108 matches
-
foarte mici, iar influența neglijabilă. Singura putere reală a românilor ortodocși există la nivel electoral, prin numărul de votanți, iar la nivel decizional doar în cadrul autorităților locale din zonele majoritar ortodoxe. Problema cea mare cu «guvernele centrale» nu o constituie «regățenii balcanici», care sunt cel mai adesea figuri secundare în cadrul lor. Problema o constituie politicienii corupți, incapabili sau/și trădători (după caz), care există în toată România, inclusiv în Transilvania. Și de care nu se va scăpa în niciun caz prin
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
asemenea discurs ce nu te poate lăsa indiferent sau cum să nu te pună măcar pe gânduri câteva clipe? Autorul îi tratează cu superioritate, dar și cu îngăduința și condescendenta de bun creștin, pe “moldo-valahi” (în interbelic li se spunea regățeni, dar, în sfârșit), le recunoaște că ei au făcut Unirea, dar nu poate să nu adauge că Ideea aparține, de fapt, “ardelenilor”. Parcă mai merge. Dar alte afirmații vor șoca sau chiar revoltă, cu siguranță, că de pildă: “România Mare
VIOREL ROMAN, AUTORUL CARE NU ARE CU CINE POLEMIZA de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346653_a_347982]
-
Asta a fost frumoasa noastră nuntă... Eram atât de tineri, plini de speranțe și vise... George ROCA: Deci după terminarea facultății ați fost repartizat ca profesor la Tarna Mare, o localitate situată în județul Maramureș. Cum s-a acomodat un regățean get-beget cu oamenii din Țara Oașului? Ce amintiri vă leagă de aceea perioadă? Acomodarea nu a fost prea ușoară. Vorbă lui Țuțea „de multe ori, adaptarea la împrejurări se cheamă conformism și conformismul se deosebește de ploșniță doar prin aceea
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, de rușii, de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea cei 100 de ani de la Marea Unire. Partidă națională, Transilvania și Banatul nu se prea
UN NOU RĂZBOI RECE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381565_a_382894]
-
comunicare, aceasta la rându-i cultivată și valorizată ca vector ... XXVI. UN SFERT DE MILENIU DE ȘCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLȚ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE, de Pompiliu Comsa , publicat în Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015. Pentru noi, moldovenii și regățenii, Ardealul este terra miraculosa, un colț de rai, un pământ al făgăduinței, un exemplu și o legendă. Pentru toți românii, Transilvania este piatra unghiulară fără de care nu ne putem imagina România. De la marile orașe la cel mai mic cătun din
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
vorbesc, pentru început, doar despre un om deosebit de drag mie, domnul inginer Vasile Joanta, unul dintre „produsele” Școlii din Boholț, cea pe care o sărbătorim cu acest prilej, când se împlinesc 250 de ... Citește mai mult Pentru noi, moldovenii și regățenii, Ardealul este terra miraculosa, un colț de rai, un pământ al făgăduinței, un exemplu și o legendă. Pentru toți românii, Transilvania este piatra unghiulară fără de care nu ne putem imagina România. De la marile orașe la cel mai mic cătun din
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
la manipularea decorurilor. Tocmai atunci se potrivise a fi plecat „în turneu”, în capitală, cu naționalul clujean. Știam că nu se întoarce cu mâna goală, iar ceea ce avea să îmi aducă nu putea fi decât pe măsura deplasării sale la „regățeni”. Frământat de nenumărate presupuneri vizavi de cadoul pe care aveam să îl primesc, am adormit într-un târziu, fără a izbuti să-l surprind pe Moș Nicolae - precum îmi promisesem - în momentul în care îmi pusese darurile lângă ghetuțe. Când
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
fel. Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, rușii de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales a globalizării și raționalității occidentale, trece cu vederea cei 100 de ani de la Marea Unire. Partidă națională, Transilvania și Banatul nu se prea
UN NOU RĂZBOI RECE ? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375677_a_377006]
-
dulce (1933) - carte încununată cu Premiul de debut al Societății Scriitorilor Români - sunt, de fapt, un „jurnal basarabean”, în care un lirism cu estompă și ironia învăluită dau tonul fluentelor notații. În modulările unei melancolii din când în când surâzătoare, regățeanul surprinde agonia lentă a unui prăfos târg basarabean, în care timpul curge leneș și plictisul împăienjenește ritmul precar al unei vieți lipsite de orizont. Mici întâmplări pitorești, mai o bârfă, mai o ciorovăială colorează stins o ambianță deprimantă, care devine
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
Cronicar ARKȘI ARCA e îngrijită, echilibrată, civilizată ca un oraș ardelenesc față de - să-i zicem așa - pitorescul regățean. Asta nu înseamnă că e și bătrînicios-conservatoare, dimpotrivă, scriitorii arădeni aflați la bordul ei cunosc bine teoriile și practicile artistice occidentale novatoare, au fost printre primii la noi care au schimbat condeiul cu computerul și s-au pasionat de navigarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
sau care iau în derâdere alegerile desfășurate sub amenințare (Ecou după alegeri). Cu sarcasm sunt atacați, pentru atitudinea lor politică antinațională, Gh. Alexici, Moldován Gergely ș.a. Redacția găsea de cuviință să își extindă preocupările și asupra vieții politice a românilor regățeni, pe care o satirizează adesea (Alarmă ș.a.). De altfel, se tipăresc și texte ale unor scriitori de dincolo de Carpați (N. N. Șoimescu, C. Munteanu-Râmnic ș.a.). Pe lângă foarte numeroase anecdote versificate compuse în genul lui Th. D. Speranția, mai ales de Aron
VULTURUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290673_a_292002]
-
război, dar ca la pacea rusească: beau vin, spirt, până se Înecau În beciurile inundate, Împușcau tot ce le ieșea În cale... Rus și gata! - Deci, știați, din ’17’18 cine-s bolșevicii... - Bolșevicii... Nu cuvântul ne speria, Îl tociseră regățenii tot aruncându-ni-l - dar când auzeam de colhoz... De parcă nu primul Îl născuse pe al doilea, dar așa suntem noi, țăranii... - Voi, țăranii! Nu mai erai țăran, n-aveai pământ de luat la colhoz - sau tocmai de asta ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
exagera foarte. După Războiul cel Mare, România nu avea destui luminători pentru ea, floarea nației era Îngropată la Mărășești, la Oituz, la Cașin... Dar tot adevărat că Basarabia a fost „ajutată”, nu după nevoile ei, ci după aranjamentele necinstite ale regățenilor. Elementele cele mai rele: Începători, incapabili, pedepsiți - ca În colònii, vorba lui Moș Iacob - ne fuseseră trimise nouă, În deportare, ca pedeapsă... Basarabenii așteptaseră căldură, frățietate, ajutor - primiseră picioare-n cur de la jandarm, jupuială de la perceptor, suduială de la „intelectualii” regățeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
regățenilor. Elementele cele mai rele: Începători, incapabili, pedepsiți - ca În colònii, vorba lui Moș Iacob - ne fuseseră trimise nouă, În deportare, ca pedeapsă... Basarabenii așteptaseră căldură, frățietate, ajutor - primiseră picioare-n cur de la jandarm, jupuială de la perceptor, suduială de la „intelectualii” regățeni, cei ajunși la sate fiind mai analfabeți decât bieții localnici, dar Îi tratau de „Moldovean cap de bou”...Și se plângeau de glodurile de la noi (e drept, la ei noroaiele se cheamă: tină, clisă). Și din pricina asta În multe case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
tocmai, ca să capete pământ mai mult: «lucra ca mașâna», după unii; după alții «robotea ca on prost, doar n-a să ieie pe lumea cealaltă mai mult ca noi...» - Oricum, acel Ion aplica asolamentul, zic. - Aplica... asoilimentu’, cum spun, acuma, regățenii. Bună, reforma, dar făcută ca dracu și ca săracu. Buuun, pământul - dar cu ce să-l lucrezi? Animale de tracțiune nu mai aveau nici țăranii-țărani, din satele așezate, darmite Mănenii... Caii fuseseră rechiziționați, toți, Încă din ’14, de cum s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mușama, ciubote, Nagan la șold. Altă dată n-ar fi apucat el al doilea pas: l-aș fi scos de guler din clasă, cu-un picior În cur, cum mai făcusem, Înainte de Cedare, cu-un puțoi de inspector, atât că Regățeanul, nepot de jandarm de pe la Bălți, purta pălărie nouă, nu șleapcă proletară... Da, dar se terminase cu „altă dată”... În șase luni de regim sovietic Învățasem câte ceva - așa că am strâns din dinți și din toate celea și m-am adresat clasei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
n-au deschis gura ca să-l disculpe, doar ei Îl rugaseră să rămână În Bucureștiul ocupat de nemți, ca să-i apere pe români... Dar chiar așa: subțiat, stors, adus la nivelul Regatului: noi nu uitasem programul acela. Și ce dacă regățenii ziceau că a fost inspirat de bolșevici? De Lenin? Uite că, o dată-viața lui, Lenin făcuse ceva ne-rău... Și să-mi vină mie Sapșa-al lui Avrum, pe care l-am avut elev, să-mi spună că... Că... sunt antisemit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fispus: «neomule!»; ori: «spionule!». În lagăr, fiind un caz, eram băgat la ofițeri. Pe nici un prizonier ofițer nu l-au bătut - pe mine, da. Fiindcă eram... basarabean! Ca și cum noi, Basarabenii, i-am fi cedat, dat, dăruit Rușilor pe ei, pe Regățeni, cu tot cu Regatul lor! Domnule! Atunci mi-am zis că prostia omenească n-are granițe, că nu contează limba În care prostul rage, Înjură - ba chiar prostia Românului e mai... - Te ascult, zic. Deci, prostia Românului e... - ...Spre deosebire de a Rusului - care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fi trecut, Însă, Între timp, „bolnavul” se Însurase cu fata gazdei, avea chiar și nepoți... - Orice se poate. Mai ales că n-avem hârtii. Nu-i mai bine așa? Când nu știi de unde vii și al cui tată ești, vorba regățenilor, poți pretinde orice - pe bază de... fără-hârtii... - Dar dinspre mama? Cum stăm? - Vorbește cu ea. O să vorbești tu, ea o să tacă. La ea e altă poveste. FĂRĂNUMELE Tocmai, pentru că știam că mama are să tacă, n-am Întrebat-o. Credeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a mîncat tot cînd era mic? De unde ești, soldat? mă Întreabă, enervat că trebuie să muncească mai mult decît consideră că e cazul. — Din Craiova, răspund plat, bănuind că urmează o replică În care se va regăsi vechiul dispreț al regățenilor față de olteni. — Și de-aia ai crescut cît prazul? Răspund, ca să nu tac: — Prazul e o legumă deosebită, tovarășu’ maistru. Păi și tu ce crezi că ești? țipă el, În continuare iritat. Sergentul Începe să rîdă și mă concediază. Seara
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
în bazar că ardelenii se tocmeau fără artă, cu stângăcie, ceea ce pentru un turc trebuie să fie destul de antipatic. Căci plăcerea lui de a se tocmi o concurează, vizibil, pe aceea de a vinde. Categoric, avem mai puțină experiență decât "regățenii" în relațiile romîno-turce. De aceea nu prea suntem în siguranță pe aici, prin Turcia. Trebuie să deschidem bine ochii. E un talmeș-balmeș în capul meu. Nu mai reușesc să pun ordine în impresii. Ce-am văzut, de fapt, în Istanbul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Fane de la sculărie, ca să fac chestia asta?” Fane nu are funcții de răspundere, el mătură și cară șpanul. Un lucru făcut rudimentar i se atribuie - „Așa ți-o făcea și Fane de la sculărie!” Mitică e mai glorios. Mitică suntem toți regățenii pentru ardeleni. Mai ales bucureștenii. De unde pluralul „mitici”. Numele generice ale persoanelor necunoscute sunt precedate de peiorativul „nea” Nea Castană, Nea Caisă, Nea Frână (cu varianta Gigi Frânarul) sau chiar Nea Pastilă. „Spune-i lui Nea Castană să-și ia
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Iulia a fost ales ca reprezentare istorică supremă. Au existat și alte variante de rememorare, care accentuau tot ceea ce s-a omis ori s-a diminuat în această narațiune: prezența minorităților naționale și confesionale, istoria celorlalte provincii sau chiar a regățenilor de sub ocupația germană, opțiunile și inițiativele regelui Ferdinand, aspectul strict juridic sau legislativ al unirii, valențele democratice și modernizatoare ale rezoluției de la Alba Iulia, faptele de arme ale ostașilor români în timpul realizării politice a unirii ș.a.m.d. Toate aceste
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
niște ratați. Asta e originalitatea noastră și pe drept cuvânt îi detestăm pe străini, biete ființe care s-au realizat” 22 februarie 1991 Ă 582). Vorbind despre „sărmanii ardeleni”, despre care spune că nu-i poate, totuși, disprețui și despre regățenii caracterizați de un englez de la BBC ca fiind „popor înșelător Ă nestatornic, viclean, plin de fantezie, teatral”, Cioran conchide: „cred că am moștenit și defectele unora și ale altora, așa încât sunt un «român absolut»” (12 iulie 1974 Ă 605). În
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pendinte de această comună. Scopul și ridicarea susnumitului sunt necunoscute”. Datorită intervenției energice dar și curajoase a subprefectului Harnagea la Comandamentul sovietic, acesta comunica celor din Stănilești la data de 8 februarie că „...cetățeanul în cauză a fost eliberat”. h. „Regățeni” șmecheri În haosul aproape general de atunci, s-au găsit și destui profitori de moment care s-au gândit să se dedulcească din banii alocați de Ministerul de Interne pentru viitorii repatriați fără să aibă niciun drept. Pentru a pune
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]