1,737 matches
-
Mai departe. Textul din Flacăra al lui Aurel Baranga nu coincide decît în strofa primă cu ceea ce va deveni, puțin mai tîrziu, imnul Republicii Populare Române. Strofele 2 și 3 sînt asemănătoare, dar nu identice cu viitorul text oficial, iar refrenul este pe jumătate altul: "Unite popoare/ În patru hotare/ În marș/ Revărsate șuvoi,/ Muncitori și țărani,/ Cărturari și ostași,/ Zidim România/ Republicii noi" (în loc de: "Trăiască, trăiască Republica noastră/ În marș de năvalnic șuvoi revărsat,/ Muncitori și țărani..." etc.). 4. Zdrobite
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
slăvim, Românie (versuri: Dan Deșliu și Eugen Frunză; muzica: Matei Socor) nu pentru că "nu impunea solemnitatea cuvenită", ci pentru că se ofilise iremediabil. Cît timp se mai putea cînta "Unirea și munca și lupta-i stegar/ Republicii noi populare", iar la refren "Zidim România republicii noi", cînd noutatea se risipise de mult?. 5. Abandonarea lui Te slăvim, Românie n-a avut nici ea temeiuri estetice, cum crede autorul articolului. În fapt, lucrurile s-au petrecut astfel: în 1965 s-a adoptat o
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
mult?. 5. Abandonarea lui Te slăvim, Românie n-a avut nici ea temeiuri estetice, cum crede autorul articolului. În fapt, lucrurile s-au petrecut astfel: în 1965 s-a adoptat o nouă Constituție, denumirea statului schimbîndu-se în "Republica Socialistă România". Refrenul imnului ("Puternică, liberă,/ Pe soartă stăpînă,/ Trăiască Republica/ Populară Română!") devenise așadar anacronic. Și tot anacronic - mai drastic spus: stînjenitor - devenise, încă din aprilie 1964, textul strofei a 2-a: "Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor/ Cu poporul sovietic
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
nu 1 jumate, nu 1!). Acuma, trebuie să vă explic că sunt genul de om care reacționează destul de prost la presiune. O situație ca asta de acum mă face să mă simt hărțuită și hăituită. Aud, permanent în cap, un refren care sună cam așa: “Am treabă, am multă treabă, am prea multă treabă, mamă câtă treabă am, aoleooo, aoleooo, aoleoooo...”. Mai știu și că, după ce-o să le rezolv p-astea, vor apărea altele. Viața mi se pare, din ce în ce mai tare
Viaţa e o lungă listă de probleme de rezolvat? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21288_a_22613]
-
pe 18 decembrie de la 21.00 la Teatrul Național/ Galeriile ArtExpo cu un eveniment adaptat ritmului nebun al marilor orașe - filmele din luna decembrie nu vor depăși 3 minute, iar la afterparty, SEB (The Infamous) va mixa pe repede înainte refrenele celor mai cunoscute piese din anii 80 până azi apoi FANAS (Beatehas) împreună cu DJ J-on vor prelua legătură și o vor ține până la dimineață călare pe MPC și platane. Dress code XXS: fuste sau pantaloni cât mai scurți mișto, dar
ShortsUP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82667_a_83992]
-
înaintează exclusiv de la un ciclu la altul. În interiorul secvențelor, numai discurs: fragmentele narative sunt sincopate ori deturnate. O anume urgență a durerii, o panică reverberată fiziologic în prima parte a volumului (mandala) cedează locul unei aluviuni de reproșuri distante mimând refrenul (nu te mai preface ana), apoi unei terapii solitare, cu oscilații și indecizii (nu e timpul fato). Iată o radiografiere parțială a zonelor liminare. Până aici, nu de puține ori scabrosul corporal (sexual sau nu, după caz) conservă atmosfera coșmarescă
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
e sfidată nonșalant, aici. Între memoria personală și însemnările sinucigașului par a nu exista, în fond, diferențe (pericol pe care Duduca Mamuca îl evită subtil: N.N. nu indica vreo sursă, iar X prelucra, deopotrivă, amintiri și notițe). Corelând bizareria cu refrenul autoironic ,vorbă să fie" și cu hazliul cântec despre falsa moarte a diavolului, ne putem întreba dacă suicidul lui Ghiță nu e un simplu artificiu de stil. Oare nu cumva, insidios, Hasdeu renunță să-i mai caricaturizeze pe Maiorescu și
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
urcă pe scara pe care sînt eu. Ștrumfi care plîng, ștrumfi care visează Arată-mi că mă iubești, știu că poți să faci asta, poemul ăla pe care-l tot scriu pentru tine nu-i publicabil, e prea puțin, da' refrenul îmi place - "de ce-ai fi plîns în Herestrău?..." Chiar așa? De ce? Arată-mi că mă iubești - știu că în fișa postului tău nu scrie asta, da' poți s-o faci, sînt convins, ne-am cumpărat case și fericire, dar
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
a ales o a treia cale: partidul să-și păstreze puritatea imaginii, iar transmiterea în Parlament a mesajului său să fie încredințată președintelui, avizat să candideze pe lista altei formațiuni politice. Era traducerea în viață a Imnului P.LS. cu refrenul său de perpetuă actualitate: Luptînd ca tot românul să prospere, Partidul nostru-i un partid de soi Și dacă interesul lui o cere, Trădare fie, dar s-o știm și noi! Procesul de identificare dintre partide și lideri, extrem de frecvent
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, căreia - în decembrie 1992 - i-a compus următorul imn: La Cameră comisii sînt destule Ce treaba-și fac cu zel și cu talent Și legi mereu așteaptă nesătule De la omor. Biroul permanent. Refren: Iar dintre toate cea mai harnică, Și astăzi ca și-n celelalte dăți, Este Comisia juridică, De disciplină și imunități. La Cameră comisii sînt diverse Ce activează sobru și intens, Punînd nenumărate controverse La temelia marelui consens. Refren.... La Cameră
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
Biroul permanent. Refren: Iar dintre toate cea mai harnică, Și astăzi ca și-n celelalte dăți, Este Comisia juridică, De disciplină și imunități. La Cameră comisii sînt diverse Ce activează sobru și intens, Punînd nenumărate controverse La temelia marelui consens. Refren.... La Cameră comisii sînt o droaie, Cu competența și experții lor, Și n-am văzut un lup mîncat de oaie, Dar poate vom vedea în viitor. Refren... înzestrat cu o melodie antrenantă (adaptată după Chevaliers de la Table Ronde), imnul se
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
diverse Ce activează sobru și intens, Punînd nenumărate controverse La temelia marelui consens. Refren.... La Cameră comisii sînt o droaie, Cu competența și experții lor, Și n-am văzut un lup mîncat de oaie, Dar poate vom vedea în viitor. Refren... înzestrat cu o melodie antrenantă (adaptată după Chevaliers de la Table Ronde), imnul se intonează la sfîrșitul ședințelor, spre a-i pedepsi astfel pe cei care au plecat mai devreme. Este singura comisie parlamentară din lume care practică un asemenea ritual
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
pe Renton la patruzeci de ani făcând pe funcționarul docil, la fel ni-l putem imagina pe autorul acestui roman-manifest, al acestui roman-cult, ca fiind deja unul din acei oameni minunați care îți barează accesul la orice experiență posibilă prin refrenul lui "așa făceam și eu când aveam vârsta ta. O să mai crești și o să vezi". În cele din urmă, acest refren înțelept este tot ceea ce aceste cărți reușesc să transmită: "drogs are bad ". Ceea ce e cu adevărat minunat la aceste
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
acestui roman-cult, ca fiind deja unul din acei oameni minunați care îți barează accesul la orice experiență posibilă prin refrenul lui "așa făceam și eu când aveam vârsta ta. O să mai crești și o să vezi". În cele din urmă, acest refren înțelept este tot ceea ce aceste cărți reușesc să transmită: "drogs are bad ". Ceea ce e cu adevărat minunat la aceste producții culturale este grija lor de a se șterge pe picioare înainte de a ieși din casă, grija autorilor de a șterge
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
porți, alergând spre soare, reflectă dinamica acestor scrieri. Poetul este un neliniștit, îngândurat, năuc, nu stă pe loc, e veșnic în mișcare, traversează continentele și oceanele, e când aici, când acolo. Despre „Dragostea olteanului” scrie poetul în limbaj popular, cu refrene și strigături, care pot fi puse pe muzică: „Dragostea nu-i poezie / S-o citești în sihăstrie / Dragostea e un dor sacru / Și de-o-nșeli ai dat de dracu’ // Când iubești uiți de cutume / Unde-ai fost ori ești
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Printre îngeri trece! Voi primi,dac-am s-ofer, Leru-i ler sau poate ler, Căldicel ești rece! Ger și frig,sau zile calde, Mici sau mari cu toții, Negre,gri sau poate albe, Dalbe flori sau poate dalbe, Noi datornici morții! Refren: Vine azi din cer, Și ne mântuieste, Leru-i Doamne ler, Domnul ne iubește! Referință Bibliografică: Un altfel de colind! / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2179, Anul VI, 18 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constantin Ursu
UN ALTFEL DE COLIND! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380756_a_382085]
-
zice colind. Începe iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă, Aleargă cu colindul din casă în casă. Le place mult de tot,sînt foarte bucuroși, Trăistuțele sînt pline cu fructe și gogoși. Din poartă în poarta merg cu toții cintind Refrenul ce din datini îi zice colind. Aproape să inserat și lor le pare rau, Un an au așteptat și acum să terminat. Ar dori cu toții să țină mereu, Dar mamica-i pune să viseze-n pat. Și în vis copii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
deschiderea "summe" (t ?)-ului în ziua de 26 septembrie, 2006. Iar dinspre difuzorul megavijănului, drept că puternic bruiat, un cor dirijat de Aghiuță cânta folclor contemporan: Cât e summetu' în floare Nici de-o Axă nu mă doare!... Urmat de refrenul, reluat de-o voce solemn-agresivă: Nu mă doare! Uhăi, bade! - Mă, cuscre, schiuz my, vocea asta nu aduce o țârucuță cu a lu' Dom' Președinte Băsescu ? mă întreabă Haralampy. - Puiuț, de ce nu te culci un picuț ?, îl întreabă nevastă-sa
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
nu a mai fost văzut niciodată, nici viu și nici mort... Colegii au stat ore Întregi pe faleză privind tăcuți marea. De intervenit nici nu putea fi vorba, chiar să fi vrut, marea parcă „era nebună” și parcă... cânta un refren trist... Afară s-a Înserat, verva copiilor a Început să scadă În intensitate, fiind strigați de către cei ai casei la masă și la porția de povești la gura sobei...Viscolul s-a pornit iarăși și stând lipit de sobă cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a liberalismului, cea pe care o propune Rorty, este una care renunță la ideea unei posibil "zid argumentativ" final, care să ne permită să îi țintuim pe dușmanii liberalismului cu spatele la el31. Concluzii Pe fundalul unei retorici a liberalismului neafectata de "refrene metafizice"(Isaiah Berlin), tensiunea dintre liberalismul clasic - pentru care sunt centrale libertatea economică, politică și religioasă - si liberalismul "nou" - care îl ajustează pe cel clasic, în funcție de context, cu politici publice de tipul acțiune afirmativa, stat social etc. -, nu mai este
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
prezență Teatrului Lumină, al comunității evreiești, de la Craiova, trupa condusă de farmacistul Mandy Penchas, viitorul compozitor, Alexandru Mandy. Solista spectacolelor era Rely Cohen, o artistă completă, cântăreața și dansatoare. Din păcate, acel început glorios a fost stopat după 1944 de refrenele sovietice, impuse de noile autorități comuniste: Cazaciocul, Balada Siberiei, Catiușa, Sulico și altele. Sală cinematografului Rio (23 August, de mai tarziu) rămăsese goală, fără spectatori. Teatrul Național craiovean a renăscut spectacolul de revista. Protagoniști în diferite perioade au fost Leon
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Și, pentru asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul gol? ! Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Alio... Mă simți?... După miros, da. Că tari-mi plăci mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puți tata viața
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
prezență Teatrului Lumină, al comunității evreiești, de la Craiova, trupa condusă de farmacistul Mandy Penchas, viitorul compozitor, Alexandru Mandy. Solista spectacolelor era Rely Cohen, o artistă completă, cântăreața și dansatoare. Din păcate, acel început glorios a fost stopat după 1944 de refrenele sovietice, impuse de noile autorități comuniste: Cazaciocul, Balada Siberiei, Catiușa, Sulico și altele. Sală cinematografului Rio (23 August, de mai tarziu) rămăsese goală, fără spectatori. Teatrul Național craiovean a renăscut spectacolul de revista. Protagoniști în diferite perioade au fost Leon
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Și, pentru asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul gol? ! Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Alio... Mă simți?... După miros, da. Că tari-mi plăci mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puți tata viața
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
perceput, adesea cu autoironie, ca unul dintre cuvintele emblematice ale ultimilor 17 ani: devenit un fel de simbol al comodității și al modernizării, ba chiar al bunăstării de tip occidental, este extrem de frecvent în comunicarea curentă (și apare chiar în refrenul glumeț al unui cântec: ,, termopane"). Într-un articol recent din Dilema veche (nr. 137, 8.09.2006), intitulat ,Capitala europeană a termopanelor", Mircea Vasilescu pornește de la datele evidente ("Azi-dimineață, Google mi-a Ťdatť 856.000 de rezultate cînd am căutat
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]