KorAP: Find »[drukola/base=reflexiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

112 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

simțirei nemijlocite. Ceea ce-și făcea odată drum prin o inspirațiune lirică intensivă și revărsa peste auditori fluviul fresc al poeziei nemijlocite, aceea-i zguduită azi din puterea sa originală atât în reprezintator cât și-n spectator, zguduită prin puterea reflexiunei, ce influințează pe nesimțite atât asupra unuia cât și asupra celuilalt. Ținerea așadar la acest stadiu al nostru de nemijlocire devine din ce în ce mai cu neputință din cauza culturei ce progresă și conștiinței de sine ce prinde a se lăți din ce în ce mai {EminescuOpXIV 265

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
conservat, cu toată individualitatea lui și cu toată necapacitatea de-a esprima ceva. Așa stă treaba cu atitudinea și cu valoarea ce-are rutina în reprezentațiunea dramatică amăsurat noțiunei sale. 2. STADIUL REFLEXIUNEI Trecerea din stadiul simțirei nemijlocite în stadiul reflexiunei pare ca deșteptarea spiritului, în carea acesta se pune în dreptul obiectului și se referă conștiut la el. În artea noastră asta se arată a fi ruptura ce sfarmă unitatea nedistinctă a individului cu afectul său și mână pe individ ca să

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
vrea a fi concepută de un spirit care a izvorât și s-a format armonic, și acest spirit [î]și găsește conform naturei sale cele escelente și cele în sine perfecte. " Gothe, XXXVIII, p. 153. {EminescuOpXIV 268} {EminescuOpXIV 269} pretutindenea reflexiunei și conștiinței (Selbstbewusstsein) cugetătoare. Actorul acestei trepte fiindcă (nu numai) știe în orce moment ce vrea și ce poate, și tocmai pentru că-și cunoaște mijloacele sale și s-a așezat în deplina lor posesiune nu va intenționa neciodată nimica decât

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
săi cei mai fini, capătă într-adevăr printr-asta aparința unei opere (izvorîte) răsărite liber din fantazie. Daca însă asta nu se-ntîmplă, daca conștiința și reprezintarea nu se acopăr una pe alta cu desăvârșire, adică dacă toate cele pătrunse de reflexiune nu trec la esecutarea lor așa de libere ș-așa de ușoare încît să capete adevărul unei vieți naturale, reprezintațiunea rămâne suspendată 357r între cuge tat și simțit, între intențiune și neintenționare. Actorul care, prin concepțiunea ingenioasă a principiului de

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și acestei trepte, pe care stă reprezintațiunea artistică, o dispozițiune asemenea a spectatorului, îndată ce-l concepem pe acesta în întregitatea și mărimea sa ca pe un om ideal, nu în nemărginita cauzalitate a arătări sale (Erscheinung). Așadar reprezentațiunea de pe stadiul reflexiunei, presupunând că nu-i refuzăm consimțământul nostru, corespunde cu dispozițiunea aceea în care conștiința noastră cugetătoare e mulțumită cu desăvârșire, fără ca totodată omul simțitor să fie atins în aceeași măsură. Acest stadiu se bazează așadar, atât în cel reprezintator cât

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
aceea în care conștiința noastră cugetătoare e mulțumită cu desăvârșire, fără ca totodată omul simțitor să fie atins în aceeași măsură. Acest stadiu se bazează așadar, atât în cel reprezintator cât și în cel ce primește, pe dualismul necucerit încă al reflexiunei și al obiectului, al conștiinței și al nemijlocirei, al artei și al naturei. Acesta e pericolul acestui stadiu, cu toate aste ne-nconjurabil, învingerea căruia atârnă într-adevăr de la măsura geniului artistic cu care este cineva înzestrat de la acea intuițiune creatorie

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în înțelesul acela în care poate părăsi de bunăvoie treapta simțirei nemijlocite și a dependinței de la afect, spre a lămuri puterea ne-nfrîntă a simțirei lirice în lucrătoria artei. Nu poți dori cu (de-ajunsă) destulă viociune ca această treaptă a reflexiunei, dezvoltată de noi în preciziunea ei, să fie și călcată cu seriozitate de cătră artiștii reprezintatori, căci ea e garanția cea mai sigură că actorul ia la serios artea sa și că are în genere voința de-a ni da

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
afectului, face abia din arte, e clar din relațiunea acesteia cu natura și urmează din dezvoltarea noastră sumarie. 3. STADIUL CREĂREl (SCHAFFEN) ARTISTICE ȘI DIFERITELE SALE DIRECȚIUNI Daca inspirarea e adevărată și creatorie, atuncea ea iese și din readîncirea în reflexiune și (lucrul) activitatea discompunăto[are] al acesteia, și după pierderea ei părută se restabilează într-o formă sublimizată. Acesta e stadiul în care zărim artea reîntoarsă la natură și împăcată cu imedietatea simțământului. Actorul ni dă azi un întreg ce-

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
a se putea transpune în starea cea mai înălțată ce-ar pretinde-o caracterul în situațiunile sale din deosebite ori și totuși de-a găsi în orce moment fără osteneală trecerea din cea mai internă emoțiune a sufletului la chietudinea reflexiunei; așadar acest secret constă din jocul cel minunat de-a trata caracterul ce-avem a-l reprezenta ca pe-un obiect și de-a fi totodată el însuși, cu un cuvînt: (în același timp) să simți și să nu simți

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
se arată în momentul semnificativităței, a idealităței și a conexului intern a caracterului în toată estinderea lui, căci aceste nu sânt posibile decât privind (Anschauung) concret tipul dramatic, ca pe o viață dispărțită de-aceea a reprezintatorului, așadar prin momentul reflexiunei ce-și pune-n față obiectul și-l primește apoi în sine cu-ntreg organismul său. Acest proces al pătrunderei reciproce al amîndoror momente, pe care filozofia-l pricepe ca pe sufletul denăuntru al naturei și al lumei spirituale, acest

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
două trepte de mai nainte, el va putea să se arăte într-o direcțiune îndoită. Artistul sau prin privirea intuitivă a întregului se pricepe apoi și la cele speciale, sau el readuce la unitatea intuițiunei bogăția tipului conștiut lui prin reflexiune. Ceea ce-i comun amîndor direcțiunilor e totdeuna facultatea specifică de-a elibera din sine caracterul intuit ca pe-o (viață) esistență deosebită și coerentă în sine. Amândouă sânt așadar numai prin pătrunderea momentelor dezvoltate. Însă feliul (speția) activităței artistice condiționează

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ci-l împlu pe privitor cu siguranță deplină. Zace mai (departe) încolo în natura acestei direcțiuni că aicea înrudirea personală a artiștilor cu cercul rolelor lor e de regulă mai intensivă decât la aciia cari se ridică abia prin mediul reflexiunei la unitatea intuițiunei. De-aceea însă va [fi] și cercul caracterelor reprezentabile de ei cu virtuozitate mai răstrîns. Naturile demonice în coprinsul cel mai larg și figurile umoristice, mai ales cele ce ating fantasticitatea, vor fi cu preferință sferele în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cel mai larg și figurile umoristice, mai ales cele ce ating fantasticitatea, vor fi cu preferință sferele în care se va cerca speția aceasta de formare artistică. La amândouă trebuie oarecum o Wahlverwandtschaft specifică. Din puntul creatoriu ce sare peste reflexiune se dezvoltă cu mai mare necesitate naturală deosebita bogăție de viață a unor asemenea tipuri. Atât în naturele demonice cât și în cele de-un umor fantastic reprezintatorul poate mai lesne să ne ridice la Coeziunea dintre activitatea filozofică și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mai mult în forma unei forțe a naturei decât sub chipul unei făpturi conștiute. El privea tipurile acelea la cari-l ducea cu preferință înrudire[a] (de-a gata) ca un întreg în sufletul său, fără de-a petrece cu reflexiune toate coridoarele și încăperile zidirei. De-aceea, luate-n de-a întregul, cercul creațiunilor sale a și fost 360 r proporționalmente un cerc restrâns, pentru că-n tragedie erau mai mult personalități de-o răutate demonică mai mult abstractă, acelea cari

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
forma din ele un ce cu mult mai mare decum făcuse poetul din ele. Mai presus de o comică numai locală el se înălța totdeuna până la un comic național. Artistimea (actorimea) femeiască, în genere mai înrudită cu inspirațiunea decât cu reflexiunea, va ieși totdeuna în forma asta dezvoltată de noi daca va fi ajuns S. Bălănescu această treaptă a virtuozității supreme. {EminescuOpXIV 273} Reprezentarea lor cea plină de geniu (și poezie) e cea mai mare parte productul acelei intuițiuni ce coprinde

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
decât a unei productivități conștiute de cugete. Efectele cele mai puternice cari le-au produs și le produc încă damele, Bethman, Sophia Schroder, A. Crelinger, Schroder-Devrient, Mars și Rachel, se bazează pe aceea că în ele momentele simțirei și a reflexiunei se pătrund reciproc într-adevăr, căci fără această pătrundere nu se pot cugeta efectele artistice supreme dar cum că această unitate stă în cea mai mare parte afară de conștiința artistei, ad[ică] astfel că ea nu-și are conștiința coprinde

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și le dă o esistență ce-și detrage nutrimîntul sau numai prin faptul lor creatoriu singur. Direcțiunea a doua al acestui stadiu al treilea am indicat-o deja așa: cumcă în 361r ea reprezintatorul se ridică mai mult prin mediul reflexiunei la unitatea caracterului. Această a doua direcțiune a stadiului nostru se poate tot așa de puțin confunda cu stadiul al doilea dezvoltat și indicat de noi ca acela al reflexiunei cât de puțin se poate și direcțiunea întîia confunda cu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în 361r ea reprezintatorul se ridică mai mult prin mediul reflexiunei la unitatea caracterului. Această a doua direcțiune a stadiului nostru se poate tot așa de puțin confunda cu stadiul al doilea dezvoltat și indicat de noi ca acela al reflexiunei cât de puțin se poate și direcțiunea întîia confunda cu stadiul simțirei lirice nemijlocite. Artiștii ce reprezintă direcțiunea aceasta sânt prin natura lor avizați la aceea de-a pătrunde reflectând în întreaga bogăție a unui tip dramatic și de-a-și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
fiece trăsură a ei manifesta dispreț pentru demnitatea umană. Ce creatură gigantică ieșise aicea din aceste conture. Cum a potențat Schroder-Devrient pe Romeo al lui Bellini și ce spirit a știut să inspire ea acestei compozițiuni! {EminescuOpXIV 274} cu stadiul reflexiunei, în care artistul își face obiectivă, de obiect, întreaga figură dramatică, cătând d-a o coprinde din toate părțile în conștiința sa. Asta s-ar întîmpla însă numai atuncea când el, în reprezintarea sa, n-ar mai putea primi îndărăt

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de-a-l taxa numai pe temeiul acesta de un om fără geniu, ca și când geniul i-ar fi permis să se manifeste numai sub forma creărei neconștiute. Semnul distinctiv a adevăratei chemări pentru artea dramatică va rămânea totdeauna efectul însuși. Cu reflexiunea numai, și de-ar fi ea cea mai ingenioasă, nu poți produce odată pentru totdeuna efectul deplin a unei opere de arte - așadar, daca reflexiunea nu e conținută în simplitatea vieței nemijlocite, efectul e neajuns. Acest act însă este întotdeuna

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
neconștiute. Semnul distinctiv a adevăratei chemări pentru artea dramatică va rămânea totdeauna efectul însuși. Cu reflexiunea numai, și de-ar fi ea cea mai ingenioasă, nu poți produce odată pentru totdeuna efectul deplin a unei opere de arte - așadar, daca reflexiunea nu e conținută în simplitatea vieței nemijlocite, efectul e neajuns. Acest act însă este întotdeuna asupra a orce reflexiune și a orce conștiință; e un salt cualitativ care coprinde suma întreagă a mijlocirilor într-o unitate concretă. Cu calculul mințiii

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ar fi ea cea mai ingenioasă, nu poți produce odată pentru totdeuna efectul deplin a unei opere de arte - așadar, daca reflexiunea nu e conținută în simplitatea vieței nemijlocite, efectul e neajuns. Acest act însă este întotdeuna asupra a orce reflexiune și a orce conștiință; e un salt cualitativ care coprinde suma întreagă a mijlocirilor într-o unitate concretă. Cu calculul mințiii creezi tot așa de puțin un om viu cât de puțin ne dă progresul nemărginit al numerilor așezate unul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Le subtrag, și tu stai clar nainte-mi"), tot așa și omunculul până la care numai s-o ducă priceperea sadea, izolată, a artistului dramatic devine abia atuncea un om adevărat când puntul pulsând al vieței îl creează dinăuntru în afară. Momentul reflexiunei va trebui naturalminte să se cultive cu deosebire acolo unde o natura de artist dramatic dotată cu mijloace naturale mai ne-nsemnate trebuie să și le supuie pe acestea abia printr-un lucru continuu și trebuie să economize astfel cu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
nu producte ale intuițiunei libere, își află deplina sa (esplicare) rezolvare în dezvoltarea noastră. Fără puterea creatorie de-a reda o viață întreagă și complectă tipurile n-ar deveni niciodată caractere adevărate cu toată conștiința și cu toate mijlocirile prin reflexiune, neci ar putea să producă vreodată efectele unor personalități vii. Asta-i cu putință numai într-atîta întru cât conlucră ca factor creatoriu și intuițiunea nemijlocită. Marii actori tragici ai francezilor vor rătăci, din contra, în conformitate cu spiritul poeziei lor dramatice, în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
vorbesc astfel se fac totodată c-un chip foarte ieften și cunoscători adânci. Genialitatea apoi o confundă aicea cu nemijlocirea simțirei, pe care noi am pus-o-n stadiul întîi. Cumcă însă Seydelmann au trecut demult și 363r peste stadiul reflexiunei și nu se află preocupat în dualismul de simțire și reflexiune asta o arată mai bine tocmai nizuința sa plină de succes: de a crea caractere individuale. Cu calculul mințiii numai n-o poți aduce neci până la masca cea vie

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]