92 matches
-
7 în 5 ani 2+2+1+1+1; Prașile 3 în 2 ani , anii 6 și 7: 1+2 etajele CF ; FD1 ; FD2 și etajul FD3 12 Stâncării cu soluri în petice (erodosoluri tipice, calcarice, litosoluri și mai rar erodosoluri cambice, sau regosoluri slab dezvoltate) cu grosimea de 21...50 cm , nisipoase la nisipo- lutoase, cu 25...75% schelet (uneori pâna la 90%), pe terenuri cu multe aflorimente stâncoase, foarte puternic la excesiv erodate E D 6 D 2DE5 50 Pi. n (Pi) 25 Mj
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
anul I+II 1+1; Prașile anii I-V 3+2+2+2+1 Descopleșiri: anii IV-V 1+1; Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă 16 Terenuri puternic erodate (e2), cu soluri rendzinice, cernoziomice, trunchiate în urma erodării sau regosoluri bine dezvoltate, nisipoase a luto-nisipoase, cu schelet mult (25...50%), puțin profunde (50 ...75 cm, rar 100 cm), formate pe calcare, roci eruptive și metamorfice dure (granit, cuarțit, șisturi), pietriș cu puțin nisip ș.a E C 2 U 2CE1 25 Pi.n
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
3+2+2+1+1+1 b. Tn 0,75/2 + Gr. o (pe pante peste 15 grade) b. în cazul pinului cu puieți în pungi =20%. Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă 17 Terenuri puternic erodate (e2), cu faeoziomuri, cernoziomuri sau regosoluri bine dezvoltate, luto- argiloase la argiloase, fără schelet sau cu schelet oarte puțin (sub 10%), puțin profunde la profunde (50...100, rar 150 cm), formate pe marno-argile, uneori și cu puțin pietriș sau strate subțiri de gresie E C 2 G
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
pe versanți cu expoziții însorite, soluri slab humifere R1=specii principale; R2=specii secundare+arbust 5 000/ha Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă 18 Terenuri foarte puternic și excesiv erodate (e3...e4) cu erodosoluri tipice, cambice sau argice și regosoluri slab la moderat dezvoltate, nisipo- lutoase la lutoase, fără schelet sau cu schelet puțin (0...25 %), superficiale la puțin profunde (21...50, rar 75cm), formate pe loess, nisipuri, luturi, nisip cu pietriș ș.a E C 6 M 6CE3 a. 75Sc12,5 Mj (Vi.t
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
conținut mediu de carbonați R1 = sp principală; R2 = arbust. Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I-II 2+2+1 Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă 19 Terenuri foarte puternic și excesiv erodate (e3...e4), cu regosoluri și erodosoluri (erodisoluri) luto-argiloase la argiloase, superficiale, rar puțin profunde (21...50 cm, rar 75 cm), fără schelet sau cu schelet foarte puțin (sub 10 %), formate pe marno-argile, uneori cu intercalații de pietriș sau gresii E C 6 G 5CE2 a
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de împădurire Desimea Completări Întrețineri d. Gr.o, în cazul erenurilor care nu permit lucrări de terasare Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă 20 Terenuri foarte puternic erodate (e3), frecvent cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri calcarice, litice, regosoluri moderat dezvoltate, nisipo- lutoase la lutoase, cu schelet mult (26...50 %), superficiale (21...50 cm grosime, rar mai mult), formate pe roci dure E C 3 D 2CE2 25 Pi.n (Pi.p;I.v) 50 Mj (Vi.t ; Pr) 25 Pd (Sp; Ll) rândul 1
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
plantațiilor obișnuite Prasile anii I-VI 3+3+2+2+1+1 b.20%. în cazul pinului cu puieți în pungi Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă 21 Terenuri foarte puternic erodate (e3), frecvent cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri calcarice, litice, regosoluri moderat dezvoltate, nisipo- lutoase la lutoase, cu schelet mult (26...50 %), superficiale (21...50 cm grosime, rar mai mult), formate pe roci dure E C 4 D 2CE3 a. 10 Pi. n (Pi. p) 45 Mj (Vi.t) 45 Pd (Sp, Ll), pe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
printre aflorimente stâncoase, cu grosimea de 20-30 cm, mult schelet RM3A, RM4A 8MR2, 9MR2 100An, 100Ct ±Tb/3+Gr.o±Pv 6700/ha 40% Rev.±Mob: 3+2+1 27 Funduri de ravene, ogașe, depozite acoperite cu strat subțire (20-40 cm) de roca dezagragata, uneori cu regosoluri RM1C, RM2C, RM3C, RM4C 8MR3, 9MR3 100An, 100Ct Gr.o±Pr.v 5000/ha 30% Rev.: 2+1 Întrețineri: 1+1 28 Taluzuri formate pe roci dure, fara sol RM3B, RM4B D - stejar, cer, gârniță – etajele FD1 ; FD2 etajul FD3 29 Taluzuri de ravene
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
puțină teren cu mult schelet Gr.o Gr.b+Pv 5000/ha 45% Rev.: 1+1 Întrețineri: 2+2+1+1+1 2+2+1 32 Funduri de ogașe și ravene acoperite cu un strat de roca dezagregată, aluviuni și material provenit din surpări și alunecări de maluri, regosoluri moderat dezvoltate cu grosime de 20-50 cm RD1C RD2C RD3C RD4C 6Dr4 8Dr4 9Dr4 100Sc 100Pl.ea, Sa, An.n 100Ct(Sl) a.stațiuni cu depozite din roci moi, neconsolidate b.depozite din materiale dure sau argile și marno-argile a, c. Gr.o ±Pr.v
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
slab solificate sau cu protosoluri, cu apă inaccesibilă DC1C DC2C 6CD2 100Sc 100Gl Gl pe depozite bogate în carbonați Gr.o±Ab1-1,5/2-3 5000 20% Rev.: 1+1 Întrețineri: 2+1+1 46 Grinduri de mal sau întinsuri de grind cu aluviuni, protosoluri și regosoluri aluviale nisipoase, fără orizont de humus sau cu petece de humus DC1D 5CD3 9CD3 100(Dd, Sl) 100Am (Pd, Ct.r) Stațiuni favorabile Stațiuni nefavorabile Gr.o±Pv 5000 50% Rev.: 2+1 Întrețineri: 0+1+1+1 47 Grinduri de mal sau întinsuri de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
aceiași mărime de Fr, Ci, Pa sau La); b. M.t + Gr.o 50 Terenuri alunecatoare cu masa alunecata puternic la foarte puternic fragmentată, cu roca ajunsă predominant la suprafața sau mase de pământ provenite din surpări sau curgeri noroioase drenate, cu regosoluri, soluri foarte puternic erodate sau amestecuri de sol din diverse orizonturi cu roca de baza, dar cu predominarea rocii la suprafața terenului, cu grosimea de 20...75 cm, fără exces prelungit de apă. FM2A 8MF2 100 An Mt + Gr.o a. 5
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
un mozaic de soluri: de la cernoziomuri cambice (cu levigare slabă), soluri închise și brune (inclusiv eu-mezobazice), pseudorendzine până la soluri argiloiluviale brune podzolite (dominante la contactul cu muntele), la care se adaugă diferitele faze de erodare ale acestora, inclusiv regosolurile. ... – În regiunea montană de sud (M. Șureanu), unde domină șisturile cristaline, se poate urmări o clară etajare, pe verticală, începând cu solurile brune acide, la altitudini joase și continuând cu soluri brune podzolice și podzoluri humico-feriiluviale la altitudini mari. ... – În
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
urmare a neuniformității condițiilor pedogenetice. În această zonă predomină solurile argiloiluviale, reprezentate prin soluri brune luvice, luvisoluri albice și brune eu-mezobazice. În unele zone, cu precădere pe versanți, se intercalează pseudorendzine legate de substraturile marnoase, soluri negre clinohidromorfe, soluri cernoziomoide, regosoluri și erodisoluri. În zona de luncă din cadrul podișului predomină solurile aluviale, conform Șoneriu și Grecu, 1987; Cioacă și Dinu, 2007. În situl ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud sunt prezente două clase de soluri: soluri neevoluate - protisoluri și
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
rendzine (RZ). Grosimea acestor soluri variază între 2,0 și 3,5 m, având un pH neutru cuprins între 6,5 și 7. Învelișul de soluri din județul Constanța este împărțit în 5 clase, cărora le corespund 11 tipuri de sol: litosol (LS), regosol (RS), aluviosol (AS), psamosol (PS), entiantrosol (ET), cernoziom (CZ), kastanoziom (KS), rendzina (RZ), soloneț SN, gleiosol (GS), antrosol (AT): – Clasa protisoluri (PRO) ocupă o suprafață de 39.324 ha și cuprinde tipurile de sol: litosol (LS), regosol (RS), aluviosol (AS), psamosol
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
de sol: litosol (LS), regosol (RS), aluviosol (AS), psamosol (PS), entiantrosol (ET), cernoziom (CZ), kastanoziom (KS), rendzina (RZ), soloneț SN, gleiosol (GS), antrosol (AT): – Clasa protisoluri (PRO) ocupă o suprafață de 39.324 ha și cuprinde tipurile de sol: litosol (LS), regosol (RS), aluviosol (AS), psamosol (PS), entiantrosol (ET). ... – Clasa cernisoluri (CER) ocupă o suprafață de 227.615 ha. Este formată din, kastanoziomuri (KS), cernoziomuri (CZ) și rendzine (RZ). Kastanoziomurile (KS) ocupă o suprafață de 53.665 ha.Cernoziomurile (CZ) ocupă o suprafață de 170.929
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
subțire, bogat în substanțe organice, care trece spre bază, într-un orizont bogat în materiale provenite din degradarea și alterarea rocilor - peste 1.800 - 170 m altitudine; ... – solurile podzolice și districambosoluri - sub 1.600 - 1.700 m altitudine; ... – podzoluri, faeoziomuri clinogleice, faeoziom tipic, regosoluri, luvosoluri albice - în regiunea dealurilor; ... – cernoziomuri algice și cernoziomuri gleice - la poalele dealurilor; ... – rendzine și soluri aluviale - la câmpie. ... La nivelul spațiului hidrografic Buzău-Ialomița se disting următoarele unități zonale bioclimatice: – Habitate de pădure: ( ) etajul subalpin; ( ) etajul montan de molidișuri; ( ) etajul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
mai înalte. În depresiunile din partea centrală și sudică se întâlnesc și argiloiluvisoluri; ... – în zona subcarpatică predomină soluri mai evoluate ca profil și compoziție, care aparțin în principal de tipurile argiloiluviale (cele mai extinse), pseudorendzinice (tipice sau cu erodisoluri și regosoluri - pe roci cu gips și pante mari) și aluviale (în luncile râurilor); ... – zona de deal și de podiș este reprezentată prin soluri argiloiluviale brune-luvice și albice care, în general, au o permeabilitate mai mică. Pe terasele mai joase și către
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
principalele tipuri de stațiuni: Montan-premontan de făgete, Bi, stâncărie și eroziune excesivă (cod4.1.2.0..). Este răspândit pe o suprafață de 194,17 ha (97%), acest tip de stațiune se găsește pe soluri incipiente, slab dezvoltate sau puternic și excesiv erodate, superficiale (litosoluri, regosoluri, soluri litoorganice, soluri rendzinice, humus de calcar, ș.a.). Condiții climatice cu mare variabilitate local, față de media etajului, cu plus de căldură și insolație, amplitudine a variației temperaturii, minus de umiditate pe versanții însoriți și mișcare activă a maselor de
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
PD); umbrisolurilor (UMB) cu tipurile nigrosol (NS) și humosiosol (HS); andisolurilor (AND) cu andosoluri (AN); hidrisolurilor (HID) cu tipurile gleiosol (GS) și stagnosol (SG); salsodisolurilor (SAL) cu solonețuri (SN); vertisoluri (VER) cu vertosoluri (VS); protisolurilor (PRO) cu tipurile aluviosol (AS), regosol (RS), psamosol (PS) și litosol (LS); histisolurilor (HIS) cu histosoluri (TB) și antrisolurilor cu antrosol (AT). Predomină luvisolurile (LUV), întâlnite în regiunile de dealuri propriu-zise, depresiuni, podișuri, dar și câmpie, și cambisolurile (CAM) răspândite în regiunile montane. Din punct de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
formării solurilor brune roșcate luvice, iar la cea superioară, dinspre Subcarpați, sunt condiții favorabile solurilor brune acide. Versanții din partea de est și sud-est a Piemontului Getic, formați pe roci predominant argiloase, sunt acoperiți cu soluri brune luvice asociate cu regosoluri, iar cei din partea de sud și sud-vest cu soluri vertice și chiar vertisoluri. Pe lunci sunt soluri aluviale în diferite stadii de dezvoltare, de la aluviuni crude până la solurile zonale sau intrazonale spre care evoluează, structura lor depinzând
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
cu roca la zi, cu dune, barcane și inselberguri denudate, unde predomină yermosolurile roșietice, nefertile. În lungul uedurilor apar fluvisoluri subțiri pe care cresc pășunile efemere de “acheb”; platourile mai înalte din Sahara și peninsula arabă sunt acoperite parțial cu regosoluri și litosoluri, iar depresiunile închise sunt acoperite cu soluri halomorfe sau chiar cu cruste de sare. La periferiile de contact ale deșertului cu zonele învecinate mai înalte (Atlas, Hijaz, Hadramauth) s-au dezvoltat arenosoluri și xerosoluri. Văile marilor fluvii (Nil
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
fost identificat în albia majoră a văii Bahluiului și a afluenților acestuia în cursul lor inferior. Aceste lunci sunt rar inundabile, apa freatică apare la 80-100 cm. Textura este argilo-prăfoasă sau nisipoasă, conținutul de humus variază între 0,40-3,74%. Regosolul pseudorendzinic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Cpr). A fost identificat pe terenuri degradate situate în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, pe valea pâraielor Pârcovaci, Tisa, Buhalnița, Scobinți, între 130 și 310 m altitudine. S-au format pe marne și argile (uneori salifere
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
expuși spre nord-vest, vest sau nord, pădurea de fag și de alte foioase (inclusiv solurile corespunzătoare), coboară, uneori, până la baza lor, pentru ca pe aceiași versanți, dar cu înclinări accentuate (frunți de cuestă, abrupturi cuestiforme), să predomine solurile intens erodate și regosolurile. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 3. SUBUNITATEA "COASTEI DE TRANZIȚIE" (V. Băcăuanu, 1980),numită și "Coasta Hârlăului" (V. Tufescu, 1937), se dezvoltă între rama înaltă a platourilor structurale care aparțin Dealului Mare-Hârlău la vest și depresiunea de contact
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
hectare; se găsesc pe unele suprafețe din Câmpia Moldovei, apariția lor fiind condiționată de substratul geologic salifer; vertisoluri care acoperă o suprafață de 1500 de hectare; soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (protisoluri*) (soluri aluviale, soluri aluviale gleizate, soluri aluviale salinizate, regosoluri, erodisoluri) care acoperă o suprafață de 175.077 de hectare. Solurile afectate de procese de eroziune și alunecări predomină pe versanții puternic înclinați. *după noua clasificare a solurilor din România (2006) Resursele naturale Județul Iași nu dispune de resurse naturale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
considerabil prin lucrări tehnice de stabilizare a versanților și prin plantații de arbori. Solurile din zona Dealului Copou sunt cernoziomuri cambice și cernoziomuri argilo-iluviale. Pe versantul vestic al dealului Copou și apoi pe versanții văii Podgoria Copou se mai întâlnesc regosoluri, erodisoluri și enclave de soluri holomorfe, iar pe firul văii și soluri alumiale, coluviale, aluvio-coluviale, hidromorfe. Hidrografia Teritoriul grădinii este străbătut de pârâul Podgoria Copou, cu debit mic dar constant, alimentat de izvoarele de coastă. Prin îndiguirea lui, s-au
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]