7,217 matches
-
Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului De dragoste și alte năbădăi Creație prin Tăcere, Tăcere prin Zicere, zicere prin contra-zicere, De ce te temi? Te poți smulge din vâltoarea vieții, Spre a te refugia cu mine pe insula mărită, Lesbos, ți-e dor îmi spui, dar nu-mi acorzi două clipite, noi sunt orbi, noi nu ne vom vedea nicicând, Lucide, dar noi simțim mai mult, ca orbii, cine iubește o ființă doar cu
DE DRAGOSTE ȘI ALTE NĂBĂDĂI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1415063649.html [Corola-blog/BlogPost/349817_a_351146]
-
inși ciudați, fantomatici, atinși de tare cronicizate, de regrete, de răni ce nu se mai vindecă. Ei trăiesc, concomitent, în două planuri existențiale: cel real, pe care nu-l pot asimila, și cel ireal, al fantasmelor și închipuirii, unde se refugiază. Tânăra visătoare (Moara de ceață), văduva dominată de spaime (Mielu’ e la mijloc), femeia trecută de tinerețe și urmărită de obsesii erotice (Așternuturi zurlii), individul care, pierzându-și slujba, își pierde, simultan, prietenii și stima de sine (Umbre furișându-se
OLIMPIA BERCA, PROZA DESTINELOR EŞUATE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Olimpia_berca_1399712294.html [Corola-blog/BlogPost/350695_a_352024]
-
tehnica jurnalului. Fiecare dintre secțiuni se deschide cu descrierea unei zile, fie de 11 noiembrie 2011, fie 20 septembrie 2012. Nostalgia după soarele de vară este atenuată de bucuria personajelor de a se apăra de aerul rece al toamnei târzii, refugiindu-se în apartamente cu vederi bune, către punctele atractive ale orașului. Tema discuțiilor catalizează elemente din psihologie, dar mai ales, din religie. Calendarul ortodox este interpretat în funcție de ceea ce până acum au trăit, în ziua respectivă, membrii aceleiași familii. Zilele de
Dan Ionescu: Literatura feminină de astăzi. Cronică la romanul „S”, de Elena Buznă by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-literatura-feminina-de-astazi-cronica-la-romanul-s-de-elena-buzna/ [Corola-blog/BlogPost/339305_a_340634]
-
teapa lor le trebuie încă un minut în plus de a se familiariza cu expansiunea agrestă a orașului, a formelor de interacțiune umană pe care o presupune acesta. Un mijloc de a reuși abaterea de la tensiunea prezentului este să se refugieze în trecut prin lecturi. Intenția, pe care o realizează, a Elenei Buznă este de a scoate la suprafață probleme religioase care determină oamenii la o viață a cumpătării într-o societate contorsionată ea însăși de tensiunea apoteotică la care s-
Dan Ionescu: Literatura feminină de astăzi. Cronică la romanul „S”, de Elena Buznă by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-literatura-feminina-de-astazi-cronica-la-romanul-s-de-elena-buzna/ [Corola-blog/BlogPost/339305_a_340634]
-
limba vorbită (și la bucătărie) ar fi fost limba rusă. Ceea ce ne-a salvat întrucâtva de la asimilare completă a fost acea vecinătate permanentă favorabilă pentru menținerea flăcării aprinse (mă refer la țara-mamă de peste Prut). În perioada țaristă intelectualitatea basarabeană se refugia peste Prut pentru a-și păstra limba și istoria. În perioada sovietică, pentru cei rămași în Basarabia grație, progresului tehnic, limba română trecea Prutul, chiar dacă acesta avea șapte rânduri de sârmă ghimpată și era păzit vigilent. După alegerea la 19
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
femeia mea / a mea/ a mea / nu mai doarme niciunde”... și totuși „ în atingerile mele neliniștite”, acesta are senzația că „mă respirai / cum eu te respiram/ din miezul unui trandafir alb” (Altfel, firesc) Spațiul ideii este spațiul unde se pot refugia fulgerele și flăcările sufletului mistuit de incertitudine. Unde ești tu „devenită zână / devenită prințesă/ devenită morgană” ... se întreabă poetul cuprins de o viziune halucinogenă , arătându-i-se aievea cum „în mijlocul unei procesiuni de încoronare / că trandafirii și-au rupt din
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Exegeza_ea_tot_ea_absolut_valentina_becart_1374516088.html [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > REVERII Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2060 din 21 august 2016 Toate Articolele Autorului REVERII Săptămâna s-a prelins fulgurant cu-n miiiieeerrcuri ascuțit și iritant refugiindu-se să toarcă la soare pe prag tot vinerrrri-ssssââââmmbătă tihnit și apăsat. Privindu-și fiica o urma de dragoste-n priviri Cronos avea totuși pe brânci setea să-și stingă se reîntorcea cu ultimile fire de nisip ce în clepsidra
REVERII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471763557.html [Corola-blog/BlogPost/379163_a_380492]
-
și decorat cu Coroana și Steaua României, un om care este "un pilduitor exemplu și stăruință în educarea și instruirea tineretului". În acest răstimp sunt concentrați învățătorii Ion Șerboiu, Nicolae Rădulescu și Gh. Constantin, care sunt supliniți de Nadejda Vasilovschi (refugiată din Săliștea, Orhei-Basarabia), Maria Levandovschi, Ileana Zaharescu, Gheorghe Neștianu și Apolon Levandovschi, cei doi din urma fiind, la rândul lor, concentrați în decembrie 1944. În noiembrie din toamna anului 1945 este dat dispărut pe front învățătorul Ion Șerboiu, avansat după
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xii_.html [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
că panica încă nu înseamnă moarte” (p. 229). În fond, Cassian Robert este un Mihai Bogdan plus Matei din „Absenții” (1970). Tânărul medic psihiatru M. Bogdan își dorea să iasă din „solitudinea rea”, căuta un loc unde să se poată „refugia” și ajungea la concluzia că un astfel de loc ar fi o casă la țară. Pe Matei îl considera „prototipul meu senil”. Fără a da duritate cuvintelor, am spune că doctorul Cassian Robert este prototipul „senil” - înțelept al lui Mihai
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
de vreo 10.000 de ani. Mai concret, în anul 9500 î.Hr. fragmente din supernava Vela au intrat în sistemul nostru solar și au distrus ecologia de pe Marte. Marțienii, cu vreo 1500 de ani mai avansați decât noi, s-au refugiat o parte dintre ei pe Luna iar altă parte în Pământul Interior. Există mărturia astronautului Buzz Aldrin că i-au văzut în 1969 pe acești marțieni în misiunea lui pe Lună cu Apollo XI. Deci, spuneam că în timp ce capricioasa Lună
SCRISOAREA NR.141 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1354959651.html [Corola-blog/BlogPost/351588_a_352917]
-
să le discrediteze eforturile, îi bruiază și descurajează sistematic, ca într-un plan perfid menit să convingă ca verticalitatea aici e imposibilitate și povară. Uneori reușește. Enclavele bine-crescute își acceptă marginalitatea, efectuând mișcări retractile către forul interior a propriei ființe, refugiindu-se în anonimat ca să se salveze măcar pe sine. Întelepciunea lor proaspătă, răbdarea lor purificatoare se transmite ca alchimia numai pe filiere de inițiați, iar copiii lor vor suferi precum ciudații și inadaptații societății. Vino, dacă însetezi tare, dar ai
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lasa_mi_doamne_pomii_vii_doina_theiss_1378997214.html [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
credem că nu este lipsit de temei. Nu putem exclude însă nici discuția Basarab(ă) nume de demnitate sau conducător în această zonă. Acest insucces anticipa dezastrul general al armatei maghiare, regele Bela al IV-lea fiind nevoit să se refugieze în Dalmația. Menționatul episod tragic a demonstrat însă și fragilitatea sistemului de apărare al Banatului de Severin, în cadrul căruia fortificațiile cetății Severinului, ca și a altor cetăți ce țineau de aceasta, au fost insuficiente pentru a face față chiar atacului
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
pe acolo și nu are cine să îi îngroape. Bolnavii? Îmi zac uitați și umiliți în spitale. Bătrânii? Îmi mor amărâți și înghețați, fără bani de pastile... sau striviți pe trecerea de pietoni. Dascălii? Doctorii? Îmi fug... Exod! Tinerii? Se refugiază în miraje etnobotanice...sau supraviețuiesc doar la gândul evadării în altă țară. Copiii? Nici nu mă mai cunosc! Nici nu mai știu cine sunt! Sunt o străină pentru ei. Nu mă iubesc! Nu fac decât să îmi reproșeze că nu
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
propriile lor (noastre) progenituri! Graba cu care își evacuează senzațiile, sentimentele abia prefigurate și care nu ajung să se pritocească îndeajuns (darămite să sedimenteze!?) pentru a coagula forme, conținuturi și mesaje durabile, nefaliate pe „subplăci tectonice” în care s-a refugiat de groază înecatul, aruncând ancora anapoda, sunt de natură să îngrijoreze. Clasicii sunt din ce în ce mai neglijați, dacă nu detestați și huliți (din ignoranță și din modă, că nu „se mai poartă!”), depășiți ce să mai spun, de ce adică tot ce este
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_iii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
îl lucrează. În prezent, este trecută cu vederea de toți. Războiul este în toi, pacea nu face obiectul preocupărilor nimănui. Brățările Lailei au clinchet de cătușe. Pe lângă cele două personaje, în fosta aerogară se mai află Cecilia, o tânără negresă, refugiată din Sud, și sugarul ei bolnav și înfometat, Ardazir, adolescentul invalid, țintuit într-un scaun cu rotile, , împreună cu Ardanaze, tatăl său, Salomeea și soțul ei, Holofern, medic veterinar din Cairo, care își și dă obștescul sfârșit chiar acolo, devenind prima
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
ta văd încă lucrurile doar în alb și negru. Află că putea cu ușurință să scape de front, dacă ar fi vrut, după cedarea Ardealului i se propusese chiar o funcție politică importantă acolo. Dar el a preferat să se refugieze în țara neocupată, ca să fie curând mobilizat după aceea și trimis în stepele rusești!... Apoi mama scosese dintr-o carte de rugăciuni cu coperte de sidef, pe care o adusese cu sine, o fotografie, îl înfățișa pe tata mult mai
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
Sătic, până la acea dată slujise în comuna Amcarfak din județul Caliacra (în Bulgaria de astăzi). Cam în acceași perioadă (1938-1939) mai sunt consemnați, înv. Gheorghe Arișanu și Florica Găină. Odată cu cedările teritoriale din vara anului 1940, Ion L. Popescu se refugiase cu soția sa Paula Popescu în România "restrânsă", unde îi găsise o detașare la școala din Rucăr. Instabilitatea cadrelor calificate va dăinui încă mulți după Marele Război, condicile de prezență menționând, pentru anii imediat postbelici (1944, 1945, 1950, 1951, 1952
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
la ancheta din anul 1958 - problema unei mai bune organizări a Bisericii pe baza principiilor mistic-religioase și făceam propuneri în această privință". În anul 1938 se va muta ca profesor la Seminarul din Bălți, de unde va fi obligat să se refugieze la București, în anul 1940, din cauza cedării Basarabiei către Uniunea Sovietică. Valoarea intelectuală și morală, precum și legăturile pe care le stabilise cu oamenii din Basarabia au fost argumente ca în anul 1943 să fie ales episcop de Hotin. Alegerea lui
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
fost înălțată aici cu aproape o sută cincizeci de ani în urmă, nu mult după ce străbunicii mei au cumpărat acel loc unde se află și acum fărbăria pe malul Timișului. Străbunicul se trăgea din neam de moți și s-a refugiat în Banat în urma răscoalei lui Horea, unde ajunsese să fie poreclit Vidra, după locul obârșiei sale, iar străbunica era bănățeancă get-beget, femeie frumoasă dar afurisită, cum puține altele prin părțile Logojului. O chema Pera. Au cumpărat locul pentru a construi
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
800.000 de afro-asiatici din așa-zise state eșuate (failed states), părăsite de administrația creștin-europeană în urmă cu jumătate de secol. De atunci ele sunt incapabile să mențină un minim de condiții civilizate populației preponderent musulame și idolatrice, care se refugiază acum, trecând prin Balcani, sau cu ambarcațiuni, Mediterana în UE. Pe scurt: „Dacă ne-ați părăsit și nu ne mai faceți accesibilă civilizația și la noi, venim peste voi!”. Uniunea Europeană, nu-i Imperiu, n-are Constituție, iar deficitul de democrație
INVAZIA BARBARILOR – 10 TEZE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1446529664.html [Corola-blog/BlogPost/373777_a_375106]
-
de șansă de a fi întâlnit oameni interesanți și de a studia cu profesori erudiți. Despre zile frumoase și senine, dar și despre lipsuri, despre teamă de a nu scapă cumva o vorbă că ai rude deportate în Siberia ori refugiate în România sau despre raziile făcute în căminul studențesc de “activiștii de comsomol”, Eugenia Guzun ne-a povestit cu hâr, cu modestie și cu un autentic simțământ al datoriei. Când stai de vorbă cu Eugenia Guzun, reporter la Radio România
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_basarabia_intr_un_dialog_cu_eugenia_guzun.html [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
de șansă de a fi întâlnit oameni interesanți și de a studia cu profesori erudiți. Despre zile frumoase și senine, dar și despre lipsuri, despre teamă de a nu scapă cumva o vorbă că ai rude deportate în Siberia ori refugiate în România sau despre raziile făcute în căminul studențesc de “activiștii de comsomol”, Eugenia Guzun ne-a povestit cu hâr, cu modestie și cu un autentic simțământ al datoriei. - Ce amintiri ați dori să ne împărtășiți din vremea copilăriei? - Fac
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_basarabia_intr_un_dialog_cu_eugenia_guzun.html [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
aceste apariții editoriale zac pe rafturile librăriilor și în depozitele bibliotecilor - și doar atât! Sigur, copilăria generației mele a fost marcată de foarte multe lipsuri, de teamă să nu scapi cumva o vorbă că ai rude deportate în Siberia ori refugiate în România, dar în același timp, copii fiind, ne bucurăm de ceea ce aveam. Eram contopiți cu natura, vara aveam o varietate astăzi greu de imaginat, de fructe (dispărute ireversibil), iarna aveam zapezi cât casa și ... poveștile bunicilor, în care, nu știu cum
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_basarabia_intr_un_dialog_cu_eugenia_guzun.html [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
afla cât mai multe lucruri despre viața și activitatea contemporanilor săi, a celor care asemeni lui au avut tăria să-și înfrunte destinul, urmând calea exilului. Așa am reușit să intru în contact cu profesorul Tiberiu Cunia, aromân de origine, refugiat din România în toamna anului 1948. În prezent, la venerabila vârstă de 85 de ani domnul Cunia viețuiește în statul New York și încă mai are preocupări care-l onorează. Este interesant de urmărit ascensiunea unui om pasionat de știință și
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
de reușită dacă nu erau făcute cu pasiune și seriozitate. Primii 22 de ani... S-a născut la 10 ianuarie 1926 la Edessa, în Grecia, într-o familie de aromâni. La câteva luni după nașterea sa, familia lui părăsește Grecia refugiindu-se în Cadrilaterul românesc, la Bazargic (în Bulgaria de astăzi), unde rămân până în 1940, când soarta le deschide drumul către Constanța. După studiile primare și gimnaziale pe care le absolvă la Bazargic, urmează cursurile liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]