1,329 matches
-
câteva precizări. în măsura în care, împins de nevoi, Țuculescu s-a arătat concesiv - și asta s-a întâmplat în nu multe dar totuși repetate rânduri - Conducerea Uniunii Artiștilor Plastici nu i-a manifestat ostilitate. Este drept că au existat o seamă de regretabile excepții. Unii, cum a fost de pildă Boris Caragea, nu aveau pur și simplu nici o înțelegere față de arta lui Țuculescu din epoca respectivă. Alții, precum Ciucurencu, - și ceea ce afirm rezultă din convorbirile mele purtate cu el - îi reproșau în sinea
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
cea mai înaltă cotă profesională, aparițiile editoriale de acolo, via emoție stârnită publicului cititor de fiecare volum purtându-i semnătura, dialogurile cu ,prietenul Umberto" (Eco) și toasturile de celebrare a personalității noastre: ,Marin, sei sulla cresta dell onda!"... E însă regretabil că, deprinzând la perfecție italiana, cărturarul român pare a fi uitat gustul limbii materne, romanică și ea. Aceste pagini, de o perfectă inutilitate, abundă în fraze împiedicate, deformând caraghios și cele mai simple enunțuri. De la ,macerarea interioară" ce a ,determinat
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
refuzat să o facă, mi se va spune, au îndurat tortura și au refuzat să colaboreze. Ușor de zis, dar mai greu, infinit mai greu de făcut. Sigur că formele cedării trebuie să fie cunoscute, comentate, analizate, sigur că sunt regretabile cedările, dar nu oricine are căderea, cred eu, să aducă reproșuri celor care au cedat sub constrângere. Cum poți să acuzi pe altul, mă întreb, cum poți să denunți public pe cineva pentru slăbiciune dacă nu ai făcut tu însuți
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
dacă se poate deloc, să nu treacă în pielea fostei colege de joacă, deja măritată, a mamei îmbătrînind dinăuntru, a mătușii țepene și nevricoase. Este nuanța, trasă în tușă fină, care ține departe un roman cu temă riscantă de excesele regretabile ale literaturii de gen. Nimic exaltat, bovaric în imprimarea pe bandă a unei vieți care nu duce lipsă de constrîngeri. O voce stăpînită, de om care a înțeles din vreme că pentru vise poți să nu suferi doar dacă nu
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (1992), de la care preia datarea și Dictionnaire des emprunts latins dans les langues romanes (2004). E un context caracteristic pentru situarea termenului în limba veche (în care echivalentele sale erau față și obraz). E regretabil că Micul dicționar academic (MDA, vol. III, 2003) nu a folosit toate sursele disponibile, oferind pentru cuvîntul persoană o atestare cu un secol mai tîrzie: 1768. Ca de obicei, ne interesează mai ales uzul actual al cuvintelor și conotațiile pe
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
că acest raport este expresia unui exces de zel al unor angajați preluați de SRI din fosta Securitate: "Cazul este incompatibil cu noua instituție și probabil că nu este vorba decât de niște oameni depășiți de realitate. Este un caz regretabil, dar câte greșeli nu s-au făcut după 1990?" întreabă retoric Măgureanu, precizând că "mentalitatea învechită" a primilor angajați SRI a și dus la epurări masive în următorii ani. l "Era prima mea apariție publică după ce fusesem interzisă un număr
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
plus, am fost sunată de la Televiziune să mi se spună că au sunat 2000 de telespectatori din Arad să protesteze. Culmea, toți erau din Arad..." l în fine, Cotidianul își ilustrează pagina cu Raportul informativ din 20 august 1990. Este regretabil că partea finală, practic ultimele două rânduri, cu semnătura informatorului și o notiță cu observația: "Nota se va trimite la Sect. IV..." sunt lacunare, cu enigmatice numere de înregistrare și semnături, care ne fac suspicioși la ideea că ar fi
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
unde erați alături de regretatul Z. Ornea. Datorită unei privatizări neinspirate, Editura Minerva a fost pur și simplu pulverizată, pierzându-și menirea principală: aceea de editare a clasicilor. Cât de mare vi se pare dezastrul? - Privatizarea pripită a Editurii Minerva, de către regretabilul Fond al Proprietății de Stat (F.P.S.), în noiembrie 1999, a dus, în mai puțin de doi ani de zile vechea editură (continuatoare, în linie directă, a Editurii Fundațiilor Regale) până în pragul falimentului, noii patroni folosind în scopuri obscure micul capital
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
obiect perfect (Eminescu, 1981) și Mihai, stăpânul, și sluga lui, Mihai (Eminescu, 1983), cărți practic intruvabile astăzi. Din volumul de debut, însă, antologia nu reține decât trei titluri. Acel prim volum de povestiri este și cel mai atipic și e regretabilă reproducerea lui trunchiată. Povestirile diferite nu trădează nesiguranța debutului. Consistente, cu întâmplări și personaje bizare din periferia orașului, povestirile care lipsesc surprind foarte rusesc atmosfera apăsătoare a mediilor sărace. Niciodată Tudor Octavian nu va mai fi atât de realist și
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
sic!) chretienne (sic!) - p. 96; „De ovat.” pentru „De orat.” - p. 99; „Petroniu, Stiricon” - p. 106), denumiri de reviste sau instrumente de lucru deformate, autori citați doar prin op. cit., fără a se ști despre ce operă e vorba ș.a. Este regretabil că, la acest moment, mai pot apărea în România asemenea producții editoriale. În anul 2000, în cadrul colecției timișorene Cum Patribus coordonate de Claudiu T. Arieșan, apărea prima ediție bilingvă integrală din cultura română a uneia dintre cele mai importante scrieri
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
De asemenea, la Indicele de nume proprii, autorul - care o fi el - a găsit de cuviință ca, pentru unele persoane, să menționeze între paranteze statutul lor; faptul nu e greșit, deși nu se prea obișnuiește pentru izvoarele antice, dar e regretabil că, din nou, inconsecvența, care pare a fi trăsătura caracteristică a acestei ediții în toate compartimentele ei, se face resimțită: nu toate numele sunt însoțite de explicații - Apollo, Donatus, Esculap (sic!), Jupiter, Marte, Sibila, Tages, Tarquinius Superbus. Trecem acum la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în colaps la multe periodice științifice românești. Într-o vreme când nici măcar recenziile la cărți nu mai sunt luate în seamă în evaluarea muncii științifice, cine se mai încumetă, astăzi, să-și piardă timpul analizând conținutul revistelor de specialitate? Este regretabil că cei care au elaborat sau semnat așa-zisele criterii de evaluare nu înțeleg că progresul disciplinei, emulația științifică, denunțarea imposturii în domeniu și formarea tinerilor cercetători se realizează printrun permanent dialog critic, prin supunerea diferitelor lucrări, indiferent de natura
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în a cărei căutare pleacă de fapt în acest text. De aceea nimic tragic nu o destramă, în ciuda nenorocirilor care nu i-au iertat. În încheiere, o nedumerire: ne întrebăm dacă există vreo rațiune stilistică (sau e vorba de o regretabilă eroare de tipar) pentru care cuvinte ca „a dojeni” sau numele Ioan Victor Vojeni au fost ortografiate ca „doJenny”, respectiv „VoJenny”. Arșavir Acterian, Cioran, Eliade, Ionesco, cu un cuvînt înainte de Mihai Șora, ediție îngrijită de Fabian Anton, Ed. Eikon, Cluj-Napoca
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
responsabilă. La final, după ce trecuse prin drama închisorii, se dovedește că a fost nevinovată. Unda naturalistă (neputința de a te împotrivi fatalității), care străbate povestirea - numită dostoievskian Iertare sau pedeapsă? -, se pierde într-un deznodământ lacrimogen. Apar și primele semne regretabile ale unor locuri comune, care nu prea au justificare în creațiile unui prozator din zilele noastre. }iganii, de exemplu, apar ca personaje romanțioase - vânzători de flori, exotici și frumoși. Pe acest calapod construiește Maria Marian povestirea }iganca, o reverie melodramatică
O reverie by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9468_a_10793]
-
constituienții în ordine, până la stadiul sunetului, acum acțiunea se îndreaptă tocmai pe fracționare, pe descompunere, pe hazard, pe o căutată ambiguitate. Sumar, aș integra perspectiva semnalată în globalism, în eclectism, în omogenizare și omogenitate, în conjuncturalism și, reiterez, într-o regretabilă absență a efortului structurant. Speciile cultivate predilect sunt cele ale divertismentului, ale happeningului. Tipul de artă evocat se adresează unui public needucat, lipsit de pretenții, de sensibilități, descumpănit, buimăcit, văduvit de repere, de judecăți valabile și selective. Într-un cuvânt
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
în acest mod a sănătății sufletului<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, art. în Dictionnaire de Spiritualité ascétique et mystique, Beauchesne, Paris, 1984, tom 12, col. 861. footnote>. Toată această luptă cu armele amintite, luptă soldată uneori cu răni și înfrângeri regretabile, nu este o luptă de luni sau de ani, ci de o viață întreagă. Ispitele în această viață sunt nenumărate, cel rău încercând să-l facă pe om să cadă pradă păcatelor și patimilor. Exemplu concludent îl avem pe dreptul
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
fie finanțate din banii contribuabilului român. Și lista cu ,,fărădelegile” domnului Nițu poate continua: de o vreme, chipurile, ,,a înfrățit” câteva asociații din Voivodina, pe criterii etnice sau de rudenie?, cu unele de buzunar, din Timoc. Ce mare minune! Este regretabil că Stevan Mihailov a căzut în plasă și pune semnul egal între CRS (nu exagerez și nici nu sunt cinic!) și o entitate fără identitate care nu a făcut nimic notabil pentru etnicii români. Dar să ne întoarcem la subiect
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
la stîlpul infamiei. Să cercetăm dicționarul etimologic: HÓMOs.m. (Liv.) Denumirea științifică a omului. [< lat. homo]. FOBÍE, fobii, s. f. Stare patologică de neliniște și de frică obsedantă, lipsită de o cauză obiectivă sau precisă. Din fr. phobie. Incorect și regretabil, cuvîntului „homofobie” i s-a mai adăugat și semnificația de repulsie, antipatie pentru ceva, nu de alta, dar să poată fi interpretat și folosit în consens cu intențiile celor care scornesc tot felul de enormități. Iată, în acest mod respectul
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
bineînțeles, totul se face după rețetă, cu „erudiția” pe masă. Și asta dacă vrei să fii „competent”, adică cititorul pe care îl dorea Mircea Eliade la apariția Cosmologiei și alchimiei babiloniene. Publicată în 1937, lucrarea întâlnea în cultura noastră o regretabilă penurie de „specialiști”, prilej pentru o prefață în care se pot vedea fie o lucidă conștiință a propriei valori, fie un orgoliu potentat de întâi-stătător într-ale istoriei religiilor (asta căutase și găsise Anton Dumitriu). Eu înclin către prima variantă
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
autorul nostru și-a elaborat studiul, diferă profund de aceea caracteristică începutului celui de-al treilea mileniu, însă valabilitatea principiului universal al imitaței este pe deplin confirmată, și într-un caz, și în celălalt. Capitalismul, democrața parlamentară, incluzînd și riscul regretabilelor derapaje de extremă dreaptă și stîngă, cultul rațunii, amenințat totuși din ce în ce mai serios de puseurile irațonale, recognoscibile îndeosebi în gama variată de "isme" artistice, toate aceste elemente formau, cel puțn în parte, tabloul social și cultural românesc interbelic, sincron aceluia european
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
are chef de “altceva în lift”, CEVA, care de fapt îl ajută să mențină relația frumoasă pe care o are acasă, cu cea numită ipotetic “femeia neadevărata” E păcat că unele femei zâmbesc doar când citesc astfel de articole fiind regretabil singurele locuri în care se simt împlinite într-o dimineață când se trezesc singure în pat cu gândul la el, lăcrimând și întrebându-se “ce are ea mai bun ca mine?” Dragă Bucurenci, dacă așa acționezi în relații te rog
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82354_a_83679]
-
unul îmi zice da, altul îmi zice ba, așa că eu, sau trebuie să stau pe loc, așteptînd în zadar o împăcare a lor imposibilă, sau trebuie numaidecît să urmez pe unul, și astfel să contrariez pe celălalt. Însă ce e regretabil pentru mine e că totdeauna, după ce am urmat pe unul departe pe o cărare, cînd mă uit înapoi, mă căiesc, că n-am urmat povața celuilalt". Refuz să citesc astfel de texte de parcă ar fi programatice. Nu văd în ele
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
Constantin Mateescu Cu 140 de ani în urmă, în noaptea de 18 spre 19 martie 1865, s-a stins din viață Nicolae Filimon. Posteritatea extraliterară a scriitorului e regretabilă,.atât locul de naștere cât și acela în care își odihnește rămășițele lumești fiind șterse din memoria contemporaneității, deși și-a dus întreaga viață în Bucureștii secolului 19 și a lăsat urme indubitabile despre reperele ce-i jalonează existența. Frumoasa
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
Al. Zub, și destui alții, ba mai mult, poate și oameni ai altor arte, precum Ion }uculescu sau Paul Constantinescu. Generația sau categoria aceasta din care numai o mică parte mai este în viață, dar care în mod curios și regretabil nu a primit parcă atîta recunoaștere cîtă ar fi meritat prezintă anume trăsături comune, în pofida diferențelor dintre membrii săi. Care ar fi acestea? întîi de toate, în ordinea importanței, reușita unei combinații între orizontul european larg cu o anume acceptare
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
în completarea unei personalități demne de întregul respect. Timp în care, totusi, astfel cum se întâmplă îndeobste cu oamenii de valoare din lumea aceasta, au fost nenumărate piedici în desfăsurarea acestei prodigioase și prestigioase activități didactice și manageriale. Iar trist, regretabil este faptul că acea recunoaștere a meritelor, chiar și după atât de multă vreme, încă se lasă așteptată. Este dificil și a te exprima despre cum cu greu există șansa de a avea dascăli adevărați, în plină epocă a încercării
DANIEL MARIAN DESPRE CU CREDINŢA CĂ VOI ÎNVINGE , AUTOR PROF.DIR. DR. COL.(R) TOMA A. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380669_a_381998]