458 matches
-
la moarte. Chiar Alzheimer-ul final este înțeles ca „întoarcere acasă” din „exilul” existenței, în „paradisul pierdut” al indistincției prenatale... Spun „aproape impecabile” pentru că la întrebarea „de ce nu s-a sinucis Cioran” n-aș merge, precum Ion Vartic, pe argumentul unei „regresiuni finale reușite”. Și asta pentru simplul motiv că filozoful nu și-a dorit-o, ci a căzut pradă fatalității ei. Un capitol de bravură al cărții, asupra căruia nu pot insista îndeajuns, este cel intitulat Epigonul lui Iov. Gînditorul privat
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
va explica exhaustiv lumea, Dawkins căzând în paradoxul autoreferențialității de tip Gödel: o teorie care explică totul nu se poate explica pe ea însăși, caz în care înlăuntrul ei vor exista mereu afirmații cu neputință de demonstrat. Variantă modernă de regresiune la nesfîrșit, o problemă de tipul: „cine îl creează pe Dumnezeul care creează universul“ poate fi reformulată așa: „cine explică teoria care explică totul?“ De aceea, idealul cunoașterii exhaustive e de neatins din rațiuni de consistență logică. Mai mult, pentru
Cruciatul veninos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5615_a_6940]
-
dintr-un timp nelimitat), rezultă suferințele existenței noastre. Tahionii au viteza superioară a gândului. Noi călătorim cu gândul, însă acolo unde AM MAI FOST, deci anamnezis ar fi amintirea scarată în sus a divinului, existențelor anterioare și refacerea itinerantă, prin „regresiune“, controlată mistic, a venirii noastre într-o temporalitate delimitată de Voința Divină. * Mentalul este al Divinului. Orice viteză a vreunei mașini pălește față de a sa. Omul imită. Omul fie că păstrează dominanta caracterologică a primatelor/maimuțelor, ca un dat ancestral
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
punctul înalt în care simte umbra lui Dumnezeu. Uriașa desfășurare de forțe poetice nu e un lucru rău și în nici un caz subiect al deriziunii „colegiale”. Ființa, trestia gânditoare care percepe simultan alienarea socială, dar și solidaritatea cosmică, parcurge o regresiune genealogică, de unde patina arhaică și moderat regională. Discursul liric este obscurizat, fără referințe personale. Sunt rare sonetele în care se mai întrevăd unele reminiscențe biografice: „Zănatică lumina se străvede/ Și-n prispa casei umbra o așteaptă,/ Sortirea larilor este nedreaptă
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
italienist Marin Mincu prin Genio desolato), Andrei Mure- șanu sau Horia, întrupează atât tentativa titanică sau luciferică a demonului romantic, răzvrătit, cât și căutarea absolutului. Sărmanul Dionis este o natură faustică, un metafizician interesat de necromanție, de astrologie, ispitit de regresiunea în timp, dar și de ascensiunea cosmică. Toate aceste personaje, ce atestă o tipologie fantastică, recontextualizată în unele proze semnate de Mircea Eliade, au aceeași sursă mitopoetică cu „magul călător printre stele”. Dicțiunea acestui tip de erou este una eclectică
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
pe nimeni de mult. Pentru închinătorii la portretul îngerului căzut, trecerea prin coridorul spiritual al acestei lumi n-a însemnat niciodată absolut nimic. Pierduți sufletește în templul păgân al propriilor plăceri materiale și trupești (evident, reductibile, în final, doar la regresiune morală și moartea Omului ca imagine a lui Dumnezeu), unde suficiența de sine, superficiul, ignoranța, fragmentariul, indiferența față de Celălalt, crezul în ofertele diabolicului Anticrist, promiscuitatea, parvenitismul etc. au constituit întotdeauna punctul de pornire a singurei lor filozofii înguste de a
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
nu de dor de viață, ci de dorința creării haosului în mintea omului”. Apocalipsa: „Nu mai e necesar să se întunece «catapeteasma lumii», fiindcă s-a înnegrit gândul omului aducător de rău.” Timpul estetic: „Nu mai e nevoie de o regresiune în timp, nici de o proiecție în viitorul neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu mai au ochi pentru adevărata frumusețe, cea ieșită din lumină.” Lacul: „Nu mai sunt încărcat cu nuferi galbeni, nu
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
de chaos» atrase nu de dor de viață, ci de dorința creării haosului în mintea omului”. Apocalipsa: „Nu mai e necesar să seîntunece «catapeteasma lumii», fiindcă s-aînnegrit gândul omului aducător de rău.” Timpul estetic: „Nu mai e nevoie de o regresiune în timp, nici de o proiecție în viitorul neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu mai au ochi pentru adevărata frumusețe, cea ieșită din lumină.” Lacul: „Nu mai sunt încărcat cu nuferi galbeni, nu
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
prin această interzicerea accesului la eternitate, sunt „ semințe neadmise rodirii “. Ideea pădurii, cuprinsă într-un sâmbure de ghinda ( Mihai Eminescu - Sârmanul Dionis ) e inversata în versul „ ochii tăi reduceau pădurea din jur / la un singur punct “ într-o încercare de regresiune la origini, ca și când tot ceea ce a fost germinat s-ar reduce, concentrându-se în punctul inițial, izvor a toate. Tema iubirii „ un copac / în care-atârnă strâmb / două inimi albastre “, e din nou, doar aparent, o temă a iubirii, deoarece principiul
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
liniile destinului în ochii limpezi ai coconului de odinoară frământat de “prea multe întrebări “ ce-l transformă într-o ființă plină de mirare în fața vieții. Spre deosebire de Arghezi și Barbu, G. Călinescu cultivă visarea secretă-disimulată, bucurându-se de vârsta împlinirilor, fără regresiuni sterile spre o copilărie incertă. Cred că este singurul scriitor roman care nu evocă starea de copilărie la modul nostalgic, ca pe o stare paradisiacă de beatitudine ... “Oglinda poetică” la Arghezi reflectă realitatea copilăriei așa cum o vede poetul, la Ion
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
eseuri, proze, poezii,- și desigur este una parabolic - evangheliară, aș spune cumva profetică, dacă înțelegem că istoria se repetă, după comunismul evocat de Vavila Popovici , milioane de români sunt siliți la un nou exod spre „ canaanurile” occidentale. Cartea fiind a regresiunii și evocării, a fost desigur și a descărcării acelui „ preaplin” - adică a traumaticelor, frustrantelor reprimări - din frică, din oroare, din instinctul autoapărării Ființei feminine - familiale ... de soție ajunsă în văduvie ... Povestea curge fluent, cu un stil alert și în spirit
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
incontestabilă. Inedite sunt îndeosebi imaginile copleșitoare, ale înăbușirii într-un potop de cărbune: Carbonizate flori, noian de negru... / Sicrie negre, arse, de metal, / veștminte funereare de mangal, / Negru profund, noian de negru... sau printr-un diluviu adevărat, văzut ca o regresiune pe scara antropologică până în epoca preistorică...:” Chinul apăsător al trupului i-a măcinat existența, i-a schimbat ciclul lumină/întuneric, ziuă/noapte făcând din înălțările lui un prevestitor al sfârșitului, un inițiat al interpretării viului în obscur, al exigenței ideii
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
perpetuează prin complicitatea tuturor. Literatura nu este singura în cauză: la fel se întâmplă și cu istoria, cu scena politică - misterul e al supraviețuirii, nu al dispariției lor. Asta nu înseamnă că nu mai este posibil să ne lăsăm pradă regresiunii, brutalității în literatură, a pornografiei. Culturalul barează anumite procese regresive care pot deveni progresive. Ne este tot mai greu să avem acces la evenimentul pur, la inocența înțelegerii textului, fiindcă culturalul înmoaie instinctele. Literatura are legile ei. Literatura nu se
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350703_a_352032]
-
ajuns în chiar miezul lucrurilor.” Subliniind, conform studiilor critice actuale, jaloanele literaturii pentru copii și anume, capacitatea autorilor de a simplifica în sensul esențializării, iar nu al renunțării la calitate, Mariana Chețan remarcă: „Modul în care poetul Grigore Vieru concepe regresiunea subiectului liric spre vârsta copilăriei este unul pus sub semnul fabulosului și al investirii elementelor cu proprietăți magice, într-o lume în care transgresarea regnurilor este firească: „Întors în anii copilăriei, călăresc / Calul mărului către cocori / Până când trupul său / Se
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
și nr. 16 din 17 septembrie 2018 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, cu caracter obligatoriu (în care se menționează expres că acesta este un termen procedural peremptoriu, minim și de regresiune), rațiunea sa fiind nu de limitare a drepturilor procesuale ale procurorului, ci de acordare a unui drept inculpatului, în scopul creării condițiilor necesare asigurării unei apărări efective pentru acesta. ... 42. Referitor la restricția impusă procurorului, s-a apreciat că nu
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
2015 a Curții Constituționale, prin care a fost sancționată depunerea propunerii de prelungire a arestării preventive cu mai puțin de 5 zile înainte de expirarea duratei măsurii. ... 50. Pe de altă parte, s-a subliniat că termenul este unul de regresiune și imperativ sub aspectul duratei sale minime, iar modul său de calcul, pe zile libere, astfel cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 20 din 16 octombrie
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
augmenta cu mai multe unități de timp (prorogare legală), fiind necesar a distinge între ziua în care se împlinește termenul procedural și ultima zi a termenului. ... 55. S-a arătat că legea procesuală nu face nicio distincție între termenele de regresiune și cele de succesiune din perspectiva modului de calcul, iar termenul minim nu impune o analiză diferită a naturii și modului de calcul al termenelor regresive, prorogarea operând atât în succesiune, cât și în regresiune. ... 56. Acceptarea ca judecătorul să
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
nicio distincție între termenele de regresiune și cele de succesiune din perspectiva modului de calcul, iar termenul minim nu impune o analiză diferită a naturii și modului de calcul al termenelor regresive, prorogarea operând atât în succesiune, cât și în regresiune. ... 56. Acceptarea ca judecătorul să fie legal sesizat în ultima zi a termenului, ceea ce implică nerespectarea acestuia, echivalează cu posibilitatea de a formula sesizări în orice altă zi în care termenul curge, întrucât nu pot fi identificate deosebiri între
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
Prin Decizia nr. 20/2017 pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că termenul de 5 zile, prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, este un termen procedural, minim, de regresiune și se calculează potrivit art. 269 alin. (1), (2) și (4) din Codul de procedură penală, respectiv în calculul termenului nu se socotește ziua în care începe să curgă termenul și nici ziua în care se împlinește, iar în situația
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
se apreciază că termenul cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei măsurii arestului la domiciliu, reglementat de art. 222 alin. (4) din Codul de procedură penală, se definește tot ca un termen procedural pe zile, imperativ, minim, de regresiune, care se calculează conform art. 269 alin. (1), (2) și (4) din Codul de procedură penală. Măsura arestului la domiciliu trebuie însoțită de ansamblul garanțiilor recunoscute în cazul măsurii preventive privative de libertate a arestului preventiv având în vedere similitudinea
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
în afară de cazul când legea dispune altfel, iar în calculul termenului procedural pe zile nu se socotește ziua în care începe să curgă termenul și nici ziua în care se împlinește. ... 88. Dacă face parte din categoria termenelor de regresiune, termenul procedural pe zile se calculează în sensul invers curgerii timpului, așa încât ultima zi a termenului se situează într-o zi calendaristică anterioară zilei de la care a început să curgă. ... 89. În aceste condiții, la calcularea termenului procedural
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
prin prezentul recurs în interesul legii, s-ar da eficiență exclusiv valorii minimale a termenului, reliefată prin expresia cu cel puțin 5 zile înainte de (...), or această trăsătură nu repercutează asupra efectelor ce decurg din caracterul procedural, imperativ și de regresiune al termenului. ... 98. Nefiind singurul atribut al termenului, caracterul minimal al acestuia conlucrează la determinarea, în parametrii legali, a termenului cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei măsurii preventive, alături de manifestarea celorlalte particularități (procedural, pe zile, imperativ
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
nu de dor de viață, ci de dorința creării haosului în mintea omului”. Apocalipsa: „Nu mai e necesar să se întunece «catapeteasma lumii», fiindcă s-a înnegrit gândul omului aducător de rău.” Timpul estetic: „Nu mai e nevoie de o regresiune în timp, nici de o proiecție în viitorul neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu mai au ochi pentru adevărata frumusețe, cea ieșită din lumină.” Lacul: „Nu mai sunt încărcat cu nuferi galbeni, nu
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
nu de dor de viață, ci de dorința creării haosului în mintea omului”. Apocalipsa: „Nu mai e necesar să se întunece «catapeteasma lumii», fiindcă s-a înnegrit gândul omului aducător de rău.” Timpul estetic: „Nu mai e nevoie de o regresiune în timp, nici de o proiecție în viitorul neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu mai au ochi pentru adevărata frumusețe, cea ieșită din lumină.” Lacul: „Nu mai sunt încărcat cu nuferi galbeni, nu
NUMAI POETUL... MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341916_a_343245]
-
de vârstă alpină; ... – Platforma Scitică reprezentată de unitatea geologică a Depresiunii Pre-Dobrogene unde este situată Delta Dunării. Construcția actuală a Deltei Dunării s-a făcut în cursul Pleistocenului Superior și în Holocen, în cursul mai multor faze de progradare și regresiune, caracterizate prin formarea unor lobi succesivi (Panin, 1989). ... Proprietățile hidrofizice ale solului sunt un factor esențial în circuitul apei, cu influență asupra infiltrației, scurgerii de suprafață și a pierderii apei prin evaporație. Prezintă o importanță deosebită textura și structura, acestea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]