of the origins and method development, with an emphasis on Goodman's process of justification and the
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a methodological dimension. It requires a critical examination of the origins and method development, with an emphasis on Goodman's process of justification and the Duhem-Quine thesis. This article is a review of White's and Rawls' perspectives on the reflective equilibrium, and it also draws upon the writings of Duhem, Quine, Stich and Gillies, among others. Keywords: reflective equilibrium, holistic pragmatism, considered judgment, Duhem-Quine thesis, Duhemian conjunction. Interpretarea din perspectiva pragmatismului holist a metodei echilibrului reflectiv propuse de John Rawls
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Goodman's process of justification and the Duhem-Quine thesis. This article is a review of White's and Rawls' perspectives on the reflective equilibrium, and it also draws upon the writings of Duhem, Quine, Stich and Gillies, among others. Keywords: reflective equilibrium, holistic pragmatism, considered judgment, Duhem-Quine thesis, Duhemian conjunction. Interpretarea din perspectiva pragmatismului holist a metodei echilibrului reflectiv propuse de John Rawls 1 implică atât o dimensiune epistemologică, cât și una metodologică. În articolul de față, abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Rawls' perspectives on the reflective equilibrium, and it also draws upon the writings of Duhem, Quine, Stich and Gillies, among others. Keywords: reflective equilibrium, holistic pragmatism, considered judgment, Duhem-Quine thesis, Duhemian conjunction. Interpretarea din perspectiva pragmatismului holist a metodei echilibrului reflectiv propuse de John Rawls 1 implică atât o dimensiune epistemologică, cât și una metodologică. În articolul de față, abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate de Morton White în lucrarea A Philosophy of Culture: The Scope of Holistic Pragmatism. Totodată, dezvolt
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Keywords: reflective equilibrium, holistic pragmatism, considered judgment, Duhem-Quine thesis, Duhemian conjunction. Interpretarea din perspectiva pragmatismului holist a metodei echilibrului reflectiv propuse de John Rawls 1 implică atât o dimensiune epistemologică, cât și una metodologică. În articolul de față, abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate de Morton White în lucrarea A Philosophy of Culture: The Scope of Holistic Pragmatism. Totodată, dezvolt aici o teză conturată anterior într-un excurs 2 dedicat evoluției pragmatismului în filosofia culturii. White consideră că pragmatismul holist trebuie
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nivel, el respinge orice distincție epistemică strictă între etică și celelalte "instituții" ale culturii. În etică, demersul lui White are un scop foarte ambițios: demonstrarea faptului că teoria dreptății a lui John Rawls reprezintă o variantă a pragmatismului holist. "Echilibrul reflectiv" reprezintă, în sens larg, finalul unui proces prin care o persoană își poate evalua și ajusta convingerile referitoare la un domeniu de cercetare sau la o "instituție a culturii"5. Aspectul abordat poate fi unul particular, cum ar fi, în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pozitive în instituțiile de învățământ pe criterii etnice sau religioase. În metodologia științifică, poate fi abordată o considerație metodologică întemeiată "pe elementaritatea locurilor comune ale cercetării"7. La un nivel mai general, în epistemologie, Ilie Pârvu relevă faptul că "echilibrul reflectiv" între știință și reflecția ei epistemologică este capabil să permită elaborarea de idei abstracte referitoare la statutul teoriei științei. Astfel, "echilibrul reflectiv" este considerat a fi inspirat din procesul întemeierii reciproce a "principiilor logice și a practicii deductive, a inferențelor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
locurilor comune ale cercetării"7. La un nivel mai general, în epistemologie, Ilie Pârvu relevă faptul că "echilibrul reflectiv" între știință și reflecția ei epistemologică este capabil să permită elaborarea de idei abstracte referitoare la statutul teoriei științei. Astfel, "echilibrul reflectiv" este considerat a fi inspirat din procesul întemeierii reciproce a "principiilor logice și a practicii deductive, a inferențelor particulare"8. Ca teorie a cunoașterii științifice, epistemologia se reflectă în știință și viceversa. "Echilibrul reflectiv" implică așadar o relație bidirecțională, care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la statutul teoriei științei. Astfel, "echilibrul reflectiv" este considerat a fi inspirat din procesul întemeierii reciproce a "principiilor logice și a practicii deductive, a inferențelor particulare"8. Ca teorie a cunoașterii științifice, epistemologia se reflectă în știință și viceversa. "Echilibrul reflectiv" implică așadar o relație bidirecțională, care are "rolul auto-corectării științei și a reflecției epistemologice"9. Modelul relației dintre epistemologie și știință descris de Pârvu presupune o abordare sistemică a cunoașterii. În acest fel, "echilibrul reflectiv" este considerat o metodă prin
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în știință și viceversa. "Echilibrul reflectiv" implică așadar o relație bidirecțională, care are "rolul auto-corectării științei și a reflecției epistemologice"9. Modelul relației dintre epistemologie și știință descris de Pârvu presupune o abordare sistemică a cunoașterii. În acest fel, "echilibrul reflectiv" este considerat o metodă prin care se poate ieși în mod constructiv din inevitabilul impas al regresului la infinit în care se află concepțiile epistemologice fundaționale. În subcapitolele următoare, prezint în ordine invers cronologică originea metodei "echilibrului reflectiv". Totodată, formulez
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fel, "echilibrul reflectiv" este considerat o metodă prin care se poate ieși în mod constructiv din inevitabilul impas al regresului la infinit în care se află concepțiile epistemologice fundaționale. În subcapitolele următoare, prezint în ordine invers cronologică originea metodei "echilibrului reflectiv". Totodată, formulez o serie de considerații cu privire la relevanța tezei Duhem- Quine, pentru metoda lui Rawls. Evidențiez apoi modul în care tezele pragmatismului holist schițate de White coincid într-o măsură semnificativă cu ideile enunțate de Rawls despre metoda "echilibrului reflectiv
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
reflectiv". Totodată, formulez o serie de considerații cu privire la relevanța tezei Duhem- Quine, pentru metoda lui Rawls. Evidențiez apoi modul în care tezele pragmatismului holist schițate de White coincid într-o măsură semnificativă cu ideile enunțate de Rawls despre metoda "echilibrului reflectiv" în justiția socială și, într-un sens mai general, în etică. De asemenea, abordez teza lui White că Rawls este un pragmatist holist. Originea noțiunii de echilibrului reflectiv Concepția filosofică dezvoltată de Rawls în lucrarea A Theory of Justice se
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
într-o măsură semnificativă cu ideile enunțate de Rawls despre metoda "echilibrului reflectiv" în justiția socială și, într-un sens mai general, în etică. De asemenea, abordez teza lui White că Rawls este un pragmatist holist. Originea noțiunii de echilibrului reflectiv Concepția filosofică dezvoltată de Rawls în lucrarea A Theory of Justice se întemeiază, între altele, pe tezele teoriei contractului social propuse de John Locke, Jean-Jacques Rousseau, dar și pe câteva din ideile formulate de Immanuel Kant10 în perioada criticistă, îndeosebi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]