672 matches
-
de specialitate, putem sintetiza câteva efecte esențiale pe care activitatea de tip jogging le determină asupra aparatului cardiovascular: bradicardia de repaus și relativă de efort; alungirea sistolei, ca economie de travaliu, cât și a diastolei cu favorizarea fluxului coronarian; dilatația reglatoare a inimii prin mărirea cavităților acesteia; volumul mare al cavităților și cantitatea mare de sânge rezidual conferă cordului antrenat posibilitatea de a expulza în efort un volum sistolic mai mare; scăderea consumului de oxigen la 20-35 cm3 O2/minut față de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Caietul educatoarei, Pitești, Editura Diana, 2007 Piaget, Jean, Le langage et la pensée chez l'enfant, Neuchâtel-Paris, Éditions Delachaux&Niestlé S.A., 1923 Preda, Viorica, Copilul și grădinița, București, Compania, 1999 ***, Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii. Legislație și documente reglatoare, Ediția a II-a revizuită și adăugită, București, 2005 Rosenberg, Marshall B.; Adevărata educație pentru o viață împlinită: comunicarea nonviolentă ajută școala să crească performanțele, reduce conflictele și îmbogățește relațiile interumane, Traducere de Silvia Sbârnă, București, Elena Francisc Publishing, 2005
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
diferențiată, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2003 Momanu, Mariana, Introducere în teoria educației, Cuvânt înainte de Constantin Cucoș, Iași, Polirom, 2002 M.E.N., Curriculum Național. Programe școlare pentru învățământul primar, București, 1998 ***, Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii. Legislație și documente reglatoare, Ediția a II-a revizuită și adăugită, București, 2005 Rosenberg, Marshall B.; Adevărata educație pentru o viață împlinită: comunicarea nonviolentă ajută școala să crească performanțele, reduce conflictele și îmbogățește relațiile interumane, Traducere de Silvia Sbârnă, București, Elena Francisc Publishing, 2005
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Balint, Maria; Chiruță, Miorița, Didactica învățământului preșcolar, Bacău, Editura ,,Bacovia", 2003 Pintilie, Elena, Jocuri didactice pentru educarea limbajului (ghid metodic). Citit-scris. Grupa mare și grupa pregătitoare, Iași, Editura Apollonia, 1999 ***, Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii. Legislație și documente reglatoare, Ediția a II-a revizuită și adăugită, București, 2005 Rayna, Sylvie; Laevers, Ferre; Deleau, Michel (coord.), L'éducation prescolaire. Quels objectifs pédagogiques?, INRP et Nathan, 1996 Răduț, Angelica, Contribuția jocurilor didactice și a diverselor exerciții la dezvoltarea limbajului și a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Polirom, 2001 Preda, Viorica, Copilul și grădinița, București, Compania, 1999 Preda, Rodica; Preda, Vasile, Evoluția limbajului grafic infantil, în Revista Învățământul preșcolar. Educația în anul 2000, nr. 3-4, București, 2002 ***, Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii. Legislație și documente reglatoare, Ediția a II-a revizuită și adăugită, București, 2005 Rafailă, Elena, Proiectarea activităților educative în grădiniță, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 1/2, București, 2003, pp. 63-70 Rayna, Sylvie; Laevers, Ferre; Deleau, Michel (coord.), L'éducation prescolaire. Quels objectifs pédagogiques
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a glandei saprarenale, în toate stadiile sus-menționate. Dezvoltarea sindromului general de adaptare variază, depinzând de starea inițială a organismului. În vreme ce adaptarea propriu-zisă se produce în timpul stadiului de rezistență, acest proces se consumă în faza următoare. După aceasta, urmează colapsul mecanismelor reglatoare însoțit de modificări somatice ireversibile. Cercetarea stresului s-a concentrat inițial în jurul studiilor asupra efectului situațiilor extreme de stres, care pun puternic la încercare capacitatea de adaptare a tuturor oamenilor. Putem exemplifica o astfel de situație extremă analizând închiderea în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
codon. Procesarea post-translațională a polipeptidelor cuprinde reacții de fosforilare, glicozilare, proteoliză. Diferențierea celulară, deseori și reglarea funcțională, se realizează prin controlul ratei de transcripție. Acest control implică mecanisme bazate pe principiile stimulării prin substrat și inhibiției prin produs, folosind gene reglatoare. 3. Ciclul celular Ciclul celular reprezintă ciclul de viață al unei celule, din momentul în care ea se formează prin diviziunea celulei progenitoare până când se divide la rândul ei. Durata acestui ciclu variază de la 2-3 ore la organismele unicelulare, precum
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celulei la acestea. Cea mai comună cale de transducție a semnalului mitogen este calea protein-kinazei activate de mitogeni (MAP-kinaza). MAPK va activa o cascadă enzimatică ce va duce la activarea căii CDK (kinaze ciclin-dependente). Ciclinele sunt o serie de subunități reglatoare ale protein-kinazelor heterotrimerice ce controlează secvența evenimentelor ciclului celular. Ele se cuplează pe niște subunități catalitice numite kinaze ciclin-dependente (CDK-uri), care altfel nu au activitate kinazică. Fiecare CDK se poate asocia cu mai multe cicline, iar această asociere determină
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
evoluat ca mecanism de apărare, pentru eliminarea ADN ului contaminat viral prin răspuns defensiv suicidar. Alți efectori importanți ale căii intrinseci sunt proteinele Bcl, ce pot fi grupate în trei subfamilii: Bcl-2 protectori, Bcl-2 ucigași (Bax și Bak) și Bcl-2 reglatori. S-a demonstrat recent că proteinele Bcl-2 protectori sunt responsabile, ca oncogene, de o serie de tumori maligne de tipul limfoamelor, tocmai printr-o activitate exagerată, ce protejează celulele limfatice defecte de apoptoză și le permite continuarea proliferării. Declanșatorii apoptozei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
în mai multe direcții, întrucât rareori există o singură cale directă, liniară, de semnalizare. De cele mai multe ori, aceste căi sunt divergente, multe dintre etape sunt noduri de control sau de amplificare, anse de feedback, etc. Toate aceste variații au rațiuni reglatorii și de control, dar sunt dificil de urmărit, cu atât mai mult cu cât de obicei, evenimentele de semnalizare sunt evenimente tranzitorii, care nu lasă urme caracteristice asupra celulei. Nu în ultimul rând, răspunsurile celulare sunt dependente și de caracteristicile
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de fenomene de migrare, agregare sau dezagregare moleculară. S-au descris astfel procese de migrare laterală și formarea unor agregate din mai multe proteine solitare (subunități). In foarte multe cazuri activarea receptorului este urmată de cuplarea acestuia cu anumite proteine reglatoare care plutesc de asemenea liber în membrană. Procesele de migrare laterală a receptorilor dau posibilitatea acestora să realizeze densități diferite pe suprafața membranei celulare sau în diferite zone strâns legate de anumite compartimente plasmatice. Pe de altă parte există numeroase
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
specific, de exemplu stimularea captării glucozei de către receptorul pentru insulină sau stimularea proliferării de către receptorul pentru EGF. De ambele părți ale domeniului catalitic propriu-zis se găsesc domenii variabile (uneori fiind prezente și inserturi în domeniul kinazic respectiv) care furnizează situsuri reglatoare, pentru modularea activității TK de către diverși factori. Activitatea crescută a tirozin-kinazelor este contracarată pe patru căi majore: inversarea reacției (refosforilarea ADP), acțiunea tirozinfosfatazelor, scăderea densității receptorilor în urma endocitozei induse de ligand, hidroliza GTP legat de ras (cu formare de ras-GDP
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de ligand, hidroliza GTP legat de ras (cu formare de ras-GDP). Mutații ale proteinelor implicate în această cale de semnalizare se produc frecvent în celule ce trec de la calea normală la cea neoplazică de creștere. Ele pot să altereze caracteristici reglatoare, încât kinazele devin active constitutiv. Kinazele pot fi supraexprimate (cel mai ades prin amplificare genică dar și prin transcripție intensificată), iar ligandul poate fi exprimat constitutiv, cu activarea continuă a receptorilor. In sfârșit, proteine ras mutante pot fi constitutiv active
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
iar ligandul poate fi exprimat constitutiv, cu activarea continuă a receptorilor. In sfârșit, proteine ras mutante pot fi constitutiv active datorită unei activități GTP-azice scăzute sau defectului unei proteine ce stimulează această activitate. Oricare din aceste modificări convertește o proteină reglatoare normală într-o oncoproteină, capabilă să determine transformarea neoplazică. Interacțiunea proteinelor ce conțin domenii SH2 cu RTK sau TK asociate cu receptori duce la tirozin-fosforilarea SH2. Dacă ele au activitate enzimatică, este modificată, cum este cazul PLCγ, proteinei activatoare a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
el transmite informația din exteriorul celulei în interiorul acesteia. AMPc astfel sintetizat la nivelul membranei celulare (sub acțiunea adenilatciclazei activată de interacțiunea ligand-receptor) se fixează ulterior pe receptorul său intracitoplasmatic, care este o proteinkinază. Aceasta este alcătuită din două subunități: subunitatea reglatoare, capabilă să cupleze reversibil mesagerul secund (AMPc) și subunitatea catalitică, enzimă inactivă în absența 3’,5’AMPc. In urma legării AMPc de subunitatea reglatoare a proteinkinazei se realizează eliberarea subunității catalitice care devine activă și este capabilă să producă ulterior
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ulterior pe receptorul său intracitoplasmatic, care este o proteinkinază. Aceasta este alcătuită din două subunități: subunitatea reglatoare, capabilă să cupleze reversibil mesagerul secund (AMPc) și subunitatea catalitică, enzimă inactivă în absența 3’,5’AMPc. In urma legării AMPc de subunitatea reglatoare a proteinkinazei se realizează eliberarea subunității catalitice care devine activă și este capabilă să producă ulterior fosforilarea unor proteine citoplasmatice. Proteina fosforilată este de multe ori o enzimă, ce devine la rândul ei o moleculă informativă; permite transformarea chimică a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Proteina fosforilată este de multe ori o enzimă, ce devine la rândul ei o moleculă informativă; permite transformarea chimică a unui substrat, fapt care reprezintă răspunsul celular. Activarea proteinkinazei intracitoplasmatice poate fi însoțită sau nu de disocierea AMPc de subunitatea reglatoare. Specificitatea de acțiune a mesagerului extracelular nu este asigurată de AMPc și de acțiunile sale, ci de specificitatea receptorului membranar în raport cu mesagerul primar ce îl activează. Intreruperea reacției dintre primul mesager (semnalul extra celular) și receptorul specific se însoțește de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a mesagerilor secunzi lipidici (DAG, acidul arahidonic, acidul fosfatidic și lizofosfatidilcolina) își realizează efectele fiziologice prin intermediul celor mai mult de 10 izoenzime PKC (proteinkinaza C). PKC sunt serin/treonin kinaze cu un domeniu catalitic la capătul C-terminal și domenii reglatoare la capătul N-terminal. In stare inactivă pe situl activ este legat un pseudosubstrat, care inhibă enzima. Mesagerii secunzi lipidici activează PKC prin disocierea pseudosubstratului de pe situl activ. Forbol esterii sunt substanțele farmacologice cu acțiune similară, care stimulează PKC și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ARN-ul genei respective. Acestea se numesc factori de transcripție, ei reprezentând aproximativ 6% din genele umane și sunt grupați în câteva familii cu structuri și mecanisme de cuplare similare. Fiecare dintre etapele ciclului transcripțional poate fi ținta unor molecule reglatoare, dar cel mai frecvent reglată este reacția de inițiere. Genele operator (operoni) sunt adiacente cu genele structurale și le controlează, determinând dacă genele structurale pot fi reprimate de către represor (produs de gena reglatoare). Operonul este recunoscut de către proteina represor, cu
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ciclului transcripțional poate fi ținta unor molecule reglatoare, dar cel mai frecvent reglată este reacția de inițiere. Genele operator (operoni) sunt adiacente cu genele structurale și le controlează, determinând dacă genele structurale pot fi reprimate de către represor (produs de gena reglatoare). Operonul este recunoscut de către proteina represor, cu care se cuplează, formând un complex operatorrepresor. Genele promoter sunt în continuarea genei operator și se continuă cu aceasta până la codonul stop al genei structurale (ACT la ADN sau UGA pe ARNm). Regiunea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
condițiile externe se schimbă, iar celula trebuie să-și adapteze secreția de proteine-enzime noilor condiții. Sistemul de sinteză proteică ce poate răspunde la astfel de condiții variabile se numește sistem inductibil sau represibil și este alcătuit din gene structurale + gene reglatoare + sinteză proteică. Genele reglatoare sunt cele ce produc sinteza unei proteine, ce poate fi un represor activ sau un represor inactiv (aporepresor). Aceste gene funcționează în sisteme inductibile. In condiții obișnuite, represorul activ formează un complex cu gena operatoare, blocând
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
iar celula trebuie să-și adapteze secreția de proteine-enzime noilor condiții. Sistemul de sinteză proteică ce poate răspunde la astfel de condiții variabile se numește sistem inductibil sau represibil și este alcătuit din gene structurale + gene reglatoare + sinteză proteică. Genele reglatoare sunt cele ce produc sinteza unei proteine, ce poate fi un represor activ sau un represor inactiv (aporepresor). Aceste gene funcționează în sisteme inductibile. In condiții obișnuite, represorul activ formează un complex cu gena operatoare, blocând-o. în prezența unui
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ARNm provenind de la gene diferite au și durata lor de viață codificată în propria lor moleculă, ceea ce servește la reglarea cantității de proteină produsă. Informația despre ciclul de viață se găsește în regiunea 3' UTR (3'-untranslated regions), regiunile netranslate (reglatoare) de pe ARN. De exemplu secvența AUUUA, atunci când există în 3' UTR, este un semnal pentru degradare rapidă (viață scurtă). Cu cât secvența se repetă mai mult, cu atât viața ARM este mai scurtă. Al treilea nivel la care se poate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
o stare deschisă, respectiv activate de IP3); modulate de calciul reticular; domeniile transmembranare (carboxi terminal, C-t) asigură ancorarea în membrană și funcția de canal; capul hidrofil (amino terminal, N-t) conține situsurile de legare pentru Ca2+ și alți factori reglatori; IP3 recrutează populații de InR cu sensibilitate scăzută la Cac. InR și RyR sunt proteine integrale din membrana reticulară și fac parte din două familii ale unei superfamilii genice, care a apărut filogenetic la nematode. IP3 pare mediatorul eliberării în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
micșorează discul clar, stria H dispare, iar stria M devine evidentă (la nivelul ei filamentele de actină se suprapun). Din punct de vedere chimic, miofilamentele care alcatuiesc aparatul contractil miofibrilar sunt alcatuite din proteine contractile fundamentale (actina și miozina) și reglatoare (troponina, tropomiozina, α și β actinina). Miozina ca filament este un polimer; 200 de monomeri alcătuiți fiecare din 6 lanțuri polipeptidice, 2 grele (200 kDa) și 4 ușoare (20 kDa), cu o configurație caracteristică de “crosă de golf”. Cele două
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]