112 matches
-
nu se pot esprima artistice fără portament. Și anume cu cât un caracter se va părea mai plin de o liniște ideală, cu cât se va apropia mai mult de antic, cu cât va domina mai mult în el elementul reflexiunii, cu cât mai departe narațiunea și descrierea va prezinta o largititudine epică cu-atît mai imperativă este cerința portamentului. Fiindcă portamentul constă din facultatea de-a purta tonul, de-aceea își are firește rădăcina în puterea de-a lăsa să răsune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
instanța ideei, e lesne ca în urmă din ea să deducem faptele concrete ce ni s-ar prezinta cu alte ocaziuni. Cele două antiteze cari ni se prezintă în vicisitudinea tempoului unui caracter singuratec sânt acelea ale afectului și a reflexiunii. Afectul scoate sufletul din echilibrul său și-i răpește liniștea și circumspecțiunea spiritului. Așadar afectului îi corespunde un tempo relativ mai repede, care să reflecte ca-ntr-o icoană mișcarea sufletului, deși acest tempo nu e-n toate împregiurările același
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Așadar afectului îi corespunde un tempo relativ mai repede, care să reflecte ca-ntr-o icoană mișcarea sufletului, deși acest tempo nu e-n toate împregiurările același, ci se modifică naturalminte după diferitele afecte înseși și după diferita lor cauză. Reflexiunea, fiind espresiunea spiritului contras în sine și concentrat asupra unei idei generale, pretinde din contra un tempo mai întîrziat. Și reflexiunea se distinge iarăși înăuntrul său, căci espresiunea unei cugetări de-o valoare generală e or productul observării unui obiect
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu e-n toate împregiurările același, ci se modifică naturalminte după diferitele afecte înseși și după diferita lor cauză. Reflexiunea, fiind espresiunea spiritului contras în sine și concentrat asupra unei idei generale, pretinde din contra un tempo mai întîrziat. Și reflexiunea se distinge iarăși înăuntrul său, căci espresiunea unei cugetări de-o valoare generală e or productul observării unui obiect singuratec și [o] reflexiune care apoi se contrage într-o sentință, or e concluziunea unei pasionate mișcări a sufletului, care se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
contras în sine și concentrat asupra unei idei generale, pretinde din contra un tempo mai întîrziat. Și reflexiunea se distinge iarăși înăuntrul său, căci espresiunea unei cugetări de-o valoare generală e or productul observării unui obiect singuratec și [o] reflexiune care apoi se contrage într-o sentință, or e concluziunea unei pasionate mișcări a sufletului, care se reculege într-o reflexiune și în intuițiunea ei își 409r privește oarecum obiectiv starea sa proprie. În cazul întîi tempoul sentinței și a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înăuntrul său, căci espresiunea unei cugetări de-o valoare generală e or productul observării unui obiect singuratec și [o] reflexiune care apoi se contrage într-o sentință, or e concluziunea unei pasionate mișcări a sufletului, care se reculege într-o reflexiune și în intuițiunea ei își 409r privește oarecum obiectiv starea sa proprie. În cazul întîi tempoul sentinței și a reflecțiunii generale va crește neapărat față cu pasajele ce-i preced, pentru că în ea sufletul își ia un avânt mai mare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un avânt mai mare. Așadar, îndată ce cugetarea generală se arată a fi o ridicare a sufletului din contemplațiuni premergătoare a sufletului, această ridicare va grăbi tempoul deodată cu un accent mai energic. Însă dacă afectul trece (se preface) într-o reflexiune și se sfârșește cu o sentință atunci aceasta pretinde relativ cu mișcarea precedentă a sufletului un tempo retardiv, pentru că omul prin acea generalitate a cugetării se recheamă din afect și se reculege. Tempo mai repede sau mai încet e firește
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se reculege. Tempo mai repede sau mai încet e firește totdeuna numai relativ, pentru că, trebuind a fi comparat cu cel ce precedă și cu cel ce urmează, trebuie să se amăsure acestora. E evident că această schimbare din afect în reflexiune or viceversa are și ea o mulțime de umbre și că ele intră adesea neobservabil în tranzițiunile schimbărei. Toate aceste nuanțe fine are să le reproducă tempo în schimbarea sa întîmplătoare. Afectul în manifestarea lui prezintă și el o antiteze generală
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în espresiunea lui prin imagine, cât și mai îngusta sau mai întinsa esecuțiune a acestei din urmă prezintă firește o varietate foarte mare, căreia însă trebuie să-i corespundă întotdeuna o nuanțare asemenea în tempo. Simțire și cugetare, afect și reflexiune ca espresiunea vieței psihice a individului formează se-nțelege momentele principale în cari se dezvoltă înainte-ne fiecare caracter dramatic, dar nemărginitei varietăți a acestor două momente principale nu corespunde decât un tempo nuanțat tot cu-atîta varietate. Privită din partea asta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
epopeei antice și a celei romantice. Abstrăgând de la diferința dintre exametru și stanța modernă, epopea antică cere în declamațiunea sa un alt ton fundamental decât cea romantică. Epopea antică e după natura sa mai obiectivă, e mai puțin întrețesută de reflexiune și sentiment, ea dezvoaltă acțiunea înainte-ne mai mult în decurgerea ei liniștită, și de-aceea ea cere o liniște mai mare și o claritate sensibilă în declamațiune, apoi o mare cultură plastică a tonului spre a reda întreaga espozițiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
s-ar putea chiar a anului în care se petrece drama. În costum toate [sînt] importante, toate însemnate pentru direcțiunea aceasta. Forma armelor, a purpoanului, a îmbrăcămintei capului și picioarelor, toate astea trebuie să fie asigurate de istorie contra orcărei reflexiuni, dacă se poate c-un aparat învățat în mână. Direcțiunea aceasta dă și-n sus și-n jos ca să afle confirmarea esactă, și asta prin comparațiunea izvoarelor și cadrurilor istorice, și nu se liniștește până ce n-a întărit prin autorități
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vrem să vedem prin mijlocul jocului mut influințele treptate ale veninului pe care Iago-l picură-n sufletul neîngrijatului Othello (arglos). Fiecare frază a lui Othello trebuie să ne-arate prin jocul lui cel mut cu care el acompaniază întrebările și reflexiunile lui Iago, atacul din ce în ce mai victorios asupra liniștei lui Othello. Jocul mut e proprie termometrul după care măsurăm puterea înviată a geloziei. Mai întîi ni trădează graba (Hast) nerăbdătoare a sufletului, de a ști secretul ascuns cu viclenie a cugetărei lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
multă siguranță și precizie, fiind reținute numai acelea care au primit acordul Întregului grup. Cercetările lui E. Utterback arată că discuțiile contribuie la exersarea și educarea spiritului critic, la dezvoltarea puterii de discernământ, la cultivarea obiectivității, a modestiei și a reflexiunii discursive, implicit la o mai bună cunoaștere de sine. Este adevărat Însă că În orele de discuții (dezbateri), ritmul asimilării informației este mult mai redus, dar faptul acesta se compensează cu obținerea unor performanțe superioare față de alte modalități de lucru
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
încât în puține cazuri ne aflăm într-o situație tipică descrisă în manualul de pedagogie sau în cel de psihologie. De aceea profesorul trebuie imediat să adapteze unele indicații generale la o problemă specifică. Adeseori nici nu are timp de reflexiune. Ca urmare, i se cere intuiție și reacție promptă, ceea ce nu este deloc ușor. Gândiți-vă la un chirurg care operează: el în fiecare moment solicită asistentei sale când un instrument, când altul pentru a rezolva o anume situație operatorie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau însușiri. 3. Operațiile specifice ale gândirii. Teoria lui J. Piagettc "3. Operațiile specifice ale gândirii. Teoria lui J. Piaget" A. Încă din secolul trecut, filosoful E. Mach a formulat constatarea: „gândirea este un experiment mintal”, intuind prezența în procesul reflexiunii a unor acțiuni mintale. În mod explicit se va referi la ele Edmond Goblot, în tratatul său de logică apărut la sfârșitul primului război mondial. Capitolul referitor la raționamentul deductiv scoate în relief sterilitatea silogismului a cărui concluzie nu aduce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Banu, Sănătatea, pp. 48-53; Bologa et. al., Istoria, pp. 229-230. 14. Cantacuzino a rămas personal un susținător al lui Moldovan și a apărat ideile acestuia În perioada interbelică. 15. Bologa et al., Istoria, pp. 275-280. 16. Iuliu Moldovan, Amintiri și reflexiuni, Editura Universitară Carol Davilla, București, 1996; Petre Râmneanțu, „Iuliu Moldovan: Viața, realizările și epoca sa” București, 1977. 17. Consiliul Dirigent a fost Înființat la 15 Decembrie 1918, iar atribuțiile sale ca și corp legislativ și administrativ s-au Împuținat treptat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Programa analitică a Învățământului primar. Sancționată cu Înaltul Decret Regal nr. 578 din 26 martie 1936, Scrisul românesc, Craiova, 1936. Ministerul Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, Direcția educației poporului, Program de lucru pentru acțiunea culturală șBucureștiț, 1933. Moldovan, Iuliu, Amintiri și reflexiuni, Editura universitară Carol Davilla, București, 1996. Moldovan, Iuliu, Biopolitică, Editura Asociațiunii, Cluj, 1926. Moldovan, Iuliu, „Circulara nr. 2, nr. 1667/1939. Instrucțiuni, privind aplicarea prin Astra a Legii Serviciului Social În Ținuturile Someș, Mureș, și Timiș”, Transilvania, vol. 70, nr.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Colo. 1997. Brătescu, Gheorghe, Biological and Medical Sciences in Romania, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Brătescu, Gheorghe, Istoria sănătății publice În România. Sinteză, București, 1981. Brătescu, Gheorghe, „Viziunea biosociomedicală a lui Iuliu Moldovan”, În Iuliu Moldovan (ed.), Amintiri și reflexiuni, Editura universitară Carol Davilla, București, 1996, pp. 133-139. Brătescu, Gheorghe (ed.), Din tradițiile medicinii și ale educației sanitare: Studii și note, Editura Medicală, București, 1978. Brătescu, Gheorghe (ed.), Trecut și viitor În medicină. Studii și note, Editura Medicală, București, 1981
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lexicoanele aflăm îndată că termenul „monument” vine de la verbul latinesc moneo, care înseamnă a atrage atenția, a avertiza (pe nemțește Denkmal, de la denken = a gândi, și Mal = semn; decit semn pentru gândire). Așadar, monumentul înseamnă un avertisment, o invitație la reflexiune, la reculegere, deci o oprire, o epohé. Într-un sens, monumentul contrazice natura: el se instaurează în peisaj printr-un act de autoritate, suspendând devenirea și impunându-și amprenta în spațiu. (Toate satele au monumente: troițe, biserici, cimitire.) Monumentul își
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ca ultimă formă de opoziție, ar consta În meditație și rugăciune, atât a elitelor intelectuale, cât mai ales a celor umiliți și obidiți: ieșirea din timpul și cauzalitatea istoriei, acceptarea și provocarea providenței. ș...ț Dar... dar: la capătul oricărei reflexiuni, când se deschide cerul, de sus nu auzim decât o singură voce tunătoare: „Mergeți În piețe și Învățați să muriți, numai cine știe să moară merită să trăiască!”6. Lui Liviu Antonesei, de asemenea, moartea teribilă, izbăvitoare, ajunge să i
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
adică ritmul, pentru care, crede el, Eminescu avea o ureche detestabilă). În Decadență?, tot Densusianu arată că în mod greșit termenul „decadent” se aplică poeților (francezi în special) care căutau de fapt să se emancipeze de curentele vechi, iar în Reflexiuni asupra literaturii actuale se avântă cu mult entuziasm într-o pledoarie pentru „poezia energiei moderne”, opusă „utopiei poporaniste”. Densusianu se războiește cu adepții poporanismului de la „Viața românească” și în articolele Viclenii literaricești și Gardele pretoriene în literatură. Mai sunt rezumate
FARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286965_a_288294]
-
Balada spunerii de moarte), Petre Boldur, Barbu Brezianu, Ilariu Dobridor ș.a. Proză apare sporadic (Al. Sahia, Ouăle și patriarhul). Sunt inserate interviuri substanțiale, precum cele cu Marcel Iancu și Camil Petrescu. Eseuri și articole incitante publică Emil Cioran (Auguste Rodin, Reflexiuni asupra mizeriei, Individ și cultură), Eugen Ionescu (Tudor Arghezi. Preludiu sau pamflet, unde sunt trecute în revistă, în cheie sarcastică, popasurile receptării critice a poetului), Ovidiu Papadima (Bacovia). Aceste studii și articole se constituie în teren de dezbatere, remarcându-se
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
scrieri originale, traduceri, studii de teorie și critică literară. Cu prilejul acestor întruniri au citit eseuri Petru Th. Missir (Literatura română până în secolul al XVI-lea și Naționalitatea ca element de cultură), B.M. Lazăr (Despre tragicomedie, Studii critice despre arte, Reflexiuni asupra „Paradisului pierdut” de Milton), I. Pamfilie (Cultura și arta la români), I.C. Panțu (Începutul literaturii române), Andrei Bârseanu (V. Alecsandri), Ion Paul (Despre nuvelă și roman), Ciprian Porumbescu (Muzica la români). Versuri și proză au citit Vasile Bumbac, Aurel
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
în literatura română), Lucian Boz (Poezia lui Camil Baltazar, Simfonia pastorală sau Masca la André Gide, „Eros” la Mihai Eminescu), Octav Șuluțiu (Un artist - Damian Stănoiu), ca și eseurile lui F. Aderca (Un dramaturg de avantgardă - William Shakespeare), F. Brunea-Fox (Reflexiuni asupra decadenței spectacolului), Eugen Ionescu (Insuficiența formulei estetice în literatură) întăresc interesul pentru comentarea fenomenului cultural contemporan. Traduc din limba franceză Eugen Jebeleanu (un poem de Tristan Tzara), Miron Grindea ș.a. Revista este ilustrată de Marcel Iancu, Aurel Jiquidi și
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
putea substitui lui Cogito ergo sum al lui Descartes axioma: „Umblu, deci sunt”. Cât despre fizică, aplicarea deducțiilor matematice conduce la stabilirea unor fapte confirmate apoi de experiență. D1 Bouasse dovedește acest principiu prin dezvoltarea catoptricei sau științei fenomenelor datorate reflexiunii luminii. Principiile fundamentale ale acestei ramuri a opticii erau cunoscute din Antichitate; dar aceste principii rămăseseră sterile, Înainte ca matematicile să vină să le Învioreze. Îndată ce acestea din urmă fură aplicate la principiul refracției, descoperirile se iviră ca prin minune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]