862 matches
-
o spunem sincer, mai sărac, și evită tocmai ceea ce este puternic în filmul mut: inefabilul imaginii, puterea gesticulaț iei, agonia expresionistă, precum și momentele lui de excelență, momentul Chaplin, momentul Griffith etc. Există o doză de ironie, dar nu una de reflexivitate asupra a ceea ce cinematograful înseamnă dincolo de mecanismul său de promovare și descalificare urmând o lege a economiei de piață. Avem în față un perfect prefabricat hollywoodian al cuiva care sar fi decis să reconstruiască spiritul rococo, cu dulcegăriile și petrecerile
Nostalgie și retro-popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4843_a_6168]
-
vede. Mi se face rușine. încep să vorbesc fără oprire despre gustul roșiilor din România. Același zîmbet fix al lor și brusc încep să vorbească despre Martin Bauer sau Bissinger, personaje inexistente pentru mine. Cred că le plictisește de moarte reflexivitatea mea morbidă (de cînd trăiesc complet singură, vorbesc cum scriu). E greu să ai tot timpul în fața ochilor o mumie care vorbește în ficțiuni. Trei femei: o nemțoaică, o austriacă, o româncă. Trei femei care nu știu nimic una despre
... și la doi pași, Patagonia by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6607_a_7932]
-
care autorul vrea să ne convingă că și-a ales bine cuvintele are efect contrar, cititorul căpătînd certitudinea că are de-a face cu un arhivar fără aptitudini de limbă. Mai mult, ce oropsește volumul făcîndu-l fad e lipsa de reflexivitate, autorul neputînd dubla evenimentul descris cu fluctuațiile spiritului care descrie evenimentul. E ca atunci cînd, obsedat de exigența de a descrie cu fidelitate obiectul, memorialistul uită subiectul acoperindu-l de o perdea de locuri comune. Tonul general e de panegiric
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
expurgate de orice imixtiune a realului impur. Accentele aglutinante ale unei materialități opresive sunt topite într-o retorică a diafanității, iar meditația asupra ființei și a rosturilor sale în lume își esențializează direcția, depășind enunțul periferic și atingând registrul unei reflexivități exemplare.” Cronica respectivă continuă încă mult, mult prea mult, cu fraze de acest fel. Sunt câteva observații de făcut. Cuvintele mari, de care autorul cronicii nu se ferește deloc, ne-ar duce cu gândul că este comentată lirica unor poeți
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4723_a_6048]
-
aprig, un publicist ubicuu, semnează cronică literară și cronică plastică. Pentru el, „un om e un continent imens, rulând într-o ceață densă, universală”, iar granița dintre realitate și ficțiune poate fi oricând ciuruită (cu oarece folos) de mecanismele (auto)reflexivității. Adultul grav și responsabil, cărturar pedant, dar liber de prejudecăți și gata de aparteuri șocante (rebel fără pauză se descrie el însuși), prozator, adică „un mincinos cu har”, deținând arta umanizării portretelor, Pecican este un spirit ludic înclinat să relativizeze
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
Sorin Lavric Vlad-Ionuț Tătaru, Conștiința de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivității, Iași, Editura Institutul european, 2011, 210 pag. Ecurios cum autori fără aristocrația spiritului caută să-și ascundă strîmtorarea în spatele unei peruci cu aparențe docte. Și cum în filosofie obsesia perucii se numește jargon, adică prețiozitatea unui lexic cu rost de
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
depinde mireasma elevată sau damful mediocru pe care îl emană un scriitor. Blaga și Spengler nu au stat să-și aleagă vocea sau timbrul, dar și-au ales tema și orizontul. Volumul Conștiința de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivității e eliptic de două din cele patru repere: nu are orizont de interpretare, dată fiind plierea smerită pe convențiile disciplinei. Apoi vocea autorului e ca inexistentă, nici un cearcăn de tresărire personală neputînd fi depistat în curgerea placidă a cuvintelor. Vlad
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
Humanitas, 2012 Miza parabolelor biblice este, de la început până la sfârșit, una deopotrivă gnoseologică și ontologică, în măsura în care aceste pilde edificatoare antrenează, în structura lor suplă, aparent frustă și în expresia lor, minimală ca amplitudine formală, toate instanțele personalității noastre (corp, faptă, reflexivitate, gestică). Andrei Pleșu, în Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste (Premiul Cartea Anului al României literare, Premiul Special al USR, 2012) propune, în fond, prin acest dialog cu textele sacre, o „nouă stilistică edificatoare”, despre care el însuși vorbea, într-
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
și de elaborare. Deruta a pornit și de la spusele ei, în prima fază, într-o scrisoare, că o determină în scris „un fel de instrument foarte ciudat de percepție și telepatie”. Ar acționa genuinul/spontaneitatea și, în consecință, ar lipsi reflexivitatea actului creator, acea „facultate teoretică sau estetică”, unul dintre semnele distinctive ale modernității. Același G. Călinescu dă tonul la punerea sub semnul întrebării a „științei” ei literare. Nu-i locul aici pentru a dovedi contrariul. Voi spune numai că, fără
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
tonalitate dezinvoltă, profiluri critice sau culegeri de cronici literare, tentat de ideea identificării unei dinamici structurale, în măsura în care, așa cum precizează autorul, fiecare foiletonist „are în fața sa, pe masa de lucru, o ipotetică istorie a literaturii, căreia i se supune”. Proză și reflexivitate (1977), a doua carte a lui Cornel Ungureanu, se situează, în viziunea criticului, „la mijlocul drumului între lectura imediată și exegeza plurală”, miza fiind „o analiză a structurilor romanelor, nuvelelor unui timp clar determinat”. Analize riguroase, puncte de vedere incitante, aprecieri
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
-se și deschizând creația în viziuni, sau să-i îndepărteze prin demers „reflexiv”, uneori ironic, crustele hrănițe și sporite cu seva din marele proces al conotației și să facă, uneori, din această îndepărtare, “subiect” pentru avansările poetice. Ori să împingă reflexivitatea în aerul rarefiat și plin de traseele teoreticului, din preajma universalului. Însă o altă cale, și cea mai largă și bătătorita, este cea pe care călătoresc poeții sub deviza: „Înapoi la individual!”. Ea s-a bifurcat în nenumărate cărări în spațiul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Nenorociri mai mari decît acestea nu par să existe și o întreagă generație poetică se aliniază disciplinat în spatele acestei psihoze generalizate și anticalofilii ce riscă să dea în manierism. Versurile Elenei Vlădăreanu nu conțin nici o urmă de îndoială sau de reflexivitate. Ele au cadența marșului și zgomotul asurzitor al alămurilor. Un patetism viril, de pluton militar în mișcare, un militantism ce duce cu gîndul la generația Woodstock răzbate din toate încheieturile unui poem precum românia. fin de sičcle: ,(...) hotărîrea de a
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
Japonia. Multitudinea de cadre fixe care înregistrează mișcările lui Costache într-un spațiu strâmt sau fixarea sa, în cerdacul casei, într-o cameră unde este bărbierit, în fața pragului ușii de la intrare sugerează acest static propriu meditației, solitudinii, devenind expresii ale reflexivității moromețiene în fața lumii. Costache este retractil, ușor arțăgos, sensibilitatea sa nu se lasă comunicată ușor, o anumită stângăcie brutală o însoțește. Leanca (Alexandrina Halic), o vecină grijulie și evident atașată, încearcă să-i câștige atenția, iar acesta o ignoră deliberat
Câinele japonez în poiana lui Iocan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3099_a_4424]
-
ei ireconciliabile. Neavând prejudecata realității, dar nici exultanța retorică a poeților ce nu-și transfigurează trăirile, Mircea Dinescu își învăluie versurile într-un halou alegoric și simbolic, nu lipsit de inserția ironiei și a instinctului ludic, dar nici de ecourile reflexivității și ale gravității etice. Trăind în orizontul precar al modernității, poetul își asumă cu luciditate condiția sa, într-o lume în care miturile se devalorizează, iar existența primește conotații absurde și însemne ale derizoriului. Tonalitatea poeziei este una ambiguă, în măsura în care
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
Bărăgan, / Bradul de lângă lan, / Oazele / Într-un deșert. / Dreapta dintr-un cer”. (Prietenilor mei...) Metafora timpului ca un tren care trece „în flăcări cu inima mea / Care pândește dintr-un vagon de cristal” - este și ea încărcată de sugestii de reflexivitate care duc la ultima gară și ultima stație „În marele oraș al iubirii”. (Timpul șoptit). Nu lipsește nici umorul mușcător și autoironia, în poezia „De ce bat clopotele, Ioane?!” Din toate cele strânse într-o viață, poetului nu i-a rămas
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
care simt că o trăiesc. Deci nu mă sperie și nu mă determina să caut un elixir al tinereții sau să dau fugă la gerontolog. Mai scârție, măi pâraie, dar vitalitatea lăuntrica se regenerează luând doar o scurtă ”pauză” de la reflexivitate și ea este cea care îți reda biodisponibilitatea ... Citește mai mult Cercetările din ultimii ani s-au concentrat asupra sirtuinei, o proteină ce joacă un rol important în controlarea metabolismului celulelor și are un rol cheie în procesul de extindere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
care simt că o trăiesc. Deci nu mă sperie și nu mă determina să caut un elixir al tinereții sau să dau fugă la gerontolog. Mai scârție, măi pâraie, dar vitalitatea lăuntrica se regenerează luând doar o scurtă ”pauză” de la reflexivitate și ea este cea care îți reda biodisponibilitatea ... XXVII. DE VEGHE ÎN LANUL DE SECARA, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 831 din 10 aprilie 2013. AUTOR: J.D. Salinger EDITURĂ: Polirom NUMĂR PAGINI: 288 Holden Caulfield, personajul principal se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
un privitor care este evident eul liric, subiectiv, dar înclinat spre percepția realistă. Într-adevăr, în aceeași ordine de idei și din aceeași perspectivă, Domnița Flori Neaga, consecventă rostirii în formule clasice, pune în tipare îndelung performate nu teme ale reflexivității existențialiste, ci le traduce în paradigma fiind-ului său excelând în rezonanțele iubirii, despre care ne înșelăm de fiecare data, când credem că nu ar mai fi nimic nou sub soare. Pe o scală bine controlată, între notativ și contemplativ
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
Corabia cu timpul netrăit, p.121), al alterității perceperii (Ale timpului nostru/ Trăit în lumi paralele, p.93) și al nimicitorului (Timpul vreau să-l înfrunt/ Însă tu nu mai ești,/ Iară eu... nu mai sunt, p. 60). Așadar, o reflexivitate în care se ameliorează mineralul (Ne-am aruncat în apă/ Și plutind,/ Ne-am dat nemărginirii, p.29), se conceptualizează prin virtuțile atributivității intrinseci (Povara iubirii e-o cruce/ Din cel mai serafic granit, p.61), prin contrarietate (În mine
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
Inefabil și diafan, ca un desen transparent, însă de o ironie subtilă, volumul „ Aparent “ al poetei Dacina Dan, premiată la Festivalul Național de Poezie „ George Coșbuc “, ediția a XIII-a, se impune cu naturalețea talentului. Ambivalenta real - imaginar, ideea reflexivității pierdute, imaginea deschisă și totuși, înșelătoare, a lumii, natura perisabila a ființei umane care și-a pierdut accesul la tot ce înseamnă etern, guvernează întregul volum. De asemenea, tot ce e simbol consacrat, se transformă în poezia Dacinei Dan, în
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
43-45 etc.). Credem că poetul religios este „ales” nu numai pentru a spune, ci și pentru a fi. (v. Tâlhărind înfloritul luminii). Limbajul, cititorul va fi observat deja, se încarcă cu o subtextualitate sacră neobișnuită creațiilor profane și cu o reflexivitate de intensă coloratură gnomică, încât structurarea discursului capătă inflexiuni sacral-psalmodice, imprimând Psaltirei apocrife a dreptului Iov o acută tensiune lirică, ce solicită capacitatea credinciosului de a intra în contact direct cu revelația însăși: „Și se făcea/ că Fiul Omului/ s-
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
survolează nori de esențe grave și adânci. O face cu o ușurință demnă de invidiat. Poet cu imaginație debordantă, adeseori funambulescă, vervă ludică, spumă de comediograf. Totuși, una din dimensiunile definitorii, de maxim interes, ale acestei lirici, pare a fi reflexivitatea cu miez filozofic. Marile neliniști existențiale fac obiectul câtorva poeme remarcabile. Densitatea aforistică a acestei lirici e, pe alocuri, uimitoare. În poemul “Chibzuieli” fiecare vers este un aforism. Niciunul banal, niciunul plat sau inept. În fiecare lucește câte un ciob
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
Sonet VII). Poeta, după propria-i spusă, dorește să clădească din veșnicie o cetate, chiar atunci când „timpul de la reguli se abate” (Sonet XI). S-ar putea spune despre aceste sonete că au o notă de senzualitate, promisiuni și sugestii de reflexivitate privite prin oglinda puțin încețoșată a amintirilor: „Albastru vânt înlănțuie imagini, / Un glob de amintiri vrea să îmi sfarme, / Tomnatice priviri mă duc spre karme - / Condamn lumina plânsă în paragini” (Sonet XIII). Un grupaj de 9 rondeluri urmează Sonetelor, în
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
pământ/ cântând din harfa ta nemuritoare/ să dezrobim popoarele prin cânt.” („Harfa lui David”) Asemenea lui Blaga, Petru Lascău este în același timp un autor modern, dar capabil de a păstra legătura cu fondul arhaic, ancestral. Aspirația sa spre absolut, reflexivitatea, condiția de exilat sunt admirabil exprimate în aceeași „Așteptare”: „Pe pe peronul veșnic pustiu/ Sub ceasul/ Cu arătătoarele rupte/ Mă aștept pe mine/ Singur și tăcut/ Privind la crizantema/ De plastic, ofilită/ Ce mi-o voi dărui/ Spunându-mi:/ - Bun
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
Mihai Zamfir. Miza parabolelor scripturistice este, de la început până la sfârșit, una deopotrivă gnoseologică și ontologică, în măsura în care aceste pilde edificatoare antrenează, în structura lor suplă, aparent frustă și în expresia lor, minimală ca amplitudine formală, toate instanțele personalității noastre (corp, faptă, reflexivitate, gestică). Andrei Pleșu, în Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste propune, în fond, prin acest dialog cu textele sacre, o „nouă stilistică edificatoare”, despre care el însuși vorbea, într-o scrisoare din Epistolar. Tipul de cunoaștere pe care îl ilustrează
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]