64,066 matches
-
definitoriu al valorilor și opțiunilor sale de conștiință. Pentru că poziționarea față de momentul în care România a revenit în tabăra Aliaților în timpul celui de-al Doilea Război Mondial consfințește, de fapt, cel mai important moment politic din cele două domnii ale regelui și din întreaga să viața. Momentul renunțării la alianța cu Germania nazistă are semnificații profunde prin modul în care monarhul a înțeles să reconecteze România la Europa, să salveze pierderea definitivă a teritoriului sub invazia Armatei Roșii, să repună în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1944 a rămas punctul strategic, de cotitură, în raportarea elitelor românești la cel de-al Doilea Război Mondial și asupra modului în care istoricii au ajuns să evalueze parcursul României din perioada 1938-1947. După ultimii ani de domnie dezastruoasă a regelui Carol al II-lea, România a iesit din familia europeană. Suspendarea Constituției de la 1923, desființarea Parlamentului și a partidelor politice, folosirea asasinatului politic pentru controlul și îndepărtarea adversarilor, crearea unei camarile politico-financiare, toate acestea au adus o faima extrem de negativă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în 1940 a găsit România în situația de a fi împărțită între interesele sale naționale și intrarea într-o alianță care o aruncă în afara valorilor occidentale, o aducea la periferia Europei din punct de vedere geopolitic și ideologic. Antiteza dintre regele Mihai și mareșalul Ion Antonescu 23 a fost un adevărat studiu de caz pentru perioada tranziției, pentru modul în care apare translarea dinspre un personaj istoric în unul politic și despre cum este folosită distorsionat istoria recentă într-o proxima
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reconectarea la Europa să fie asumate în mod diferit de cei care susțineau reabilitarea fostului mareșal al României și de către cei care vedeau cu adevarat integrarea țării în Comunitatea Europeană și asumarea unei opțiune euro-atlantice ferme. Bătălia memoriala dintre ultimul rege al României și dictatorul Antonescu a avut valente istorice, politice, diplomatice. Reverberațiile acestui fenomen nu au afectat doar dezbaterea politică sau memoriala, ci a condus la o oglindă fidelă în plan internațional a opțiunilor de facto pe care le aveau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politice, diplomatice. Reverberațiile acestui fenomen nu au afectat doar dezbaterea politică sau memoriala, ci a condus la o oglindă fidelă în plan internațional a opțiunilor de facto pe care le aveau guvernanții de la începutul anilor `90. Procesul de culpabilizare a regelui Mihai și de reabilitare a lui Ion Antonescu a fost provocat de neostalinismul de sfârșitul anilor '70, concomitent cu "instaurarea" proletcultismului. Apelul la reconstruirea și revalorizarea imaginii lui Ion Antonescu de către regimul comunist avea implicații importante în politica externă și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ca fiind unul dintre cei mai mari criminali de război și pe care rușii l-au repudiat de la bun început, a servit că opera de eroizare și glorificare a românilor și a istoriei recente în raport cu URSS și cu puterile occidentale. Regele Mihai a continuat să fie în timpul perioadei comuniste pus într-o antiteza colosală cu dictatorul Antonescu. Însuși regele Mihai afirmă că, cu privire la actul de la 23 August 1944, ca "niciunul dintre evenimentele istorice din viața poporului nostru nu a fost atât
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
bun început, a servit că opera de eroizare și glorificare a românilor și a istoriei recente în raport cu URSS și cu puterile occidentale. Regele Mihai a continuat să fie în timpul perioadei comuniste pus într-o antiteza colosală cu dictatorul Antonescu. Însuși regele Mihai afirmă că, cu privire la actul de la 23 August 1944, ca "niciunul dintre evenimentele istorice din viața poporului nostru nu a fost atât de profund falsificat că Actul de la 23 August 1944. S-au produs munți de literatură în scopul de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de profund falsificat că Actul de la 23 August 1944. S-au produs munți de literatură în scopul de a povesti sau inventa ceea ce s-a întâmplat, ceas cu ceas, în acea zi"24. Raportarea la Occident a fost făcută de către regele Mihai încă din ziua de 23 august 1944. Proclamația către țara făcea, în mod expres, trimitere la alăturarea de Națiunile Unite, și ea consfințea faptul că actul de la 23 august 1944 a fost un "gest politic de o enormă responsabilitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mod expres, trimitere la alăturarea de Națiunile Unite, și ea consfințea faptul că actul de la 23 august 1944 a fost un "gest politic de o enormă responsabilitate" care avea să restabilească prestigiul țării față de Marea Britanie, Franța și SUA. Recunoașterea meritelor regelui din partea liderilor occidentali a transformat din punct de vedere istoric, memorial și ideatic actul de la 23 august într-un creuzet al opțiunilor monarhului. Aceste confirmări au venit de la liderii politici europeni și americani. Istoricul Victor Neumann remarcă faptul că însuși
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
opțiunilor monarhului. Aceste confirmări au venit de la liderii politici europeni și americani. Istoricul Victor Neumann remarcă faptul că însuși, comandantul Suprem al forțelor Aliate în Europa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, generalul Dwight D. Eisenhower, aprecia că "regele Mihai și România și-au câștigat un loc aparte printre membrii Națiunilor Unite care au participat la cruciada democrației pentru a elibera Europa". Scurtarea războiului "cu aproximativ șase luni" și recunoașterea meritelor pentru operațiunile militare la care România a contribuit
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
elibera Europa". Scurtarea războiului "cu aproximativ șase luni" și recunoașterea meritelor pentru operațiunile militare la care România a contribuit prin eliberarea unor vaste teritorii din Europa Centrală au fost confirmate prin cele mai valoroase ordinele, medaliile și decorațiile primite de rege de la Guvernele francez, britanic, american și sovietic. Regele a fost numit Comandor-Șef al legiunii de Merit de către președintele american Harry S. Truman, dar a primit și ordinul Sovietic al Victoriei. Acesta din urmă a fost acordat pentru "actul curajos
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și recunoașterea meritelor pentru operațiunile militare la care România a contribuit prin eliberarea unor vaste teritorii din Europa Centrală au fost confirmate prin cele mai valoroase ordinele, medaliile și decorațiile primite de rege de la Guvernele francez, britanic, american și sovietic. Regele a fost numit Comandor-Șef al legiunii de Merit de către președintele american Harry S. Truman, dar a primit și ordinul Sovietic al Victoriei. Acesta din urmă a fost acordat pentru "actul curajos al schimbării radicale a politicii României prin ruperea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politicii României prin ruperea de Germania hitlerista și alierea cu Națiunile Unite, într-un moment când nu există încă un semn clar al înfrângerii Germaniei"25. Actul de la 23 august a reprezentat așadar centrul acțiunilor politice, istorice și simbolice a regelui Mihai în raportarea dintre Est și Vest. Istoricul Nicolae Șerban Tanașoca subliniază faptul că evenimentul care a schimbat soarta României și a Europei, făcut doar tânărul monarh și o mână de colaboratori, cu partidele politice cvasi-abandonându-l, a fost "doar începutul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
august 1944 a fost un subiect colosal în interpretările pe care Mihai I le-a dat evenimentului în sine și în reconstituirile pe care istoricii, sub forma unor analize ample sau note biografice neoficiale ale monarhului, le-au realizat 27. Regele nu a caracterizat niciodată această acțiune într-o notă politică, partizană, de cucerire a puterii, ba chiar a precizat că niciuna din interpretările date evenimentului din august 1944 nu este potrivită. Monarhul a concluzionat că acesta a fost o acțiune
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să fim cu băgare de seamă când folosim anumite cuvinte. Nu nemții au făcut aceste atrocități, ci naziștii! Noi, la 23 August 1944 nu am luptat contra nemților, contra Germaniei, ci contra naziștilor! Nu este vorba despre același lucru". Nuanțele regelui cu privire la acul de la 23 August ajung, evident, în mod inevitabil, la atitudinea Occidentului față de atrocitățile comise de sovietici după 1944. Dezamăgirea Regelui, la fel cum am demonstrat și în prima parte a acestui articol, a fost legată reacția slabă a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1944 nu am luptat contra nemților, contra Germaniei, ci contra naziștilor! Nu este vorba despre același lucru". Nuanțele regelui cu privire la acul de la 23 August ajung, evident, în mod inevitabil, la atitudinea Occidentului față de atrocitățile comise de sovietici după 1944. Dezamăgirea Regelui, la fel cum am demonstrat și în prima parte a acestui articol, a fost legată reacția slabă a Vestului în raport cu acordurile stabilite în urmă conferințelor de pace postbelice dar și în privința atitudinilor generale de dupa 1944 și, mai ales, după 1947
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
am demonstrat și în prima parte a acestui articol, a fost legată reacția slabă a Vestului în raport cu acordurile stabilite în urmă conferințelor de pace postbelice dar și în privința atitudinilor generale de dupa 1944 și, mai ales, după 1947. Acuzațiile și consternarea regelui de la începutul anilor '90 privesc dublul standard al Occidentului, atunci când vine vorba de compararea regimurilor politice: Dar când este vorba despre atrocitățile comise de comuniști, atunci Occidentul închide ochii, spune "să lăsăm lucrurile să meargă încet" și așa mai departe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
suferit și suferă în continuare din cauza lipsei de înțelegere și activitate din partea Occidentului. Este cert acest lucru! Chiar și acum, văd că Occidentul a lăsat-o foarte încet față de România, nu înțelege aspirațiile poporului român... Este foarte greu"29. Mesajele regelui prilejuite de marcarea momentului de la 23 August 1944 au adus mereu în discuție asocierea față de Europa, prin această înțelegând, evident, Europa Occidentală și valorile și principiile guvernării democratice. Primul mesaj de acest tip după 1989 este amplu și el demontează
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
actul istoric de instaurarea comunismului. Monarhul respinge categoric această teza, subliniind că simbolurile naționale, în totalitate, fără excepții, au fost supuse unui proces de compromitere, astfel încât, pe lângă ziua națională, stema, tricolorul și altele au fost modificate brutal; de aceea - consideră regele - prăbușirea comunismului trebuie să fie sinonima cu un proces urgent de recâștigare a adevărului și, mai precis, actul de la 23 august, trebuie să treacă printr-un proces de "curățare de minciuni și falsificări grotești"30. Raportarea la Est și Vest
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de "curățare de minciuni și falsificări grotești"30. Raportarea la Est și Vest din perspectiva actului de la 23 August 1944 apare acum, pentru români, România și monarh și din postura de victime a inacțiunii Occidentului până la debarcarea lui Ion Antonescu. Regele ține să precizeze că noi teorii care criticau deciziile sale de la 1944 sunt născute fie din necunoașterea exactă a situației militare și internaționale de la acea vreme, cât și din dorința de a denigra politic un act istoric. Invazia Armatei Roșii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
situației militare și internaționale de la acea vreme, cât și din dorința de a denigra politic un act istoric. Invazia Armatei Roșii apare că inevitabilă în condițiile în care, spunea Mihai I - soarta României era "clară și neomenoasa și fusese pecetluita". Regele, în acest mesaj din 1990, argumentează "culpă" Națiunilor Unite care amânaseră noi operațiuni militare, ce ar fi putut schimba prelungirea agoniei României în alianță cu Germania nazistă și, implicit, soarta Europei de Răsărit: "(...) hotărârea Mării Britanii și a Statelor Unite de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și a Statelor Unite de a tergiversă deschiderea celui de al doilea front împotriva Germaniei, în vestul Europei. Această a făcut ca întreaga Europa de Est, deci, si România, să cadă pradă Armatei Roșii". Totodată, rememorarea actului de la 23 August îl determină pe rege să vorbească despre "hotărârea Aliaților apuseni de a plasa țările din Estul Europei în sfera de influență și de control a Uniunii Sovietice", insistând pe faptul că România a fost "vândută" Uniunii Sovietice la Ialta. Peste toate acestea, Mihai I
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
August 1944 au articulat o chestiune istorică într-una politică. Miza discursiva a fost monopolul asupra dovezilor istorice privind reintegrarea țării în Europa și, din această cauză, evenimentul din 1944 căpătase o aură semnificativă. Desprinderea de Germania nazistă era, pentru rege și susținătorii săi, dovada incontestabila a opțiunilor pro-vestice ale monarhului, în timp ce pentru contestatari, acest eveniment era mereu dus în zona speculațiilor legate de generarea unei ocupații sovietice și a unui proces de comunizare. Au existat în anii '90 numeroase accente
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de-al Doilea Război Mondial pentru generațiile de dupa 198932. Astfel, în contrast cu Mihai I, mareșalul Antonescu era prezentat că un salvator care se luptase pentru binele țării, atât cu Estul, cât și cu Vestul. Un episod semnificativ care a implicat raportarea regelui la clivajul Est-Vest prin utilizarea memoriei asupra actului de la actul de la 23 August 1944 s-a petrecut în preajma împlinirii unei jumătăți de secol de la ruperea alianței cu Germania nazistă și aliații săi. Revenirea regelui în țară a implicat momente conflictuale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
episod semnificativ care a implicat raportarea regelui la clivajul Est-Vest prin utilizarea memoriei asupra actului de la actul de la 23 August 1944 s-a petrecut în preajma împlinirii unei jumătăți de secol de la ruperea alianței cu Germania nazistă și aliații săi. Revenirea regelui în țară a implicat momente conflictuale nenumărate, dar revenirea aceasta ar fi dat ocazia, în percepția autorităților, ca Mihai I să devină un personaj istoric, validat politic într-un context în care România, desi devenise membru al Consiliului Europei, avea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]