KorAP: Find »[drukola/base=refren & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...70 >

1,746 matches

Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234

iar mă duc/ Până la izvor sub nuc./ Și mă fac și iar mă fac/lemn de brad și lemn de fag./ 2. Rău mă dor picioarele de bătut cărările.// Refren/3. Rău mă dor ochii mă dor/ De lumina stelelor./ Refren/”. Dragostea pentru munte apare și în cântecul Bătrânul refugiu: „1. Departe în munți ascuns printre stânci/ Se află bătrânul refugiu./ Acolo se întâlnesc acei ce iubesc/ Pereții de stâncă și cerul.// Refren: Nu-i nimeni să-i înțeleagă/Nu-i

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
mă dor ochii mă dor/ De lumina stelelor./ Refren/”. Dragostea pentru munte apare și în cântecul Bătrânul refugiu: „1. Departe în munți ascuns printre stânci/ Se află bătrânul refugiu./ Acolo se întâlnesc acei ce iubesc/ Pereții de stâncă și cerul.// Refren: Nu-i nimeni să-i înțeleagă/Nu-i nimeni la fel ca ei, le fel ca noi/ Doar dorul în dulce leagăn/Să-i urce spre creste mereu.// 2. Mi-e inima-n furci, de vrei poți să urci/ Să

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Ansamblul „Crenguța de aur” are deschideri și spre muzica altor popoare. De exemplu, a preluat cântecul Un lup din repertoriul formației „Roa” din Canada: „O poveste cu un lup/Tare de demult/ A murit și-apoi copil/ S-a născut.// Refren: Nu știa de ce pădurea nume-i cântă/ Iară noaptea ca un vers alunecând/ Din pădure brațe ajung/Din pădure cântece se aud//2. Într-o vară tăcuta noapte/ S-a răstit/ Un copil c-un lup în urmă/ Au fugit

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Nu știa de ce pădurea nume-i cântă/ Iară noaptea ca un vers alunecând/ Din pădure brațe ajung/Din pădure cântece se aud//2. Într-o vară tăcuta noapte/ S-a răstit/ Un copil c-un lup în urmă/ Au fugit.// Refren” Membrii ansamblului poartă costume din pânză albă de in, cusute cu motive tradiționale florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
de dansul modern. Cântecul „Rozprichaite hlopți coni” prezintă o veche poveste de dragoste ce se desfășoară într-un cadru rustic: „1. Deshămați băieți caii/Și mergeți de vă odihniți,/Iar eu o să merg în livadă/ Și-am să sap fântâna.// Refren: Marusia 1,2,.3 și calena (o floare specifică ucrainienilor). Eu sunt fată negruță/Ce în livadă strângea căpșuni.// 2. Săpam, săpam fântâna./ În livada de vișini/ Oare nu iese fata dimineața după apă?// Refren//3. A ieșit fata dimineața

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Și-am să sap fântâna.// Refren: Marusia 1,2,.3 și calena (o floare specifică ucrainienilor). Eu sunt fată negruță/Ce în livadă strângea căpșuni.// 2. Săpam, săpam fântâna./ În livada de vișini/ Oare nu iese fata dimineața după apă?// Refren//3. A ieșit fata dimineața să ieie apă,/ Iar eu după ea ca un cazac m-am dus să adăp calul./ Îi ceream, îi ceream din mână găleata,/Dar ea nu mi-a dat-o./ Iar eu îi dădeam din

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Iar eu după ea ca un cazac m-am dus să adăp calul./ Îi ceream, îi ceream din mână găleata,/Dar ea nu mi-a dat-o./ Iar eu îi dădeam din mână inelul,/Dar ea nu l-a luat.// Refren” În cântecul „Oi ciornaia seciorna” de o domnișoară negruță se îndrăgostește un băiat. Ea merge la fântână să ia apă, el o urmărește, se îndrăgostește de ea și cântă despre ea, despre inima ei. După acest cântec a fost adaptată

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Corola-blog/BlogPost/99416_a_100708

Control Day Ouț 2. Întrebat ce o deosebește de hit-ul anterior, Iron, Woodkid a declarat, într-un interviu recent, ca Run Boy Run este „extravaganța și strălucitoare, o compoziție complexă care evoluează de la ritmuri agresive și dark la un refren mellow pop”. Sursele sale de inspirație sunt, în primul rând, emoțiile, apoi propria sexualitate, copilăria să și tranziția la maturitate. La București, Woodkid vine însoțit de un live band compus din 7 muzicieni - percuționiști și suflători - și un show electrizant

Woodkidi la Control Day Out 2 Bucureşti by http://www.zilesinopti.ro/articole/2628/woodkidi-la-control-day-out-2-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/99416_a_100708]
Corola-blog/BlogPost/356772_a_358101

Toate Articolele Autorului Centro Hispano-Rumano del Corredor del Henares: (Coslada, 30/10/2010) La Centrul Hispano-Român din Coslada, gestionat de Fundația Iberoámerica Europa, a avut loc ieri, prezentarea volumului bilingv „Cât mai e vreme” („¿Cuánto tiempo queda?”) și a albumului „Refrene de neuitat”, ale scriitoarei Rodica Elenă Lupu. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Radio Diaspora Online SUA. Prezentarea autoarei i-a revenit Kasandrei Kalmann-Năsăudean, redactor Radio Diaspora Online SUA, care a subliniat importanța acestui tip de activități în vederea promovării

RODICA ELENA LUPU ISI PREZINTA CARTEA CAT MAI E VREME LA MADRID de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_isi_prezinta_cartea_cat_mai_e_vreme_la_madrid.html [Corola-blog/BlogPost/356772_a_358101]
dat curs unor mesaje de felicitare adresate atât scriitoarei, cât și organizatorilor, de către personalități din alte țări, ca SUA, Australia, precum și din România. Aflată la Madrid într-o vizită de promovare a ultimei sale publicații și a albumului de romanțe „Refrene de neuitat”, Rodica Elenă Lupu și-a manifestat bucuria de a prezenta publicului volumul sau de poezii „Cât mai e vreme”, operă născută din propriile-i amintiri, sfătuindu-i pe cei prezenți să le mulțumească persoanelor dragi care-i înconjoară

RODICA ELENA LUPU ISI PREZINTA CARTEA CAT MAI E VREME LA MADRID de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_isi_prezinta_cartea_cat_mai_e_vreme_la_madrid.html [Corola-blog/BlogPost/356772_a_358101]
Corola-blog/BlogPost/367325_a_368654

înghită, inima înfricoșată caută pe Domnul: „Al Tău sunt eu, mântuiește-mă!” Și așa, adeseori: în chilie, la biserică, la lucru, la masă, pe cale, mă văd ca la spovedania cea de taină din fața Stăpânului și în inimă răsună cele două refrenuri: „Bine ești cuvântat, Doamne! Al Tău sunt eu, mântuiește-mă”. În încheiere aș vre doar să mai aceentuez (încă) odată, darul lui Dumnezeu ce l-a oferit acestui popor binecuvântat de El cu acești părinți duhovnicești ai Patericului Românesc printre

PARINTELE PETRONIU TANASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/367325_a_368654]
Corola-blog/BlogPost/350445_a_351774

la vreme respectivă, îmi aduc, însă, aminte de sezația de bucurie produsă, în mintea mea de copil, prin muzicalitatea cuvintelor. - Când citesc poeziile Victoriței Duțu, redescopăr o senzație de bine, similară, o bucurie produsă, în minte și în suflet de refrenul cuvintelor frumos meșteșugite și înțelept ctitorite. Pornind de aici, doresc să știu, dacă priviți poezia că pe o terapie a sufletului? Că pe un exercițiu de ascuțire a minții sau ca pe un mijloc de consolirare spirituală? - Ei aceasta este

INTERVIU CU POETA SI PICTORITA VICTORITA DUTU de LILIANA MOLDOVAN, MURES, IUNIE 2010 în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 by http://confluente.ro/Dialogul_artelor_interviu_cu_poeta_si_pictorita_victorita_dutu.html [Corola-blog/BlogPost/350445_a_351774]
Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226

bucuriei celeste:revărsarea zorilor, susurul dorului, legănarea vântuluiu, adierea pădurii, îmbrățișarea Viței de vie, tremurul verde al ierbii, candelabrul păpădiei, iscusința albinei, subțirimea razei de soare, catifeaua trandafirului, ciripitul rândunicii, plânsul izvoarelor, tresărirea iepurelui, nectarul mierii, dogoarea focului, albul porumbiței, refrenul cucului, trilul ciocârliei, simfonia mierlei și fastul imperial al păunului. Mama dă măsură iubirii, sens frumosului, miracol copilului și armonie bărbatului. Mama este Sentiment, Gingășie, Casă, Acasă, Pământ, Cer, Univers. Mama este cea mai lirică expresie a Dorului și a

FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347

cea mai dureroasă, dar cea corectă. Numai prin asemenea studii putem să verificăm dacă drumul parcurs a fost cel corect ales, dacă condrumeții au fost pe aceiași lungime de undă, dacă am mers înainte ori doar am mimat mișcarea... Iar refrenul secret al acestui volum este Basarabia și povara nemiloasă a destinului...”. Cu adevărat, Basarabia - destin și provocare, autor Galina Martea, este acea creație literară și acel produs al muncii creatoare care nu numai ne dezvăluie realități trăite de-a lungul

O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1492724887.html [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]
Corola-blog/BlogPost/340377_a_341706

fost interzis de toate posturile radio-tv din România, însă am reușit să-l prezint la Chișinău, după 3 ani, la Festivalul Gavriil Musicescu, în 1997, în fața multor personalități din învățământ, cultură etc. Era acolo și marele poet Grigore Vieru. Întrucât refrenul cântecului zicea : ,,Să fie război sau pace să fie/ Dar salvați-l acum pe Ilașcu Ilie!”, era să fiu ridicat de către delegația de la Tiraspol, dar am scăpat datorită ție. A fost o atitudine vizionară pentru acele vremuri, întrucât făceam, indirect

INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1427529422.html [Corola-blog/BlogPost/340377_a_341706]
fost o atitudine vizionară pentru acele vremuri, întrucât făceam, indirect, o previziune: „Ilașcu a fost scăpat din închisoare de omul politic Corneliu Vadim Tudor și «adus» în Parlamentul României ca senator...” (uluitor moment). Țin minte că, după ce-am cântat refrenul, mai-marii învățământului și politicii din Basarabia încremeniseră, încât n-au putut spune decât: ,,Hai să revenim la servirea mesei. Cine mai vrea vin?...” Tu ce îți mai amintești din acele momente grave pentru românism, pentru identitatea noastră națională în care

INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1427529422.html [Corola-blog/BlogPost/340377_a_341706]
Corola-blog/BlogPost/360764_a_362093

222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Muzica: Gheorghe Zamfir Versuri: Marin Voican-Ghioroiu Plânge Mama Țară, feciorii și-adună: „Dragii mei copii, luați armele-n mână, Pământul meu sfânt să-l eliberați!... La luptă, la luptă! În război plecați!” Refren: Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-aucedat, n-au dat înapoi. Trec batalioane în marș avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat... Foc și moarte

SIMFONIA ARDEALULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Simfonia_ardealului_.html [Corola-blog/BlogPost/360764_a_362093]
crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Din hotarul țării - dușmanul turbat, A fost alungat!.. A fost alungat!... Și Ardealu’ scump a rămas la noi. Refren: Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi Eroi bravi și mari, eroi legendari!... Țara vă slăvește, și

SIMFONIA ARDEALULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Simfonia_ardealului_.html [Corola-blog/BlogPost/360764_a_362093]
Corola-blog/BlogPost/355953_a_357282

ascultat la timp de glasul prostimii!?! „La Palatul Cotroceni cântă cucuveaua/ Băsescu și gașca lui și-au găsit beleaua!” Unii nu mai vor s-audă de partide. Aiasta, însă, nu se poate. Fără ele nema democrație! Multe rime noi la refrenele din sezonul iarnă-primăvară 2012, reluate la unison în plină arșită. Cca 60 de grade diferență. E clar! Suntem masochiști. Mass media lucrează tare la capitolele Zvonuri și Manipulare. În funcție de grupurile de interese. Zap! Brusc apar trei gospodine, care au stat

TABLETA DE WEEKEND (8): ASTĂ SEARĂ MAREA FINALĂ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_weekend_8_sergiu_gabureac_1341706871.html [Corola-blog/BlogPost/355953_a_357282]
Corola-blog/BlogPost/365804_a_367133

cronică boală ca paleativ. La marginea lumii, iar timpul atârnă în vechea clepsidră cu gâtul lărgit și vechi așteptări, sau mai noi, ne tot scurmă și suflet se zbate în visul dogit. Și azi ca și ieri se tot cântă refrenul, iubirea e lanț dintr-un vechi pandantiv, și ducem povara de doi sau de unul când timpul în noi se tot urcă nociv. Leonid IACOB Referință Bibliografică: repetitiv / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 637, Anul II, 28

REPETITIV de LEONID IACOB în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Repetitiv_leonid_iacob_1348847640.html [Corola-blog/BlogPost/365804_a_367133]
Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984

minute, spre bucuria pirotehnicienilor și spre spaima responsabililor cu bugetul municipiului. Asurzim și ne înecăm în norii de catran, dar ochii înlăcrimați sclipesc de încântare. Întorși acasă, corpurile încă ne trepidează nervos, urechile repetă ca-ntr-o buclă interminabilă eternul refren marțial iar inimile bat involuntar tactul ritualic al tobelor de război. Nu, n-a fost carnaval, cum cred câte unii. Doar cine vede cu ochii săi, se convinge. Atacanți, apărători și gură-cască, am ieșit cu toții învingători. Referință Bibliografică: LITORALUL SPANIOL

PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
Corola-blog/BlogPost/337866_a_339195

urmă, smerit, colindul biruiește. Ca tot ce este smerit. Ca tot ce este fragil și curat dinaintea unui prunc venit tocmai spre a ține lumea curată. Și fragilă. Și fără de frică dinaintea fanatismelor, de oricare fel ar fi ele. Dintre refrenurile ce ne însoțesc unul este dureros de actual. Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi... Cine ne-a împătimit atât, încât să ne amendăm sinceritățile și fragilitățile, transformându-ne educația în slogan și cultura în incredibilă adunare de fonduri, ifose și

Azi avem becuri, malluri și coșuri pline de „produse”. Pe unde mai este sufletul nostru? by https://republica.ro/azi-avem-becuri-malluri-c-i-coc-uri-pline-de-zproduse-pe-unde-mai-este-sufletul-nostru [Corola-blog/BlogPost/337866_a_339195]
Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267

criticam taxele canadiene, federale și provinciale, a spus „așa cum unii sparg băncile să ia bani, alții sparg orice cod fiscal să nu dea bani” Mi-a venit în minte acum. Ultimul capitol - „Making America Great Again”. Este laitmotivul fiecărui capitol, refrenul tuturor cuvântărilor electorale pe care le-a ținut din Iunie 2015. Îi dorim succes la afirmația: „Noi putem lua infirma (crippled) țară și să o facem mare din nou” (pag.161) Apoi vorbește despre toate succesele sale în activitatea sa

MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1481172135.html [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015

zice colind. Începe iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă, Aleargă cu colindul din casă în casă. Le place mult de tot,sînt foarte bucuroși, Trăistuțele sînt pline cu fructe și gogoși. Din poartă în poarta merg cu toții cintind Refrenul ce din datini îi zice colind. Aproape să inserat și lor le pare rau, Un an au așteptat și acum să terminat. Ar dori cu toții să țină mereu, Dar mamica-i pune să viseze-n pat. Și în vis copii

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/edi_peptan/canal [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
Corola-blog/BlogPost/364029_a_365358

-mi ceva. Suspin și sunt pașnic la vis adorm în al meu paradis, se sparge un munte, iar piatră e grea spune-mi ceva, spune-mi ceva! Peste întinderi doar pasărea zboară și gândul de tine ce mă-nfioară, aud un refren, iluzia ce vrea, Ascult...! Spune-mi ceva! Referință Bibliografica: Spune-mi ceva / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 906, Anul III, 24 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială

SPUNE-MI CEVA de PETRU JIPA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Spune_mi_ceva_petru_jipa_1372021941.html [Corola-blog/BlogPost/364029_a_365358]