104,030 matches
-
war of 1990. Moreover, we can observe the involvement of other big powers such Russia, EU and UȘA în the peaceful resolution of this frozen conflict. Moldova and Ukraine form also a regional security complex because of Transnistrian conflict. This regional security complex is also based on enmity. Kiev is directly involved în resolving the Transnistria conflict and Chișinău perceive this involvement aș threat. Moldovan officials consider that Ukraine is reluctant to solve this conflict în benefit of Moldova's territorial
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Ukraine perceives a historical problem with Moldova regarding the demarcation of the state border and a number of property issues, ranging from resorts to a hydroelectric station. Applying those four variables, we will see that these two countries form a regional security complex. Regarding the boundary variable, Moldova hâș borders with România and Ukraine only. The border between Moldova and România passes along the Prut River, which forms a natural geographic barrier, the border between Moldova and Ukraine was drawn în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Eastern Partnership inițiative was very well received by all EU countries aș well aș by countries from EaP region. Eastern Partnership states don't represent a coherent group. Moreover, the analysis above proved that Eastern Partnership don't form a regional security complex. No variable could indicate that this region is a security complex. However inside of Eastern Partnership there are two regional security complexes: (1) Armenia and Azerbaijan regarding Nagorno - Karabach and (2) Republic of Moldova and Ukraine regarding Transnistrian
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
don't represent a coherent group. Moreover, the analysis above proved that Eastern Partnership don't form a regional security complex. No variable could indicate that this region is a security complex. However inside of Eastern Partnership there are two regional security complexes: (1) Armenia and Azerbaijan regarding Nagorno - Karabach and (2) Republic of Moldova and Ukraine regarding Transnistrian conflict. Both of them are built upon enmity and it is related with a frozen conflict. It is necessary to mention that
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ro/kara/partene riatul-estic-un-semi-esec-sau-un-semi-castig-al-ue/ (accessed on 12.05.2015). 28 Ibidem. 29 Overview of corruption and anti-corruption în Armenia, Transparency Internațional Report, 2013, http://www.transparency.org/whatwedo/answer/overview of corruption and anti corruption in armenia (accessed on 13.05.2015). 30 Michael Cecire, Azerbaijan-Armenia Tensions: Regional Risks, Policy Challenges, World Politics Review, 2012, p. 1, http://www.worldpoliticsreview.com/ articles/12046/azerbaijan-armenia-tensions-regional-risks-policy-challenges (accessed on 13.02.2015). 31 Ibidem. 32 Ibidem. 33 ENP Country Progress Report 2012 - Azerbaijan, European Commission, 2013, http://europa.eu/rapid/press-release MEMO-13-243 en
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
europe/selective-application-of-justice-tymoshenko-sentenced-to-jail-despite-eu-warnings-a-791146.html (accesat la 12.03.2015) CĂLUGĂREANU, Vitalie, "Rogozin a dat curs la Chișinău "ofensivei anti-Vilnius",DW-Chisinau, 2013 http://www.dw.de/rogozin-a-dat-curs-la-chi%C5%9Fin%C4%83u-ofensivei-anti-vilnius/a-17062487 (accesat la 12.03.2015). CECIRE, Michael, Azerbaijan-Armenia Tensions: Regional Risks, Policy Challenges, World Politics Review, 2012, p. 1. http://www.worldpoliticsreview.com/articles/12046/azerbaijan-armenia-tensions-regional-risks-policy-challenges (accessed on 13.02.2015) DEPO, Bogdano, The Eastern Partnership two years on: Success or failure for the diversified ENP?, Civil Society Forum, 2011
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nu doar statele în mod individual, dar și întreaga comunitate internațională 10), precum dreptul la pace și securitate, dreptul la dezvoltare, dreptul la un mediu sănătos și curat (drepturi de generația a III-a). Consacrarea acestui drept pe plan internațional, regional și în ordinile naționale ale statelor este, în opinia noastră, de cea mai mare importanță pentru societatea globală a secolului XXI, datorită, între altele și următoarelor considerente: - un stil de viață "consumisto-globalist" (răspândit la nivel universal) supus factorilor de presiune
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
refugiați, persoane aflate într-o zonă de conflict armat, persoane aflate într-o zonă calamitata, militari în teatrele de operațiuni, susținători ai drepturilor omului, jurnaliști în zone de conflict sau zone calamitate, ofițeri ONU sau ai altor organizații internaționale sau regionale trimiși în zone de încălcare masivă și gravă a drepturilor omului sau în zone confruntate cu calamități naturale/ provocate de om). La sfârșitul anilor '80 însă, tendința reformista și pro-socială din politicile Băncii Mondiale s-a schimbat în favoarea unei linii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
confruntări ne-convenționale (războaiele meteorologice, războaiele economice)24 pentru controlul resurselor planetei (apă, resurse strategice, petrol, aur, metale rare, pământ arabil etc.). Stresul negativ excesiv se poate dezvolta atât datorită izbucnirii unor crize alimentare sau de apă potabilă (la nivel regional, internațional sau local), afectând nu doar indivizii în sine, ci și comunități sau popoare întregi, dar poate apărea și în condițiile folosirii armelor meteorologice de influențare artificială a vremii, de modificare a climei 25, ceea ce duce la un impact negativ
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sec. XXI, pentru a da un conținut concret conceptului de "dezvoltare durabilă" și dreptului omului la a fi la adăpost de stres, se pot dezvolta forme instituționale (comisii, organizații, grupuri de lucru comune) de reglementare și gestionare la nivel național, regional și internațional, a stresului negativ excesiv, apărut ca efect al folosirii armelor neconvenționale (tehnologii din cadrul războaielor meteorologice). Aceasta reprezintă, în opinia noastră, o reală reforma a actualelor organizații internaționale și regionale care, în structurile actuale, nu pot face față eficient
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lucru comune) de reglementare și gestionare la nivel național, regional și internațional, a stresului negativ excesiv, apărut ca efect al folosirii armelor neconvenționale (tehnologii din cadrul războaielor meteorologice). Aceasta reprezintă, în opinia noastră, o reală reforma a actualelor organizații internaționale și regionale care, în structurile actuale, nu pot face față eficient provocărilor neconvenționale și cu impact transfrontalier, asupra societății globale, datorită folosirii tehnologiilor militare neconvenționale, în cadrul unor tipuri de războaie și conflicte care, nici ele nu au primit o reglementare juridică internațională
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și cu impact transfrontalier, asupra societății globale, datorită folosirii tehnologiilor militare neconvenționale, în cadrul unor tipuri de războaie și conflicte care, nici ele nu au primit o reglementare juridică internațională (precum războaiele meteorologice). Probleme care interesează direct conceptul (și politicile naționale, regionale și internaționale dezvoltate din acestă) de "dezvoltare durabilă", precum efectele exploziei demografice din anumite regiuni ale globului și presiunea realizată de acest fenomen asupra distribuției și împărțirii echitabile a resurselor planetei (de unde se nasc raporturile economice și sociale inegale dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
viitor, la colectivitățile și națiunile viitoare, la umanitatea în ansamblu din viitor, ca la subiecte juridice distincte. Față de aceste subiecte juridice, propunem că, pentru nivelul de protecție al secolului XXI, statele de azi să fie obligate prin reglementări internaționale și regionale să construiască și să asigure un nivel de protecție juridică în sensul conexiunii cu conceptul de "dezvoltare durabilă". Acest concept extinde cu mult tradiționalul concept de "dezvoltare", mergând până la problema transmiterii către generațiile viitoare a mai multor bunuri și drepturi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pildă, cea bazată pe petrol și aur -, de unde și căderea modelului de societate bazate pe conceptul de "bani"); - un mediu global politic haotic, caracterizat de nesiguranță, războaie, conflicte de felurite tipuri, desfășurându-se în multiple paliere ale lumii (infra-național, național, regional, internațional); - poluarea ireversibilă a mediului înconjurător, afectarea gravă a biodiversității, încălzirea climatică, modificările grave sau ireversibile ale mediului, subțierea păturii de ozon; - folosirea războaielor meteorologice, cu efecte grave, ireparabile, asupra echilibrului natural fragil al planetei 33; - prelungirea folosirii modelului societății
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Augustin Ioan. Zice Dorin Ștefan: Instalația este o interfață între carte și public. Murătura este legătura metaforica între cartea de bucate, arhitectură și o “lege europeană” precum cea care reglementează dimensiunea castravetelui. Este prilej de reflecție asupra ideii de local, regional și global. [...] Paranoia e legată de “lege” dar și de arhitectură și de muncă arhitectului, care poate fi atins de paranoia, lucrând foarte mult în vecinătatea puterii. Într-un articol publicat mai demult în Dilemă, Casele cele noi ale profesorului
De la murătură la paranoia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82732_a_84057]
-
Mihăilescu și jurnalistul Dragoș Bucurenci. Cea de-a cincea dezbatere îi va pune față în față, tot prin intermediul filmelor documentare și susținătorilor, pe Carol I și pe Mihai Viteazul. ,,Avocații” acestora, la ediția din 12 octombrie, vor fi Sandra Pralong, Regional Communications Adviser Programul de Dezvoltare al Națiunilor Unite și actorul Mircea Diaconu. Pentru potențarea confruntării, fiecare dintre cei doi avocați ai fiecărei serii de dezbateri X vs. Y vor avea de partea lor, mai exact în spatele lor, câte o tabără
Mari romani – recolta de toamna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83058_a_84383]
-
nu clubberii sunt adevărată lor sursă de venituri, astfel că serviciile se prezintă după chipul și asemănarea celor care stiu să-și flexeze mușchiul financiar: între extenuații extatici ai after-hours-urilor de pe plajă și luxul istovit avant-la-lettre al mafiei locale și regionale, Mamaia are aerul fals al unui decor de telenovelă ieftină, pe care scenograful l-a gândit să reziste numai câteva episoade. Mamaia și Vama Veche sunt două încercări eșuate de a crea un stil pe litoralul românesc. În primul caz
Lehamite litorala by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83079_a_84404]
-
de gândire și de acțiune în dezvoltarea durabilă este faptul că fără o abordare ținând de o știință prudențială coerentă va fi dificil să fie întreprinsă evaluarea holistica a impactului ambiental real, atât la nivelul local, cât și la nivelele regional și global, atât în amonte față de sistemul de productie industrial, cât și în aval, unde de pildă se află impacturi ambientale produse chiar de către ‘echipamentele pentru depoluare’, cum ar fi cazul filtrelor depoluante ce trebuiesc înlocuite după încărcarea lor cu
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ecologică, se vorbește aici despre tranziția de la Capitalismul-r (malthusian), la Capitalismul-K (logistic). Parcurile industriale pentru dezvoltarea durabilă aparțin conceptual Capitalismului-K, și ele sunt o componentă importantă a strategiei dezvoltării în Noua Economie. În general, ‘parcurile industriale’ reprezintă proiecte ale dezvoltării regionale realizate cu intenția atragerii de activități industriale ori servicii caracterizate printr-o valoare adăugată mare, si am folosit aici termenul cu semnificația lui riguroasă din economie. Ecologia Industrială aduce o dimensiune nouă în dezvoltarea industriilor și serviciilor, chiar când acestea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
industriale pentru dezvoltarea durabilă’. După lansarea listei de condiționări pentru dezvoltarea durabilă, celebra Agenda 21, ‘parcurile industriale’ nu pot capătă ființă concretă la ora actuală, într-o țară realmente democrată, decât prin alocarea terenurilor de către comunitățile locale, ori de către autoritățile regionale (județene, în condițiile României), respectândându-se prioritățile de pe o listă de ’teme ambientale’ prezente pe, -folosim mai întâi abrevierea frecvent întâlnită în documente electronice și pe hârtie consacrate dezvoltării durabile-, LA 21, acronimul expresiei ‚Local Agenda 21’, adică o ‘Agenda 21
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
pudic mă pot înduioșa, îmi stîrnesc rîsul sau repulsia. Persoanele foarte în vîrstă, care mai spun, de exemplu, muzică lejeră, fotel, garderob pentru dulap sau adresează o rugăminte cu "sînteți gentil să..." (în loc de generalizatul drăguț) mă emoționează. Accentul vulgar (nu regional, e o mare diferență) al unor persoane publice, combinat cu limba de lemn prostovană, hipercorectitudinile de școlar tocilar (este, nu ieste, aceasta nu asta, în limbajul colocvial), clișeele ideilor primite de-a gata îmi relevă impostura. Dacă îmi place la
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]
-
o unică schemă respectată cu rigurozitate. în fiecare articol este prezentată la început istoria contactului lingvistic - originea, cronologia, tipurile de influențe produse de engleză asupra fiecăreia dintre limbile tratate. Subsectiuni speciale urmăresc succesiunea fazelor puriste din istoria culturală respectivă, diferențele regionale și de registru stilistic în acceptarea englezismelor, limbile care au servit drept intermediar, fenomenele de învechire și ieșire din uz, locul pe care îl ocupă engleză ca limbă străină în diferitele sisteme de învățămînt. Capitolele următoare sînt consacrate structurilor lingvistice
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
transformarea ă / o (focut, fogodoiești, co): "Io cred c-o so-mi dea dromol...". E foarte posibil ca ipoteza Rada / Rădica / Rodica să fie contrazisă de informații care îmi lipsesc - privind alte surse sau alte variante onomastice vechi, populare și regionale. Mi se pare însă important să amintesc că etimologia numelui în chestiune nu e tocmai rezolvată...
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
etichetarea stilistică a cuvintelor și cît de importantă investigarea circulației lor reale. Cuvinte care pentru vorbitorii culți apar ca marcate popular, pentru că au fost cunoscute prin intermediul textelor folclorice, nu sînt automat înțelese de vorbitorii din mediul popular. Și datorită diferențelor regionale, unele sînt atribuite sferei stilistice literare (cîntece, basme), dar, nefiind folosite în vorbirea de zi cu zi, rămîn - în mod surprinzător - cu o accepție foarte vagă. în anchetele dialectale din Oltenia și Muntenia, un cuvînt netransparent pentru vorbitori se arată
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
toți, Ed. Minerva, 1977, pp. 137-174 10) L. Rostan, Lenau et son temps, op. cit., pp. 331-333 11) G. Călinescu, Opera lui Eminescu 2 Ed. Minerva, 1970, p. 348 12) Dan Mănucă, Lenau und Eminescu: eine negative Bilanz în Europaeische und regionale Beziehungssyisteme în Spiegel von Lenaus Dichtung. Beitraege de Stuttgarter Lenau Tagung vom 25. und 26 mai 2000. Materialen 14. hg. von Horst Fassel und Annemarie Roeder. Institut für Donauschwaebische Geschichte und Landeskunde, Tuebingen, 2002, S. 85-107.
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]