361 matches
-
caz În care nu se desparte prin virgulă): „În caz că mergi la seminar, te Însoțesc și eu” vs „Te Însoțesc și eu, În caz că mergi la seminar”; „Mergem la cursuri dacă timpul este frumos”; - subordonata concesivă se desparte Întotdeauna prin virgulă de regenta ei, indiferent de poziția față de aceasta: „Cu toate că Întunericul s-a lăsat deplin, domnișoara vede” (M. Sadoveanu); „Cetatea n-avem de gând să i-o dăm cu una cu două, măcar că nu sunt În ea nici averi, nici merinde” (C. Negruzzi
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
aceasta: „Cu toate că Întunericul s-a lăsat deplin, domnișoara vede” (M. Sadoveanu); „Cetatea n-avem de gând să i-o dăm cu una cu două, măcar că nu sunt În ea nici averi, nici merinde” (C. Negruzzi); - subordonata consecutivă urmează Întotdeauna după regenta ei și se desparte, În general, prin virgulă de aceasta: „I-oi face eu cumătrului una, de și-a mușca labele (I. Creangă). O atenție deosebită trebuie acordată propozițiilor incidente, intercalate Într-o frază, care se despart prin virgulă sau
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Ungaria spre a-l sili pe Carol Quintul să-și mute atenția de la Italia. — Regele Franței nu este oare prizonier în Spania? — Asta nu-l împiedică să negocieze cu papa și cu sultanul și să-i trimită instrucțiuni mamei sale, regenta regatului. — Dar nu s-a spus că e pe moarte? — Nu mai este. Moartea și-a schimbat planurile. Cum mă îndărătniceam să nu exprim nici o părere personală, mărginindu-mă să pun întrebări, Giovanni mă întrebă de-a dreptul: — Nu crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
i-ar tulbura pe consilieri și pe miniștri. Pentru ei, ideea unei femei ca monarh este înspăimântătoare. Prinți geloși se agață de temeri vechi privind femeile care se amestecă în politică. Atunci când soțul meu a murit și eu am devenit regentă pentru Tung Chih, fiul nostru în vârstă de cinci ani, am făcut pe placul Curții subliniind în decretul meu că Tung Chih, tânărul împărat, era acela care va rămâne conducător, și nu mama sa. În timp ce bărbații de la Curte căutau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a abandonat cu totul personajele sale feminine de ficțiune, nici chiar femeile ei homosexuale. În Piatra filozofală ea include, deși în roluri minore, femei puternice homosexuale sau bisexuale ale epocii, care manipulează curțile și sóții. Apar astfel Margareta de Austria, Regenta Olandei, care este responsabilă de Tratatul de la Cambrai (1529) semnat în anul în care începe romanul, reprezentantă a sodomiei feminine pe atunci înfloritoare în nordul Europei. Yourcenar o înfățișează pe Margareta ca pe un echivalent feminin al puternicilor aristocrați pederaști
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
mai sus relatate, să-l considerăm pe Alexandru Lăpușneanu ctitorul de drept al acestei biserici, pentru că sigur i se datorează lui începuturile construirii așezământului monahal și dotării lui cu proprietăți, însă finalizarea lucrărilor aparține fiului său și Doamnei Ruxanda, în calitate de regentă. Rămânem la convingerea fermă, conform tradiției, aceea că cea dintâi stareță a Mănăstirii Socola, întemeiată de Domnul Moldovei Alexandru Lăpușneanu, a fost fiica sa, domnița Soltana. Timp de peste două secole, Mănăstirea Socola a fost o adevărată școală superioară a timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a contribuit din plin în timpul războiul, iar apoi, la întoarcerea acasă, a oferit sprijin casei regale pentru a înăbuși revoltele de stradă. Cu toate acestea, prințul a avut pretenții exagerate privind răsplata pentru serviciile oferite, încercând să obțină controlul asupra regentei, a Delfinului și a lui Mazarin. Ludovic de Burbon nu s-a mulțumit cu un refuz drastic la pretențiile sale, ci a pus la cale un complot care viza detronarea lui Ludovic al XIV lea și preluarea tronului de către familia
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
timpul din experiență); traducătorii secolului XX, prin conjunctivul perfect, îndepărtează lectorul de șansa de a încerca și el să înțeleagă empiric timpul. Între consecutivitate și succesiune, primul are un plus de nuanță efect-cauză (vezi subordonata consecutivă și raportul ei cu regenta), în timp ce al doilea rămâne doar cu ideea de înșiruire. Ceva apare ca impropriu (dincolo de faptul că induce sentimentul de vag) în contextul în care trebuie exprimate două elemente derulate simultan sau succesiv (ar trebui niște ceva-uri...) Eminescu este mult
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a mai plecat. Acestea se numesc invariante ale relației predicative, deoarece sub una din aceste forme apare ea în orice enunț - propoziție sau într-o propoziție din structura unei fraze. Relația sintactică dintre subiect și predicat, respectiv propoziția subiectivă și regenta ei sau predicativa si regenta ei a prilejuit numeroase discuții în literatura de specialitate. Situându-se fie pe pozițiile gramaticii descriptiv tradiționale, fie pe pozițiile gramaticii de orientare structuralistă, fie pe cele ale gramaticii transformaționale, diverși cercetători au încercat să
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
numesc invariante ale relației predicative, deoarece sub una din aceste forme apare ea în orice enunț - propoziție sau într-o propoziție din structura unei fraze. Relația sintactică dintre subiect și predicat, respectiv propoziția subiectivă și regenta ei sau predicativa si regenta ei a prilejuit numeroase discuții în literatura de specialitate. Situându-se fie pe pozițiile gramaticii descriptiv tradiționale, fie pe pozițiile gramaticii de orientare structuralistă, fie pe cele ale gramaticii transformaționale, diverși cercetători au încercat să găsească soluția adecvată a acestei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
arătând că subiectul cere predicatului să se acorde cu el în număr și persoană, iar predicatul cere subiectului nominal și pronominal să stea în cazul nominativ; în frază, propoziția cu rol de subiect cere verbului cu rol de predicat din regentă să stea la persoana a III-a singular (uneori, când subiectiva e introdusă prin câți sau cari în limba veche -, verbul din regentă stă la persoana a III-a plural), iar predicatul regentei cere pronumelui introductiv al subiectivei să stea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în cazul nominativ; în frază, propoziția cu rol de subiect cere verbului cu rol de predicat din regentă să stea la persoana a III-a singular (uneori, când subiectiva e introdusă prin câți sau cari în limba veche -, verbul din regentă stă la persoana a III-a plural), iar predicatul regentei cere pronumelui introductiv al subiectivei să stea în nominativ (când această „cerință” nu este respectată, apare anacolutul - Cui îi place această piesă o mai poate vedea peste două zile.). Autoarea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cere verbului cu rol de predicat din regentă să stea la persoana a III-a singular (uneori, când subiectiva e introdusă prin câți sau cari în limba veche -, verbul din regentă stă la persoana a III-a plural), iar predicatul regentei cere pronumelui introductiv al subiectivei să stea în nominativ (când această „cerință” nu este respectată, apare anacolutul - Cui îi place această piesă o mai poate vedea peste două zile.). Autoarea ajunge la concluzia că „din punct de vedere formal, gramatical
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verbului-predicat (sau din componența predicatului, dacă ne gândim la predicatul nominal) o categorie morfologică pe care el nu o are. În al doilea rând, observațiile Ecaterinei Teodorescu cu privire la restricțiile reciproce de ordin formal identificate în planul frazei, între subiectivă și regenta ei, sunt valabile numai pentru tipul de subiectivă: Cine se scoală de dimineața, departe ajunge, nu și pentru celelalte tipuri (Se pare că va ploua, Se zice că va ploua, Bine că nu plouă, E necesar să plouă, Dacă bate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
impune distingerea mai multor tipuri de dependență: determinarea = dependență unilaterală și obligatorie, interdependență = dependență bilaterală și obligatorie și constelația = dependență facultativă cf. L. Hjelmslev, loc. cit.). Interdependență este întotdeauna, arată autoarea, raportul dintre subiect și predicat, ca și raportul dintre regentă și o subiectivă de tipul: Cine-și pune boii în cârd cu dracu' îi scoate fără coarne, pe când în cazul unui enunț ca: Se spune că X a scris un roman raportul dintre subiectivă și regentă ar fi de dependență
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subiect)→verb (predicat). Deci, „diferența dintre subiect și ceilalți determinanți obligatorii ar fi aceea că numai în cazul interdependenței subiect-predicat restricțiile formale sunt bilaterale”, mai precis numai termenul subiect (subiectivă) impune și el o restricție formală termenului predicat (predicatului din regentă), în cadrul relației de interdependență dintre ei. Relația de interdependență subiect (subiectivă) predicat (regentă) se caracterizează prin restricții formale reciproce (manifestate prin acord, recțiune și selecția anumitor tipuri de termeni), pe când interdependența dintre diversele tipuri de complemente (completive) și predicat (regentă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de termeni), pe când interdependența dintre diversele tipuri de complemente (completive) și predicat (regentă) se caracterizează prin lipsa restricțiilor formale cu direcția complement (completivă) → predicat (regentă). În ceea ce privește enunțurile (21-26) construite cu verb copulativ + nume predicativ ( = predicat nominal) sau verb copulativ în regentă + propoziție predicativă, constatăm că, pe de o parte, subiectul poate fi exprimat prin verb la infinitiv, dar și prin substantiv, și, pe de altă parte, propoziția subiectivă poate fi introdusă prin conjuncție subordonatoare, dar și prin pronume relativ, de exemplu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
exprimat prin verb la infinitiv, dar și prin substantiv, și, pe de altă parte, propoziția subiectivă poate fi introdusă prin conjuncție subordonatoare, dar și prin pronume relativ, de exemplu: Cine tace înseamnă că aprobă. Acest tip de predicat (sau de regentă) nu impune restricții în selectarea unui anumit tip de subiect (subiectivă). În propozițiile cu predicat nominal (sau în frazele în care regenta conține un verb copulativ) nu se pune problema delimitării subiectului (sau subiectivei) de complement (sau de completive), pentru că
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dar și prin pronume relativ, de exemplu: Cine tace înseamnă că aprobă. Acest tip de predicat (sau de regentă) nu impune restricții în selectarea unui anumit tip de subiect (subiectivă). În propozițiile cu predicat nominal (sau în frazele în care regenta conține un verb copulativ) nu se pune problema delimitării subiectului (sau subiectivei) de complement (sau de completive), pentru că verbele copulative nu intră în relație de interdependență cu complemente (propoziții completive). Se pune numai problema delimitării subiectului (subiectivei) de numele predicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a dus la ideea „dublei subordonări” a numelui predicativ. În relațiile de interdependență cu verbul copulativ, numele predicativ (predicativa) nu îi impune acestuia restricții formale, după cum nici complementele (completivele) neomisibile nu impun restricții formale verbului regent (din propoziție sau din regentă). Verbul copulativ, însă, impune numelui predicativ - prin recțiune cazul nominativ, iar când numele predicativ nu se exprimă prin nume, verbul copulativ „selectează” verbe la infinitiv sau la supin, de exemplu: Asta nu e de spus. Propoziției predicative verbul copulativ îi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
decât atributul circumstanțial și mai greu de identificat datorită lipsei unor indici formali specifici - poate fi joncțională cu propoziția regentă sau poate fi juxtapusă acesteia. Elementele de relație subordonatoare în frază prin care se realizează joncțiunea dintre atributiva circumstanțială și regenta ei pot fi: a) Conjuncțiile subordonatoare universale că, dacă, de, ca ( + conjunctivul). Exemplu: Acolo, sub ocrotirea munților, își întocmi tabăra, așezând streji ca să privegheze în toate părțile. (N. Bălcescu, op. cit., p. 94) b) Adverbele pronominale relative cum, precum, cât,(la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu toate)”. b) Atributul predicativ poate fi o întreagă propoziție - cu condiția ca această propoziție să determine obiectul direct al propoziției regent: El vede patria-nainte-i așa cum e,cum n-a mai fost. „Atributiva predicativă nu poate determina subiectul regentei, pentru că în această poziție sintactică ea devine mai totdeauna o predicativă, dacă nu o circumstanțială de mod”: Patria se vede așa cum n-a mai fost; sau: Patria se arată așa cum n-a mai fost niciodată (predicative). Patria noastră este iubită
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
să fie demonstrate de cineva. Procesul continuă cu suprimarea agentului: Trebuie / vinovățiile lor să fie demonstrate. Una dintre transformările esențiale o constituie avansarea subiectului înaintea verbului impersonal sau, conform altei terminologii, se efectuează ridicarea subiectului din subordonată în subiect în regentă: Vinovățiile lor trebuie să fie demonstrate. În final, are loc suprimarea auxiliarului pasiv și a conjuncției să: Vinovățiile lor trebuie demonstrate” Aceleași transformări au loc și în cazul dublului subordonat simultan raportat la verbele a merita, a se cuveni, a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
procesul de derivare este: Merită / ca cineva să privească forumul. Transformările care au loc sunt: 1. Pasivizarea: Merită forumul să fie privit de cineva. 2. Suprimarea agentului: Merită forumul să fie privit. 3. „Ridicarea” subiectului din subordonată în subiect în regentă: Forumul merită să fie privit. 4. Elipsa auxiliarului pasiv și suprimarea conjuncției să: Forumul merită privit. (2) Dincolo de limitele acelei dulci-amare victorii, comentariile se cuvin rostite. Acest enunț derivă, de asemenea, dintr-o construcție impersonală cu subordonată subiectivă activă: Se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
al treilea / altul. E lesne de observat că transformările ce au loc pentru obținerea unui dublu subordonat simultan din enunțuri cu verb activ-copulativ în subordonată sunt în număr mai mic. Așadar, avem: 1. „Ridicarea” subiectului din subordonată în subiect în regentă: Se arată / ca vara să fie secetoasă. Vara se arată să fie secetoasă. 2. Suprimarea copulativului și a conjuncției: Vara se arată secetoasă. În urma celor menționate, constatăm că pot avea valoare activă atât construcțiile cu verbe intrinsec impersonale, cât și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]