429 matches
-
endocardoaortică sunt structuri neurovasculare, bogate în țesut elastic și elemente nervoase preso- și chemosensibile, cu sensibilitate maximă la variațiile de presiune, întindere sau compoziție chimică a sângelui circulant, situate la nivelul vaselor mari de la baza inimii și gâtului. În afara zonelor reflexogene clasice, există un număr suficient de alte structuri diferențiate histo-fiziologic, sensibile la variațiile de presiune și compoziție chimică a sângelui, cum sunt cele de la nivelul auriculelor, ventriculului stâng, arterei mezenterice superioare, globului ocular, aparatului vestibular, arterelor vertebrale, joncțiunii tiro-carotidiene etc.
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din bulb. Excitarea lor, indusă de creșterea presiunii sanguine peste valorile normale, deprimă centrii vasomotori și cardiaci bulbari, determinând vasodilatație periferică, bradicardie și diminuarea forței de contracție a inimii. Scăderea presiunii arteriale sub limite normale, reducând influența inhibitoare a zonelor reflexogene asupra centrilor cardiovasculari din bulb, va determina, din contră, creșterea presiunii sistemice. Reacțiile cardiovasculare compensatoare produse de distensia în plus sau în minus a celor două zone reflexogene ilustrează funcția-tampon a acestora. Astfel, chiar fluctuațiile sistolo-diastolice sunt puternic tamponate, fapt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inimii. Scăderea presiunii arteriale sub limite normale, reducând influența inhibitoare a zonelor reflexogene asupra centrilor cardiovasculari din bulb, va determina, din contră, creșterea presiunii sistemice. Reacțiile cardiovasculare compensatoare produse de distensia în plus sau în minus a celor două zone reflexogene ilustrează funcția-tampon a acestora. Astfel, chiar fluctuațiile sistolo-diastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferentelor respective la câine, anume trecerea de la variațiile normale, între 85 și 115 mmHg, la diferențe sistolo-diastolice mai mult decât triple, între 50 și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
electrică a capătului lor central determină bradicardie și hipotensiune arterială. Aceste fapte experimentale, fiind confirmate de înregistrările descărcărilor electrice ale nervilor frenatori din timpul creșterii și scăderii presiunii de perfuzie a sinusului carotidian izolat, demonstrează rolul fiziologic inhibitor al zonelor reflexogene și căilor aferente respective asupra centrilor vasomotori. Înlocuirea sinusului carotidian cu un pace-maker emițător de salve neuroreflexe inhibitoare a dus, de altfel, la obținerea unor rezultate promițătoare în tratamentul hipertensiunii arteriale esențiale. La nivelul auriculului drept se găsesc, de asemenea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în producerea colapsului vascular din infarctul miocardic. Reacții neuro-reflexe depresoare provoacă și stimularea mecanică a receptorilor de la nivelul globilor oculari și aparatului vestibular. Compresia globilor oculari este urmată, la majoritatea subiecților normali, de scăderea frecvenței cardiace (reflexul Aschner-Dagnini). În afara zonelor reflexogene clasice și a căilor aferente specifice, există așadar numeroase alte teritorii receptoare, a căror stimulare poate induce, prin intermediul căilor nespecifice extero-, intero- sau proprioceptive și al formațiunii reticulate, excitarea sau inhibarea centrilor vasomotori. c) Centrii reflectivității cardiovasculare sunt situați în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fapt un tot unitar, cu rol de veritabil barostat, prevăzut cu tonus și automatism propriu, întreținut de variațiile bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen din sânge. Tonusul centrilor reflecși cardiovasculari este influențat de aferentele sosite atât de la nivelul zonelor reflexogene specifice (baroreceptoare, chemoreceptoare), cât și din alte teritorii senzoriale (nociceptive, auditive, vizuale etc.) pe calea formațiunii reticulate și este controlat în permanență de centrii organo-vegetativi supraiacenți. Aceștia se găsesc în formațiunea reticulată mezencefalo-diencefalică, hipotalamus, rinencefal și chiar în scoarța cerebrală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte importantă din volumul sanguin, predispunând la hipotensiune și chiar colaps vascular. În cazul bioxidului de carbon, ca principal catabolit acid, acțiunea vasodilatatoare periferică este dublată însă de reacții vasoconstrictoare și hipertensive de origine reflexă, produse prin stimularea medulosuprarenalei, zonelor reflexogene și centrilor vasomotori din formațiunea reticulată bulbară. În felul acesta, cataboliții acizi rezultați din combustiile celulare acționează nu numai ca factori locali de drenaj biologic, ci joacă un rol determinant în producerea fenomenelor de reglare și adaptare a circulației la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din mașinile cu comandă automată, cordul și vasele sunt reglate de rezultatul propriei lor activități prin mecanisme de feedback negativ. Conexiunea inversă este reprezentată de nervii depresori Hering și Ludwig-Cyon, care transmit în permanență semnalele electrice determinate de excitarea zonelor reflexogene la centrii vasomotori din bulb. Detectarea variațiilor în plus sau în minus ale presiunii și gazelor sanguine se face cu ajutorul receptorilor de la nivelul sinusului carotidian și zonei endocardo-aortice, care îndeplinesc rol de veritabili traductori ai semnalelor preso- și chemoreceptoare în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sanguine se face cu ajutorul receptorilor de la nivelul sinusului carotidian și zonei endocardo-aortice, care îndeplinesc rol de veritabili traductori ai semnalelor preso- și chemoreceptoare în influx nervos. Frecvența și amplitudinea potențialelor de acțiune ale nervilor depresori cresc în condițiile distensiei zonelor reflexogene și scad odată cu coborârea presiunii sanguine sub valorile normale. În funcție de mesajele sosite la centrii vasomotori, pornesc impulsuri corectoare spre obiectul comandat, reprezentat în cazul de față de inimă și vase, pe calea nervilor simpatico-parasimpatici. La rândul său, răspunsul efectorului cardio-vascular influențează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și eferente. Receptorii sunt situați atât la baza celor două artere pulmonare, cât și la locul lor de bifurcație. Funcția receptorilor este de a detecta variațiile volemice locale și de a determina reacții reflexe similare celor declanșate de la nivelul zonelor reflexogene ale arterelor sistemice. Stimularea baroreceptoare sau chemoreceptoare a acestora din urmă și, mai ales, a sinusului carotidian este urmată de reacții vasomotorii pulmonare. Vasele pulmonare, fiind vase de capacitanță, reacționează prin variații mari de volum la modificări mici vasomotorii. Căile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atât supra- și subiacentă bulbară, cât și a nervilor care ajung la bulb. S-a demonstrat, astfel, automatismul centrilor respiratori bulbari, infirmând conceptul mai vechi, după care activitatea ritmică a acestora ar fi întreținută de aferentele plecate de la nivelul zonelor reflexogene. Ritmul intrinsec al centrilor inspiratori are la bază apariția unor potențiale de acțiune de amplitudine crescândă, cu durată de câteva secunde, determinând producerea „în pantă sau rampă” a contracției mușchilor inspiratori (diafragm, intercostali externi etc.), urmată de încetarea descărcărilor în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
oarecare măsură și receptorii juxtacapilari (receptori J) și de iritație (receptori I). Aceștia dețin un rol important în dispneea produsă de reacțiile inflamatorii locale, embolii, edemul pulmonar etc. Numeroase alte teritorii receptoare influențează pe cale neuro-reflexă ventilația pulmonară, începând cu zonele reflexogene - sino-carotidiană și endocardo-aortică - și sfârșind cu suprafețele exteroceptivă cutanată și proprioceptivă musculară. Creșterea presiunii sanguine, de exemplu, la nivelul vaselor mari de la baza inimii, reduce amplitudinea și frecvența respirațiilor, iar hipotensiunea determină reacții ventilatorii inverse. Excitarea receptorilor cutanați și căilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
controlul activității ritmice a acestora. Principalii factori de autoreglare umorală a respirației sunt reprezentați de concentrația bioxidului de carbon, oxigenului și ionilor de hidrogen din sângele arterial. Aceștia acționează direct asupra ariilor chemosensibile ale centrilor respiratori și indirect, prin intermediul zonelor reflexogene periferice. Prin acțiunea directă, excesul de bioxid de carbon și ioni de hidrogen determină excitarea centrilor respiratori, activarea căilor nervoase aferente și intensificarea activității contractile a mușchilor inspiratori și expiratori, în vederea îndepărtării excesului creat cu ajutorul ventilației crescute. La rândul său
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activarea căilor nervoase aferente și intensificarea activității contractile a mușchilor inspiratori și expiratori, în vederea îndepărtării excesului creat cu ajutorul ventilației crescute. La rândul său, oxigenul influențează indirect reactivitatea centrilor respiratori. Scăderea acestuia în sângele arterial sub valorile normale excită chemoreceptorii zonelor reflexogene, activând transmiterea de semnale reglatoare la centrii respiratori. II.3.9.3 Controlul chemoreceptor central Efectul stimulant al bioxidului de carbon asupra centrilor respiratori a fost demonstrat de Frederique (1902), prin tehnica circulației încrucișate, și confirmat de Heymans (1928) pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mușchi de la nivelul faringelui, laringelui și esofagului. Odată declanșată, deglutiția nu poate fi stopată voluntar, deoarece este un stereotip cu răspunsuri de tip tot sau nimic. Calea aferentă, reprezentată de filetele senzitive ale glosofaringianului și vagului, face legătura între zona reflexogenă (zona Vasilief) de la nivelul vălului palatului și pilierilor anterior ai faringelui, pe de o parte și centrul deglutiției din formația reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și secreția de ADH, în vederea reținerii apei și restabilirii echilibrului hidroelectrolitic, hipoosmoza provoacă efecte inverse de tip hiposecretor și diuretic. Stimularea sau inhibarea secreției de ADH poate fi realizată și pe cale neuroreflexă, cu punct de plecare din tubul digestiv, zonele reflexogene, inima dreaptă etc. Hemoragia, durerea, anxietatea cresc, de asemenea, secreția de ADH. Alcoolul, din contra, o diminua, activând diureza. Mecanismul acțiunii antidiuretice a arginin-vasopresinei este insuficient cunoscut. Creșterea reabsorbției facultative a apei la nivelul tubului distal și canalului colector a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activării nervoase simpatico-adrenergice. La producerea reacțiilor adrenergice integrate participă și factorii umorali activatori ai secreției de catecolamine, cum sunt acetilcolina, ionii de potasiu, histamina, bioxidul de carbon și cataboliții acizi, în general. La rândul lor, catecolaminele circulante provoacă - prin intermediul zonelor reflexogene sino-carotidiană și endocardo-aortică - reacții cardiovasculare și metabolice compensatoare de tip depresor, în vederea restabilirii tonusului simpatico-adrenergic bazal. La autoreglarea neuro-reflexă se adaugă reglarea locală atât a biosintezei catecolaminelor hormonale, cât și a sensibilității receptorilor adrenergici, anterior menționate. În felul acesta, controlul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
urinar în catecolamine. Funcția respiratorie este, de asemenea, crescută în timpul stresului de efort sau psihologic, ca urmare a stimulării neuronilor coordonatori din hipotalamusul dorsomedian (Grossman, 1983). Prin intermediul și cu participarea acestora se produce activarea atât a reacțiilor baroreflexe prin zonele reflexogene și nucleul tractusului solitar bulbar, cât și a centrilor bulbo-pontini respiratori, activatori ai ventilației pulmonare. În prezent se admite existența unui „centru de comandă” a activării cardio-respiratorii din timpul reacțiilor vegetative, endocrine și comportamentale de efort fizic sau psihic (Dampney
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lună, se vor efectua diagnosticări ale stării de sănătate prin metode neinvazive precum: - analiza computerizată a zonelor reflexe de pe iris; - analiza computerizată a celor 12 pulsuri chinezești; - analiza prin auriculodiagnostic (analiza zonelor reflexe ale organelor cu proiecție pe ureche); - analiza reflexogenă a zonelor coloanei vertebrale; - analiza câmpurilor energetice ale ființei umane; - analiza blocajelor manifestate pe plan psihoemoțional; Aceste diagnosticări lunare vor orienta permanent procesul de adaptare (personalizare) al exercițiilor și terapiilor ce vor fi efectuate de către fiecare cursant. Se pot identifica
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
mai corect are drept scop realizarea următoarelor obiective: evaluarea riscului anestezic aprecierea pregătirii preanestezice și a momentului optim de intervenție chirurgicală stabilirea metodei de anestezie în varianta cea mai favorabilă. În funcție de starea generală-psihologică și organică, de importanța actului chirurgical (zone reflexogene, tracțiuni pe vase și nervi, durata previzibilă a anesteziei) raționamentul medicului practician care se adresează pacienților ce se prezintă pentru intervenții de medicină dentară , trebuie să se orienteze după următoarele grupe de risc: Cazurile bune “Good Risk” la care riscul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
limbă, dar se introduce pe cale nazală (indicație în caz de trismus). Atât pipele oro-faringiene cât și sondele nazofaringiene (Guedel și WendI) se pot introduce numai la pacienții inconștienți, fără reflexe. În starea de păstrare a conștientului, contactul pipelor cu zonele reflexogene faringo- laringiene va declanșa reflexe periculoase (tuse, spasm laringian, vome etc). Dezobstrucția căilor respiratorii inferioare intră în sarcina personalului medical calificat care dispune de experiență și material adecvat. Intubația traheală, traheostomia, bronhoscopia și aspirația bronșică sunt manevre care necesită truse
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
diafragma, pentru a preveni acumularea de sedimente de-a lungul tractului digestiv. Acest lucru este deosebit de eficace atunci când este combinat cu relaxarea musculaturii netede a tractului gastro intestinal care apare În timpul efortului fizic; stimularea reflexelor tractului digestiv, acționând asupra zonelor reflexogene și a centrelor de acupunctură. Acest lucru se realizează prin efectuarea unor exerciții speciale; antrenamente psihice; Îmbunătățirea stării sistemului imunitar; respectarea unor principii nutritive pentru funcțiile speciale ale aparatului digestiv, În cazul În care sunt indicații medicale. Purificarea organismului. „Puritatea
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
se oprească toamna, pentru a se obișnui cu apa rece. V.1.2.4. Metoda mersului desculț Durata efectului de mers desculț se condiționează cu acțiunea pe deoparte a termoreceptorilor, pe de alta - pe puncte biologice active ale tălpii (puncte reflexogene) care sunt legate aproape cu toate organele, În special cu laringele. Persoanelor ușor răcite li se recomandă să meargă cu ciorapi, restul - desculț de 2 ori pe zi a câte 15-30 min. (dimineața și seara), În fiecare zi timpul se
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
mai accentuat se pot folosi diferite preparate, care conțin uleiuri esențiale (volatileă, de către cei care nu sunt alergici la aceste produse. Poziția corpului în timpul automasajului trebuie să fie cât mai relaxată și mai comodă iar îmbrăcămintea cât mai lejeră. - Zonele reflexogene ale mâinilor Tratamentele cu ajutorul mâinilor se bazează pe vechea teorie neconvențională orientală potrivit căreia energia curge în organismul uman de-a lungul meridianelor și poate fi influențată prin intermediul a mii de puncte aflate pe învelișul cutanat. Majoritatea zonelor reflexogene se
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Zonele reflexogene ale mâinilor Tratamentele cu ajutorul mâinilor se bazează pe vechea teorie neconvențională orientală potrivit căreia energia curge în organismul uman de-a lungul meridianelor și poate fi influențată prin intermediul a mii de puncte aflate pe învelișul cutanat. Majoritatea zonelor reflexogene se găsesc pe ambele mâini, doar zona inimii și respectiv zona ficat-veziculă biliară se găsesc numai pe câte o mână. Acolo unde pe mâna stângă se află zona inimii, pe dreapta se află zona ficatului și a veziculei biliare. Fig
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]