733 matches
-
limba română. ... (3) Termenii de specialitate pot fi utilizați numai dacă sunt consacrați în domeniul de activitate la care se referă reglementarea. (4) Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în înțelesul lor curent din limba română modernă, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia. ... Unitatea terminologică Articolul 37 (1) În limbajul normativ aceleași noțiuni se exprimă numai prin aceiași termeni. ... (2) Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230548_a_231877]
-
Goja, Fabrica de iarbă, Editura Eurotip Baia Mare CRITICĂ LITERARĂ ȘI ESEU Ancuța Maria Coza, Paul Goma, scriitura disidenței Igor Ursenco, Egobestiar, Editura Herg, București CARTE DE ȘTIINȚĂ Nicolae Felecan, Între lingvistică și filologie, Editura Mega, Cluj-Napoca Dorin Ștef, Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare CARTE DIDACTICĂ ȘI PENTRU COPII Radu Botiș, Aspecte pedagogice și catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos, Editura Transilvania, Tecuci Mircea Pop, Povestiri din pădurea mincinoasă, Editura Eurotip, Baia Mare PUBLICISTICĂ Viorica
CĂRŢILE ANULUI 2011,BAIA MARE,MARAMURES de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cartile_anului_2011_baia_mare_maramure_radu_botis_1349178654.html [Corola-blog/BlogPost/343530_a_344859]
-
se rescrie pagini nemuritoare despre tradițiile și legendele românilor, dintr-o zonă etnografică bogată în folclor, marcând momentele esențiale ale efemerei existențe: nașterea, nunta, moartea, păstrându-se intacte valențele literare devenite sacre: colinda, doina, strigătura, bocetul. Prin limbajul bogat în regionalismele ce sporesc doza de autenticitate a scrierii în sine, prin dulceața specifică abordării temelor și motivelor populare, TRADIȚIE ȘI LEGENDĂ LA POALELE VLĂDESEI devine o lucrare de referință a genului, cu certitudinea că lucrarea de față este doar prima dintr-
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1405874996.html [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
de la țăran la țăran. Oricum, fiecare urmărea amănuntul specific care să-l scoată în evidență ca personaj și nu admiteau ficțiunea în narațiune. Despre rolul imaginației în literatură nici nu putea fi vorba. Autorul păstrează unele cuvinte cu iz de regionalism, care circulă și astăzi în zonă: tălică, izmeneală, pocinog, trepți, scorneală, chestii, socoteli, ș.a. Saga familiei Călărașu ar putea fi asemănătoare cu a altor familii din lumea rurală a începutului de veac XX, cu gospodării întocmite după toate regulile țărănești
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
paparudelor, o altă tradiție populară, când, dacă este o zi călduroasă, participantele la ritual încing o hora și se udă una pe cealaltă cu apă, invocând din nou apariția ploilor pentru fertilizarea culturilor. [1]a se legăna, a se amesteca - regionalism [2]pricepută la toate, învățată și deșteaptă. (DEX) 5(despre oameni) a se purta ciudat; (în special) a se agita fără motiv, a fi plin de neastîmpăr. Furie subită, acces de nebunie (DEX) [4]păhărel în formă de sticluță cu
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
pronunță „pladje”, bun (în castiliană „bueno”), nou (în castiliană „nuevo”) și multe, multe altele. Sigur, romanii au fost și pe acolo. Probabil, multe cuvinte din limba castiliană au originea în limba latină. Dar pronunția multor cuvinte catalane se aseamănă unor regionalisme românești. Apoi, diferența dintre cuvintele catalane de cele din castiliană mă face să cred altceva. Numai istoricii ar putea clarifica această bănuială a mea. De pildă, într-o localitate mică de lângă Barcelona, o stradă avea plăcuța cu denumirea „carrer Muntean
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
limba română. ... (3) Termenii de specialitate pot fi utilizați numai dacă sunt consacrați în domeniul de activitate la care se referă reglementarea. (4) Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor în înțelesul lor curent din limba română modernă, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia. ... Articolul 35 Unitatea terminologica (1) În limbajul normativ aceleași noțiuni se exprimă numai prin aceiași termeni. ... (2) Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189071_a_190400]
-
de croitorie, dacă îl dădeau afară de la primărie. Cum simțise gustul puterii și al avantajelor acesteia, era cu ochii pe familia noastră uitând că sunt prieteni și că mai toată ziua îi „stârmocea“[ - Cu sensul de a-i curge nasul (regionalism )] nasul pe la noi ba după una, ba după alta, că nu aveam la început de nici unele. Locuiau vis-à-vis de curtea noastră cum am spus. Își făcea drum și venea în vizită mai zilnic, dar venea să spioneze, dacă tata este
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
dovedit această identitate prin realizări memorabile. Din punct de vedere etnic, tătarii din România sunt originari din Crimeea, ei vorbind un grai al limbii tătare crimeene. În România, în sânul comunității tătare nu există diferențe de grai, ci doar de regionalisme. Tradițiile strămoșești ale tătarilor din România se încadrează în două categorii: laice (obiceiuri legate de evenimente din viață, fenomene naturale, sportul național - Kureș) și religioase (momente din viață, Sărbătoarea Postului - Ramazan Bayram, Sărbătoarea Sacrificiului - Kurban Bayram).'' Am utilizat deasemenea informatii
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
care amintesc de baladă, de doină și de snoavele populare: „Și iată, mări, că sosi ziua aceea” (Popa care știe carte). Aceste povestiri au un farmec deosebit și sunt citite și azi cu plăcere. Limbajul modern, alternând cu arhaismele și regionalismele care dau și ele greutate scriiturii, fac din autor, un stăpân desăvârșit al artei condeiului vremii sale, ușor accesibil și plăcut lecturii, astfel ca să încânte ochiul cititorului, chiar și după un secol. Dar și măiestria antologatorului este pe măsura modelului
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_carturar_de_renume_conte_cezarina_adamescu_1391757734.html [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
plenar și astfel va picta pe cei 30 de fii ai Unirii celei Mari, care au contribuit la realizarea “României dodoloațe”, în cunoscuta expresie blagiană. Un deliciu al cărții de debut a lui Cristian Medeleanu este, sub raport lingvistic, folosirea regionalismelor lumii în care autorul s-a născut și spre care se reîntoarce din depărtate zări de pământ canadian cu aceeași nestrămutată iubire. Dar mulțumirea acelei inedite înfăptuiri era mai ales una de ordin didactic: ”Gheorghe era mândru de colibele lui
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/colibele-ca-arta-arhetipala-cronica-literara-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
greu, dat fiind faptul că la noi se înțeleg oamenii din diferite colțuri ale țării, fără a recurge la limba literară, precum în Franța sau în Germania. A fost chiar amuzant. Nici astăzi nu sunt sigură că aș înțelege toate regionalismele din zona Vingard, dar în bună parte, da ! Într-o duminică dimineața, mă trezesc cu mătușa, așa începusem să-i zic gazdei mele, ... Citește mai mult STRUȚULNu este imposibil să te acomodezi cu traiul într-o altă zonă a țării
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_patan/canal [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
greu, dat fiind faptul că la noi se înțeleg oamenii din diferite colțuri ale țării, fără a recurge la limba literară, precum în Franța sau în Germania.A fost chiar amuzant. Nici astăzi nu sunt sigură că aș înțelege toate regionalismele din zona Vingard, dar în bună parte, da ! Într-o duminică dimineața, mă trezesc cu mătușa, așa începusem să-i zic gazdei mele, ... VI. DESPRE LIRISMUL CUANTIC. SCRIERE REFLEXIVĂ, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2257 din 06 martie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_patan/canal [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
Mică, alături de care am crescut, mă leagă o mulțime de amintiri, cu atat mai mult cu cât am descoperit cu timpul câtă înțelepciune se ascundea în sfaturile ei simple de femeie de la țară. Dincolo de coloratura pe care o dă savoarea regionalismelor prin polisemantismul limbii noastre dulci, am gasit principii de viață atât de creștine, de parcă erau vorbe dintr-o Biblie pe înțelesul tuturor. Ce poate fi mai înțelept decât îndemnul la cumpătare și la curățenia conștiinței: “Să nu te culci niciodată
ENIGMATICI SI CUMINTI… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1426196797.html [Corola-blog/BlogPost/365550_a_366879]
-
decât niște părinți adevărați. Era crescută în spiritul unei familii complete din toate punctele de vedere: educație, credință și principii de viață sănătoase. Cele două familii se împrieteniseră și, mai presus de orice, cultivaseră acea legătură de respect între cumătri (regionalism, Moldova, nașii copilului și părinții acestuia - n.a.). Mai târziu, după câțiva ani, lui Radu și Elenei le-a mai fost încredințată spre creștere o fetiță. Era vorba despre Georgia, provenită dintr-o familie dezorganizată ce avea cinci copii. Georgia avea
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1438203045.html [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
În seara de 24 decembrie, și în ziua de Crăciun, băieții mergeau cu steaua, fetele neavând voie să meargă. Era o regulă pe care o respectam. Vorbesc despre obiceiurile și tradițiile din satul meu natal, localitatea Purani, jud.Teleorman, folosind regionalismele. Pe noi, fetele, mămica ne învățase o poezie din care mai rețin, doar câteva versuri: Afară ninge liniștit, În casă arde focul Iar noi pe lângă mama De mult uitarăm jocul”... Recitam această poezie când bunicul ne împărțea darurile, pe care
TRADIŢII DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_de_craciun_floarea_carbune_1355051258.html [Corola-blog/BlogPost/365775_a_367104]
-
folclorice atât în caracterizarea personajelor, cât și în realizarea poetică a fantasticului- fapt ce constituie un mare merit.Scriitorul folosește uneori neologisme( antișambră, egoist, himere,intriganți, melancolie, patron, periferie, etc.), îmbogățindu-și astfel posibilitățile de expresie.Budai-Deleanu nu a căutat regionalismul rar, ci a transpus pur și simplu limba poporului, încât astăzi un țăran din părțile Orăștiei, citind Țiganiada aproape că nu are nevoie de glosar.Cuvinte și expresii ca: aiaptă,(ași lua avânt ) băieș,(lucrător în mină ) abate,(titlu superior
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovarii_limbii_literare_romane.html [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși”. Cultivarea unui stil simplu, concis, „acuratețea limbii literare” îmbogățite cu „expresii neaoșe, amuzante”, un „umor sănătos, cu pilde de înțelepciune, cu ziceri românești, cu tezaurul proverbelor strămoșești, cu arhaisme și regionalisme” reprezintă temelia scrierilor sale. Drumul său a fost „ascendent” încă de la debutul fericit în „Observatorul” (revistă și cenaclu din Toronto cărora le va purta o recunoștință veșnică, deoarece acestea au rămas „oglinda vieții și preocupării românilor aflați pe meleagurile canadiene
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1476489823.html [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
mocani munteni împreună cu cei din Ardeal și Maramureș au populat cîmpiile deluroase ale Bugo-Nistriei. Asemănările dintre arhitectura tradițională din satele de peste Nistru și cele maramureșene este pur și simplu izbitoare, la fel ca și folosirea în vorbirea curentă a unor regionalisme și o pronunție absolute endemică. [vi] În Țările Românești ei erau cunoscuți sub denumirea de lotri, de la latinescul „latrones” (hoți, tîlhari). [vii] Armatele turcești erau conduse personal de către sultan numai în cazuri extraordinare. De obicei, conducerea era încredințată Marelui Vezir
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
la viața înconjurătoare, la istoria neamului, la legendele populare și la obiceiurile strămoșești; înzestrată cu o putere aproape paranormală de percepere și vizualizare a vibrațiilor pământului și oamenilor, Ioana Stuparu ne surprinde cu viziunile sale artistice și limbajul colorat cu regionalisme, utilizat deseori, desprinse dintr-o lume a satului românesc, pe care majoritatea dintre noi, orășenii, nu am întâlnit-o decât în literatura marilor clasici. Conștientă de acest lucru, Ioana Stuparu încearcă și reușește cu succes să conserve, între coperțile cărților
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dramaturgi_contemporani_lansarea_cartii_miniona_de_ioana_stuparu_prezentare_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
păstârnac, ceapă verde, apoi aromatizați cu piper și dafin și au ieșit o bunătate. Sunt sigură că are să-ți placă, chiar dacă nu ai mai mâncat așa ceva niciodată. Am făcut și creveți la grătar, ca un aperitiv să meargă un deț[ Regionalism cu sensul de păhăruț mic.] de lichior. - Înseamnă că ați avut treabă nu glumă, cât eu m-am plimbat pe malul lacului. - Și! Ai văzut ceva deosebit? Ți-a plăcut micuța stațiune Viverone? - Desigur. Am dat de mâncare la păsări
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426313892.html [Corola-blog/BlogPost/377833_a_379162]
-
boierești, despre raporturile dintre domni și boieri, despre raporturile lor cu celelalte categorii sociale, despre gradul de instrucție și interesul pentru cultură. Limba lucrării este cea literară, dar poartă și patina timpurilor trecute, căci ea e colorată de arhaismele și regionalismele specifice veacurilor trecute și graiului oltenesc. Un glosar la sfârșitul cărții aduce explicațiile necesare cititorilor contemporani. Pârâienii Valahiei este o lucrare amplă, documentată, care dă la o parte una dintre cortinele ce învăluie încă viața Evului Mediu românesc. Urmărind viața
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1431075399.html [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
existențiale frumos așternute pe firul logic al poveștii, situații uneori hilare, alteori grave, oameni dornici să-și împlinească visele, dar și dovada puterii de a și le împlini. Tabloul veridic al satului românesc, parfumul de altădată’, limbajul presărat ici-colo cu regionalisme oltenești, creează autenticitate și verosimil scrierii în sine. Ion C. Duță, pe lângă faptul că este și un poet de talent, un căutător și păstrător fidel al tradițiilor populare, se dovedește a fi și un narator cu fler, reușind să realizeze
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 30 MARTIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1459256644.html [Corola-blog/BlogPost/378451_a_379780]
-
mai umflase o dată pieptul pentru a-și trâmbița, cu voce de cocoșel răgușit, în direcția tuturor celor patru puncte cardinale, anunțul: Brânzoaice mai avem! Caaalde! Cinci mangoți bucata! Pomaaană!... Să ne mai umplem la foale, îmi spusese, subliniind cu ostentație regionalismul, Cucaras. Că din partea Lolitei mele ... Parcă o văd cum cutreieră, din cofetărie în cofetărie, un diplomat de ici, o mascotă de dincolo, mai un parfe, mai o casată, sucuri câte încap ... Apoi, ajunsă acasă, nu mai ia nimic în gură
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_1_dan_florita_seracin_1342536471.html [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
greu, dat fiind faptul că la noi se înțeleg oamenii din diferite colțuri ale țării, fără a recurge la limba literară, precum în Franța sau în Germania. A fost chiar amuzant. Nici astăzi nu sunt sigură că aș înțelege toate regionalismele din zona Vingard, dar în bună parte, da ! Într-o duminică dimineața, mă trezesc cu mătușa, așa începusem să-i zic gazdei mele, cu rugămintea să-i dau „bitușca„ , pe care o ținea în camera mea. Acum eu citisem pe
STRUȚUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488882279.html [Corola-blog/BlogPost/376794_a_378123]