735 matches
-
căruța politică” din România a risipit energii și visuri, într-o luptă istovitoare cu „piedicile istorice” și cu timpul inexorabil. Cu toate eforturile și dovezile de bună-credință, s-a simțit adesea ca „unul de la margine”, un basarabean „trădat” de inevitabilul regionalism scăpat în discuție. Entuziasmul sincer al cetățeanului dornic să se înscrie cu trup și suflet sub drapelul „României Mari” a stârnit fie priviri de neîncredere, fie chiar gesturi de rea-voință. În spatele „colegialității” unor „mari români” a simțit uneori spiritul condescendent
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
niciodată prea bine. E drept că până la urmă tabăra s-a văzut nevoită să-și strângă catrafusele și să meargă cu ele târâș câțiva kilometri buni, până la un pod, unde împăratul urma să se mai gândească o țâră ț„țâră“ - regionalism. 1. bucată ruptă, ruptură, zdreanță. 2. în expresii, puțin, nițel, oleacă). De remarcat este însă faptul că până la urmă duș manul și-a făcut mult așteptata apariție. Nu am să știu niciodată cu certitudine cum se face că nu a
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Sau, dacă o eventuală traducere ar putea, dincolo de poveste (care, în mod cert are toate atu-urile pentru a captiva), pune în valoare indiscutabilele calități stilistice ale romanului. Lucru extrem de dificil în condițiile în care textul abundă de arhaisme și regionalisme, unele dintre ele complet ieșite din uz. Mai puțin popular decât ar merita, Dan Perșa este, fără îndoială, unul dintre prozatorii foarte importanți apăruți în literatura română de după 1990.
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
cosmopolită. Pagina franceză încearcă să arunce asupra țării sale privirea unui "străin", a străinului din Montesquieu care străbate un peisaj familiar cititorului. în schimb, atunci cînd scrie românește, Russo se află în căutarea unei limbi mustind de arhaisme și de regionalisme, fixată într-o sintaxă inspirată de vechile cărți bisericești. Cei doi Alecu Russo, francezul și românul, aflați în căutarea fondului național ultim, trăiesc împreună, se completează, se sprijină, își împrumută unul altuia talentul. Rezultă o operă compusă dintr-o suită
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
și nemeritată glorie europeană, poema lui Russo rămîne astăzi notabilă doar printr-o anumită performanță stilistică. Deși preia schema simetrică și obositoare din Paroles d^un croyant, Russo o umple cu substanță locală, apelînd la turnuri de frază arhaice, la regionalisme, și prezentîndu-și opera drept un manuscris "găsit într-o mînăstire": încă o dovadă de arhaitate! în contrast cu fraza metronomică și cu kitsch-ul biblic al lui Lamennais, autorul român exploatează propria sa inovație sintactică, numită legatto stilistic. "în vremea veche... de
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
Sau: când predau istoria României din secolul XIX, referindu-mă la mentalități, obiceiuri, tradiții, citesc fragmente din Creangă. - E o performanță ce faceți dumneavoastră, având în vedere că proza lui Creangă e foarte greu de tradus, din cauza coloraturii sale specifice, regionalismelor și arhaismelor, expresiilor de factură folclorică, zicerilor paremiologice, cărora e dificil să le găsești corespondențe în limbajul contemporanilor. Și mă refer aici chiar și la contemporanii mei din România, din generația tânără. - Tocmai în stilul operelor sale, foarte particular, constă
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
II, F-I, apărut în 1934) nu înregistra cuvîntul; dicționarul-tezaur își respecta astfel principiul de a ignora împrumuturile recente, adesea efemere, și de a aduna în paginile sale în primul rînd termenii populari și regionali; includea, de aceea, un omonim: regionalismul flit (din Banat și Transilvania), cu sensul "bot, rît" și cu folosiri metaforic-injurioase: "ține-ți flitul!". Noul dicționar universal al limbii române (NDU, 2006), mai atent la limba vorbită actuală, cuprinde și o expresie formată cu ajutorul cuvîntului flit - a trata
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
figurat pentru a descrie acte și atitudini negative față de alte persoane. Atitudinea de respingere se manifestă diferit în funcție de context: ca explicită alungare, eliminare - sau ca simplă ignorare. În argou par să fi pătruns și sensurile celui de-al doilea flit, regionalismul înregistrat în DA: la Nina Croitoru Bobârniche flit apare și cu sensul de "gură" (dar și cu cel de "scuipat", produs prin metonimie pornind de la gură, sau poate prin metaforă, pornind de la insecticidul-spray); și George Volceanov, în Dicționar de argou
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
este receptat și elogiat drept cel mai mare ardelean, bistrițean, năsăudean, măierean etc. Începutul l-a făcut în acest sens Gavril Scridon în volumul Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene (Cluj, 1967), iar fixarea cea mai deșănțată a lui Rebreanu în regionalism aparține lui Teodor Tanco, într-o serie de articole, unele adunate în retrospectiva cercetărilor proprii Despre Liviu Rebreanu (Cluj, 2001). Pentru cei care îl privesc prea de aproape și prea de la nivelul solului natal, există riscul de a-l fixa
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
într-o serie de articole, unele adunate în retrospectiva cercetărilor proprii Despre Liviu Rebreanu (Cluj, 2001). Pentru cei care îl privesc prea de aproape și prea de la nivelul solului natal, există riscul de a-l fixa pe Rebreanu într-un regionalism mărginit, când mai interesantă pentru marele scriitor este ieșirea din regionalism și, mergând mai departe, depășirea orizontului național. În jurul unei mari opere se creează, cum spuneam, câteva tipuri de refugii, dintre care refugiile în biografia scriitorului și în contextul operei
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
Despre Liviu Rebreanu (Cluj, 2001). Pentru cei care îl privesc prea de aproape și prea de la nivelul solului natal, există riscul de a-l fixa pe Rebreanu într-un regionalism mărginit, când mai interesantă pentru marele scriitor este ieșirea din regionalism și, mergând mai departe, depășirea orizontului național. În jurul unei mari opere se creează, cum spuneam, câteva tipuri de refugii, dintre care refugiile în biografia scriitorului și în contextul operei sunt cele mai frecvente. Când interpretarea operei pare epuizată, un alt
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
însă instinctiv de caricatură și n-a îndrăznit să imagineze o limbă proprie, paralelă cu limba reală. Lingvistic, Asachi a optat pentru soluțiile de bun-simț, îmbinînd italienismele cu franțuzismele și lăsînd un spațiu larg termenilor de origine slavă, arhaismelor și regionalismelor. Italienizantă în intenție și în realizare, limba poeziilor sale nu rupe brutal cu tradiția, ci încearcă o acomodare cu ea. Contrar lui Heliade, Asachi a știut să se oprească la timp. A scris poezie doar atîta vreme cît a simțit
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
ne vine greu să credem că poezia-emblemă a revelației italiene ar fi fost compusă într-adevăr de Asachi în anul 1809, adică atunci cînd limba poeziei românești se prezenta sub forma unei corcituri pitorești între greacă, turcă, slavona bisericească și regionalisme dintre cele mai bizare, toate amestecate nonșalant între ele. în schimb, prima strofă a odei La Italia sună astfel: "Vă urez, frumoase țărmuri ale-Ausoniei antice, Cungiurate de mări gemeni, împărțite de-Apenin, Unde lîngă laurul verde crește-olivul cel ferice, Unde floarea
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
din prima jumătate a veacului trecut, noțiunea de limbă literară a fost înțeleasă vreme îndelungată în accepții diferite.Astfel în funcție de zona în care trăim folosim fie limba populară sau limba literară.Limba populară este vorbită mai ales în mediul rural ( regionalisme), iar cea literară în mediul urban (gramaticală). La fel și în Banat limba diferă de la sate la orașe. Amintim câteva cuvinte din mediul rural bănățean: avliecurte la casă sau la biserică; sobă- cameră; arvuna-avans; chicita- îmbrăcată de sărbătoare; bina- scenă
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
conectări la resursele de status și comunitare și la stări de frustrare/satisfacție. Regăsim aceleași particularități și pentru ideologiile modurilor de acțiune publică (autoritarism, rebeliune, democrație și comunitarism) și pentru cele de relaționare cu locul, cu spațiul de viață (localism, regionalism etc.). „Segregaționiștii” în materie de probleme etnice seamănă foarte mult cu „rebelii” în materie de acțiuni publice. Am identificat prezența celor orientați participativ sau comunitarist în special în gospodăriile cu inconsistențe pozitive (rangul veniturilor este superior rangului de educație) din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
reglementare a diferendelor internaționale (coordonator), București, 1984. Dreptul internațional public (coautor), București 1993. Dreptul tratatelor (coautor), București, 1994. România și politica de alianțe. Istorie și actualitate (coautor), București, I.R.S.I., 1995. Interesul național și politica de securitate (coautor), București, I.R.S.I., 1995. Regionalism. Concepts and Approaches at the Turn of the Century (coautor), București, I.R.S.I. N.U.P.I., 1995. Manualul N.A.T.O.: parteneriat și cooperare (coeditor), București, Nemira, 1997. Continuitate și discontinuitate în politica externă românească: concepte, forme și metode moderne de acțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Portretul Ritei este un exemplu: „Avea un fizic mai mult spre slab, departe de preferința inginerului pentru femei plinuțe, durdulii. O salvau însă bogații sâni cu sfârcuri mașcate“. Unii cititori se vor întreba ce înseamnă „mașcate“. Este vorba de un regionalism (din nordul Moldovei) având drept sinonime adjective ca „plin“, „bombat“. În terminologia erotică a lui Gheorghe Grigorean, cuvântul revine de mai multe ori: „Știa că unui bărbat, când îi este foame, îi plac femeile grăsuțe, plinuțe, cu funduri grase și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dau prilejul a aminti o-ntâmplare, petrecută sub ochii mei, pe vaporul în care călătoream pe Oceanul Atlantic: "Doi Români: unul din Ardeal și altul din Vechiul regat s-au luat la ceartă, pe vapor, din motive naive de politică și... regionalism. De la ceartă au ajuns la bătaie. Ardeleanul, mai voinic, trântește pe jos pe regățean, după ce-l snopise în bătăi, apoi îi pune mâna-n gât și vrea să-l sugrume. Un turc, mai voinic ca Ardeleanul, ce se plimba pe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
benefice asupra economiei de competiție, care se hrănește, din ce în ce mai mult, din inovație, imaginație și libertate creatoare (...) Omul nu are a se pune în serviciul economiei. Economia este cea care trebuie să se pună în serviciul omului."24 2.4.2. Regionalismul Regionalismul nu este un concept lipsit de conținut, o formă fără fond, iar politica regională este cu adevărat necesară în condițiile interdependențelor multiple ce caracterizează lumea actuală, al permeabilizării frontierelor, al erei informației putere care circulă nestingherită și în genere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
asupra economiei de competiție, care se hrănește, din ce în ce mai mult, din inovație, imaginație și libertate creatoare (...) Omul nu are a se pune în serviciul economiei. Economia este cea care trebuie să se pună în serviciul omului."24 2.4.2. Regionalismul Regionalismul nu este un concept lipsit de conținut, o formă fără fond, iar politica regională este cu adevărat necesară în condițiile interdependențelor multiple ce caracterizează lumea actuală, al permeabilizării frontierelor, al erei informației putere care circulă nestingherită și în genere a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
decât un județ. Problema națională nu se mai pune în termenii de început de secol, de aceea cooperarea transfrontalieră a devenit o realitate dezirabilă în contextul complementarităților multiple între regiuni, zone sau spații geo-economice. Aceasta poate fi una din vocațiile regionalismului. Este adevărat că o structură economică regională se construieș-te în timp dar, în mod inevitabil, trebuie plecat de la rețelele infrastructurale existente și care transcend frontierele județene (energie electrică, rețele de transport, apă canal, gaze naturale etc.) și de la multiplele legături
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
95 2.3.1. Analiza cost-beneficiu 95 2.3.2. Diversitatea criteriilor de alegere a proiectelor 97 2.4. Demonopolizarea și privatizarea întreprinderilor publice 98 2.4. Economie publică locală 110 2.4.1. Delimitări conceptuale 110 2.4.2. Regionalismul 117 CAPITOLUL 3 FINANȚAREA SECTORULUI PUBLIC 121 3.1. Conceptul de finanțe publice 121 3.2. Cheltuielile publice 122 3.2.1. Concept și evoluții 122 3.2.2. Clasificarea cheltuielilor publice 127 3.3. Veniturile sectorului public 129 3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se instalează ca principiu de bază în scrisul lui Odobescu. Fraza se transformă în perioadă, echilibrul ei sintactic ostentativ se extinde mecanic, formulările vor fi cît mai depărtate de exprimarea curentă; în schemă se introduc cuvinte rare, ciudate, arhaisme și regionalisme, într-o țesătură lexicală rebarbativă ce nu putea fi nici atunci înțeleasă fără ajutorul glosarului de un cititor normal: "Sosiră-n sfîrșit în București ginerii greci. Unul, copilandru, tînăr, frumos, sprîncenat, cu mustața mică și neagră, cu ochi de femeie
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
stau lucrurile la Marin Preda. Colecția de înjurături a personajelor acestuia, rurale și urbane, este inegalabilă în literatura română. Încă din Moromeții personajele înjură abstract, chiar metafizic: ...tu-ți strădania mă-tii, ...adineaurea mă-tii. Nevasta e înjurată cu un regionalism inedit fa, dosădito. Blestemul curent la Siliștea e lovi-o-ar moartea (de vorbă, de Guică, de Bisisică). Catrina Moromete își blesteamă neamul oximoronic și exorcist: neamul, lovi-l-ar moartea, să nu se stingă! Deci ea invocă moartea, tocmai
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]
-
codului) - exerciții de observare a trăsăturilor stilistice lingvistice ale diferitelor texte - exerciții de indicare a diferenței dintre crearea textului scris și cel vorbit (text spontan, citit cu voce tare) 5.2 Recunoașterea valorilor culturale și istorice - scrierea și utilizarea corectă a regionalismelor, cunoașterea echivalentelor acestora în limba standard - practicarea și trăirea sărbătorilor locale, a evenimentelor, a zilelor semnificative și a obiceiurilor aferente 5.2 Reflecția asupra valorilor culturale și a evenimentelor istorice - formularea de întrebări și răspunsuri despre evenimente istorice, persoane și locuri/situații
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]