65 matches
-
puternic auctorial. Reflectorizarea naratorului implică de asemenea o schimbare la nivelul deicticelor spațio-temporale. Exemplul de înlocuire spațio-temporală discutat anterior 464 "Acolo/aici el a s-a tîrît pe lîngă forum toată ziua" poate fi, de asemenea, explicat cu ajutorul conceptului de reflectorizare. "Aici el s-a tîrît" exprimă orientarea spațială a naratorului reflectorizat, "Acolo el s-a tîrît" o exprimă pe aceea a unui narator auctorial fără îngrădiri. În decursul reflectorizării, deicticele de depărtare (acolo/atunci), caracteristice situației narative auctoriale, sînt înlocuite
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
forum toată ziua" poate fi, de asemenea, explicat cu ajutorul conceptului de reflectorizare. "Aici el s-a tîrît" exprimă orientarea spațială a naratorului reflectorizat, "Acolo el s-a tîrît" o exprimă pe aceea a unui narator auctorial fără îngrădiri. În decursul reflectorizării, deicticele de depărtare (acolo/atunci), caracteristice situației narative auctoriale, sînt înlocuite temporar de deicticele de apropiere (aici/acum), caracteristice situației narative personale. Nu fiecare "acum" și "astăzi" de factură auctorială, care se referă la timpul prezent al acțiunii, indică reflectorizarea
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
reflectorizării, deicticele de depărtare (acolo/atunci), caracteristice situației narative auctoriale, sînt înlocuite temporar de deicticele de apropiere (aici/acum), caracteristice situației narative personale. Nu fiecare "acum" și "astăzi" de factură auctorială, care se referă la timpul prezent al acțiunii, indică reflectorizarea. Prin urmare, "și astăzi din nou" (auch heute wieder) de la începutul operei Effi Briest de Theodor Fontane, abia dacă modifică natura auctorială a naratorului, care se face el însuși cunoscut la începutul acestui roman: Fațada conacului o pantă cu ghivece
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
stăteau pe aleea acoperită cu dale, care era cu totul umbrită 465. Frecvența și consecvența folosirii auctoriale a adverbelor deictice, care, de fapt, sînt potrivite pentru orientarea spațio-temporală a personajului ficțional, pot, pe de altă parte, să aducă o anumită reflectorizare a personajului-narator. O tendință distinctă spre reflectorizare a deicticelor spațiale se poate distinge la începutul narațiunii lui Georg Büchner, Lenz, în ciuda naratorului auctorial: Pe data de 20 ianuarie Lenz a traversat munții. Vîrfurile și pantele abrupte acoperite de zăpadă, în josul
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
era cu totul umbrită 465. Frecvența și consecvența folosirii auctoriale a adverbelor deictice, care, de fapt, sînt potrivite pentru orientarea spațio-temporală a personajului ficțional, pot, pe de altă parte, să aducă o anumită reflectorizare a personajului-narator. O tendință distinctă spre reflectorizare a deicticelor spațiale se poate distinge la începutul narațiunii lui Georg Büchner, Lenz, în ciuda naratorului auctorial: Pe data de 20 ianuarie Lenz a traversat munții. Vîrfurile și pantele abrupte acoperite de zăpadă, în josul pietrelor gri ale văilor, al poienilor, al
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Tot ceea ce se întîmplă se referă la Lenz și îl afectează pe acesta"467. Anderegg atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că preluarea orientării spațiale a personajului principal este posibilă doar dacă naratorul auctorial nu-și definește poziția 468. O reflectorizare completă, pe de altă parte, ar cere ca punctul de vedere narativ să fie fixat în sau aproape de coordonatele Aici și Acum ale personajului romanesc. 7.2. De la situația narativă auctorială la cea la persoana întîi Toate narațiunile sînt la
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pot fi considerate o auctorializare a naratorului la persoana întîi periferic, fenomen care, în plus, poate fi observat ocazional și la naratorul autobiografic la persoana întîi. Această auctorializare a naratorului la persoana întîi oferă, într-un sens, un corespondent al reflectorizării naratorului auctorial. Ceea ce ambele fenomene au în comun pare să fie o luptă pentru echilibru între competența personală și cea auctorială. Particularitatea personajelor și a naratorilor ca personaje ficționale luptă pentru universalitatea naratorului auctorial cu perspectivă externă și omnisciență, și
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ficționale luptă pentru universalitatea naratorului auctorial cu perspectivă externă și omnisciență, și invers universalitatea naratorului auctorial caută să devină concretă în particularitatea personajelor ficționale. După stabilirea faptului că există o auctorializare a naratorului la persoana întîi, apare problema posibilității unei reflectorizări a situației narative la persoana întîi. Reflectorizarea propriu-zisă a naratorului la persoana întîi are loc atunci cînd acesta se retrage din ce în ce mai mult ca personaj-narator și se transformă într-un personaj-reflector; această dezvoltare avînd loc atunci cînd accentul prezentării este mutat
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
perspectivă externă și omnisciență, și invers universalitatea naratorului auctorial caută să devină concretă în particularitatea personajelor ficționale. După stabilirea faptului că există o auctorializare a naratorului la persoana întîi, apare problema posibilității unei reflectorizări a situației narative la persoana întîi. Reflectorizarea propriu-zisă a naratorului la persoana întîi are loc atunci cînd acesta se retrage din ce în ce mai mult ca personaj-narator și se transformă într-un personaj-reflector; această dezvoltare avînd loc atunci cînd accentul prezentării este mutat exclusiv asupra eului care trăiește. Mă voi
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
această dezvoltare avînd loc atunci cînd accentul prezentării este mutat exclusiv asupra eului care trăiește. Mă voi ocupa de acest proces în relație cu noua descriere a cercului tipologic. Probabil ar fi mai potrivit să vorbim despre un fel de reflectorizare a naratorului la persoana întîi periferic la Joseph Conrad, cu toate că aici procesul este mai degrabă tematic decît structural, apărînd mai ales în acele narațiuni în care o relație foarte ciudată există sau crește între naratorul la persoana întîi periferic și
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
persoana întîi la cea personală, 307-308 controlul simpatiei, 202-203, 215 corporalitate, v. narator credibilitate (reliability), v. narator credibilitate, v. narator creștere confesivă, 157-158 critică lingvistică, 22 cuprins, v. rezumat defamiliarizare, v. insolitare deixis, deictice, 149-150, 255, 157-158, 273, 277, 293-295 reflectorizare a deicticelor spațiale, 294 depersonalizarea personalizarea procesului narativ, 340, 342 deviație, teoria deviației, 31-31, 62, 108-109, 120, 128, 183, 270 dialog, proporție, 116-117, 279 narațiune dialogată, 310 scenă dramatizată, 88, 113, 116, didactica literaturii, 58 diegesis, v. mimesis diferența dintre
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
241-261, 263, 268, 270-272, 277-278, 282-283, 292, 299, 306, 310, 330-334, 337, 339, 343 lucid și pasiv, 233 personal, 228 și personaj narator, 96-99, 102-104, 108, 179, 199, 219-274 și personaj narator la începutul narațiunii, 237-253 v. și personaj narator reflectorizare a naratorului auctorial, 68, 71, 121, 164, 239, 243-244, 247, 254-274, 292-295, 305 a naratorului la persoana întîi, 306 refuzul perspectivei interne, v. perspectivă internă reificare, 32, 341 relatare de tip martor ocular, 120 relatarea vorbirii, 279 v. și dialog
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
faptul că trecerea de la "el" la "eu" are loc întotdeauna atunci cînd sînt prezente emoții puternice, este prea generală și trebuie revăzută: o condiție premergătoare esențială pentru trecerea de la referința la persoana a treia la cea la persoana întîi este reflectorizarea situației narative. 245 Vezi J. Sutherland, Thackeray at Work, 66. 246 Vezi P.F. Botheroyd, ich und er, îndeosebi 118 ș.u.; Margit Henning, Die Ich-Form und ihre Funktion in Thomas Manns "Doktor Faustus" und in der deutschen Literatur der Gegenwart
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
1883, vol. 1, 137. 392 Harweg, Pronomina, 319. 393 Thomas Mann, Der Tod in Venedig und andere Erzählungen, Frankfurt/M., 1954, 181. 394 W.S. Maugham, The Complete Short Stories, vol. 1, 481. 395 Am publicat deja un studiu despre reflectorizarea personajului-narator din romanul Ulise. Rezultatele sînt redate pe scurt în această secțiune. Vezi F.K. Stanzel, "Die Personalisierung des Erzählaktes im Ulysses", 284-308. 396 R. Harweg, "Präsuppositionen und Rekonstruktion. Zur Erzählsituation in Thomas Manns Tristan aus textlinguistischer Sicht", în: Textgrammatik, Tübingen
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
45, 2002, 24. 399 În românește în vol. Garden party, trad. de Antoaneta Ralian, Paralela 45, 2002. 400 Chatman atrage atenția asupra fragmentului de la începutul romanului Doamna Dalloway, în care este exprimat "un mod participativ sau tolerant". Acest mod corespunde reflectorizării personajului-narator în terminologia mea. Vezi Chatman, "The Structure of Narrative Transmission", 254. 401 Vezi M. Spark, The Prime of Miss Jean Brodie, 61, 68, 79 ș.a. 402 Acest lucru a fost prezentat detaliat în studiul meu "Die Personalisierung des Erzählaktes
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]