684 matches
-
fost în formația Post Scriptum: „Am continuat într-un mod destul de firesc în trupa Post Scriptum, unde din cauza faptului că am fost atât eu, cât și Mihai Farkaș și chiar și Tibi (o vreme - după care l-am luat pe regretatul Mircea Marcovici la bass), am continuat să cântăm unele piese din repertoriul Gramofonului. Am schimbat numele considerând că totuși e un început de drum, am schimbat și stilul, l-am făcut mai jazz-rock decât înainte și am început să facem
Agenda2004-28-04-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/282638_a_283967]
-
-a de Bruckner, evocam acea inefabila, inexprimabila în cuvinte stare de muzică. Sunt curios să aflu amănunte asupra producției mozartiene cu "Cosi fan tutte", la Piccolo Teatro, la Milano, ultima producție montată în urmă cu un an și jumătate, de regretatul Giorgio Strehler; Ion Marin a condus-o din punct de vedere muzical, munca cu soliștii, cu ansamblurile, cu orchestră. A condus inclusiv concretizarea detalierilor regizorale căci, așa cum se știe, Strehler nu a ajuns să vadă seară premierei. Succesul a fost
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
Nicolae Manolescu Titlul editorialului meu este acela al unei anchete din Facla de pe vremuri, reluat pe coperta unei cărți apărute la Editură Polirom din Iași anul trecut. Autorii cărții sînt dl Victor Durnea și regretatul Gh. Hrimiuc-Toporas. Ei au plănuit, acum aproape douăzeci de ani, o culegere a tuturor anchetelor literare românești din prima parte a secolului XX. Culegerea urma să "dubleze" Dicționarul literaturii române. 1900-1950, o continuare a celui de pînă la 1900, tipărit
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
în actualitate operele trecutului. Bibliografia critică eminesciana se îmbogățește, grație acestei inițiative, cu cîteva titluri. Și, referindu-mă bunăoară la cele de anul acesta, trebuie să constat că ele sînt inconturnabile pentru viitoarea cercetare eminesciana. Istoric literar cu solide cunoștințe, regretatul E. Todoran a profitat de oportunitatea rubricii de ziar ca să deschidă cîteva foarte importante căi de acces spre opera lui Eminescu. Analizele stilistice ale d-lui Tohăneanu n-au concurență în publicistica de astăzi. Și cînd obiectul lor e limba
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
considerat ridicol. O parodie a eroismului Ț. O. Bobe scrie texte de cu totul altă factura. După cum observa și Mircea Martin, într-o scurtă prezentare, tânărul poet-prozator continuă și duce până la ultimele consecințe experiență literară făcută (cu mult farmec) de regretatul Cristian Popescu. Este vorba de eroizarea, în glumă, a unor existente banale, dintre cele mai puțin potrivite pentru o evocare solemnă. Eroul lui T.O. Bobe este frizerul Gică: "Nea Gică e cel mai mare frizer din lume. Are un
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
opera să e autobiografie nuda, mereu reluată și reconstituita. Scriitorul Istrati e un imaginativ și destule episoade - chiar cărți - trec dincolo mult de experiență trăită. Dar nici nu se poate contesta că biograficul ocupă, în opera lui Istrati, locuri considerabile. Regretatul Alexandru Talex, secretarul și editorul statornic al operei lui Istrati, s-a gîndit, în ultimii ani de viață, să adune într-o carte momente semnificative din viața scriitorului. Folosește, pentru asta, texte concludențe ale scriitorului dintr-o perioadă sau alta
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
ce înfundaseră, pentru mulți ani, pușcăriile comuniste, luptătorii din exil, supraviețuitori, multumindu-se cu roluri abia îngăduite. Singură concesie onoranta ce i s-a făcut a fost să prezideze congresul P.N.T. din decembrie 1991 și, apoi, pe la 15 septembrie 1995, regretatul Corneliu Coposu a anunțat, la o conferință de presă, că lui Emil Ghilezan i se va încredință funcțiunea de președinte de onoare al P.N.T. Dar, aceasta, fără ca Ghilezan să fi fost consultat mai înainte și fără a fi anunțat imediat
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
Andrei Șerban la Teatrul Național din București cu Trilogia antică. Printre montările care au stîrnit mare vîlvă, cu multe puncte de vedere aflate pe poziții adverse a fost și... au pus cătușe florilor, un text al lui Arrabal, adaptat de regretatul Cristian Popescu și regizat de Alexander Hausvater la Teatrul Odeon din București. Șocul în fața nudului folosit pe scenă, gratuit sau nu, asta este deja o altă discuție, a fost mare și a condus de multe ori comentariile și în zone
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
Geo Vasile " Trăiește cititorul un complex de inferioritate din cauză că literatura e o nesfârșită aluzie culturală? Ce-i oferă scriitorul lui, cititorului, viață sau cultură? se întreba regretatul Radu G. Țeposu în tentativa reușită de a defini "Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă". Viață, vom răspunde citind Plaja nudiștilor (Ed. ALLFA, 1999, 323 p.), o antologie cu "cele mai bune povestiri 1998", alcătuită de infatigabilul critic
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
pe atunci, pe unii dintre ei. Eram tînăr redactor la ESPLA din august 1955, unde, de prin 1956 sau 1957, a fost angajat dl. Cornel Regman, lucrînd amîndoi la redacția de critică literară. Aici venea, la două-trei zile odată, mult regretatul Ion Negoitescu, mereu îmbujorat în obraji și cu intrări timide (aruncă, cumva, capul, prin ușa întredeschisa) încît noi îl denumisem "lepus timidus". Uneori, apăreau și dl. Doinaș, ca și I.D.Sîrbu, amîndoi redactori la nou-înfiintata revista Teatru. Pe dl. Nicolae
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
lor mulți ani de-aici înainte doar pentru niște salarii mai bune și pentru orgoliul (la marginea nebuniei!) de a fi serviți la masa de securiștii deghizați în chelneri? Sunt absolut sigur că proiectul de Lege a lustrației, gândit de regretatul George Șerban, nu va stârni, în afară tradiționalelor ridicări din umăr, nici un fel de reacție. Singurele comentarii previzibile vor constă în încercarea de discreditare și în descoperirea intențiilor de război civil, de trădare a intereselor patriei etc. Firește, a cere
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
noroc și e de sperat că, odată, cîndva o asemenea nădejde va căpăta temei și se va (vor) ivi competenți (competențele) necesară(e) în materie de descifrare a manuscriselor eminesciene și editarea lor științifică. Acestor speranțe așteptate li se adresează regretatul Petru Creția în al său Testamentul unui eminescolog, document deopotrivă emoționant și mult bogat în învățătură. Va accepta însă viitorul eminescolog (sau, mai bine, eminescologi) punctul de vedere al lui Petru Creția în materie de editare al liricii eminesciene (și
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
explică prin dezideratul diminuării formatului cărții la unul obișnuit, renuntîndu-se la cel prea mare și nemaniabil al ediției academice (id est Perpessicius). Autorul testamentului acorda o mare prețuire teatrului eminescian, față de care Perpessicius exprimase consistente rezerve. Îndrăznesc a crede că regretatul Petru Creția exagerează. Teatrul eminescian e, în mare măsură, lăsat nefinisat și nu cred că e productivă modalitatea propusă de el în ediția teatru apărută, sub îngrijirea să, la Ed. Eminescu, în anii optzeci, în care - totuși blasfemie! - colabora cu
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
de a-l consideră și impune pe Eminescu mai mare decît a fost este, deopotrivă, o naivitate puerila și un sacrilegiu la fel de vătămător. Referindu-se la unele interpretări hagiografice și utilizînd un nepotrivit limbaj heideggerian (Constantin Barbu, Paleologu-Mata, Marin Tarangul), regretatul Petru Creția le respinge hotărît că inutilizabile și dăunătoare. Să rețin opinia despre cartea lui Const. Barbu: "un tînăr exaltat în al carui creier fatală ăgîndire despre cuvinteă de origine heideggeriană, sanscrita învățată cu metode ezoterice, etimologiile onirice și purul
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
publicistului trebuiau să se dezvolte lămuritor), apoi, firește, se consemna răspunsul scriitorului și un final al celui ce conducea conversația. Această anchetă din Facla, ămpreună cu câteva altele din alte publicații, au fost adunate ăntr-o ediție de doi cercetători ieșeni, regretatul Gh. Hrimiuc-Toporas și Victor Durnea. Știu cât efort, erudiție și consum de energie intelectuală presupune o astfel de ediție (aș asemui-o cu aceea, ăn patru masive volume, a d-lui Aurel Sasu și d-nei Mariana Vartic despre Românul românesc
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
absolvenții noștri se fac istorici literări, "documentariști" sau erudiți. Majoritatea preferă critică. Nu discut acum talentul unora sau altora. Dar din zecile de promoții care mi-au trecut prin mîna, nu-mi amintesc decît de doi studenți atrași de stiință: regretatul Mircea Scarlat și Nicolae Scurtu, actualmente inspector școlar. Ambii cu serioase contribuții după sfîrșitul facultății. Acest dezinteres pentru munca de bibliotecă, pentru erudiția curentă, aș zice, spre a nu se crede că mă refer la aceea a unui Hașdeu, ține
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
După '78 se observă, în mod paradoxal, o revenire în forță a lui Mazilu printre opțiunile regizorale și ale directorilor de teatre: Sanda Manu pune în 1978, la Teatrul Național "I.L. Caragiale" din București, Frumos e în septembrie la Veneția, regretatul George Rafael montează la "Nottara", în același an, Cinci române de amor, iar un an mai tîrziu Mircea Cornisteanu regizează, tot la "Nottara", Mobilă și durere. Este montat și în țară, cam în aceeași perioadă: Nicolae Scarlat face la Teatrul
Don Juan a murit! Trăiască Don Juan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17556_a_18881]
-
asupra unor trăsături psihologice negative precum aceea a refuzului acțiunii și a asumării responsabilității înalte, o anume abulie, catastrofală totuși, pentru un om politic de primă mărime. E ceea ce reiese și din cartea de convorbiri a dlui Adrian Niculescu cu regretatul Emil Ghilezan, care a rămas neplăcut surprins de faptul că imediat după 23 august 1944 prim-ministru al țării era un general oarecare și nu, cum s-ar fi cuvenit, chiar șeful recunoscut al opoziției democratice, Iuliu Maniu. Întrebat de ce
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
à Londres 3. Pe cât de operativ a fost realizată ediția engleză, pe atât de repede au reacționat cercurile savante franceze și germane. Încă în 1740, abatele Prévost a publicat în revista să "Le Pour et le Contre" - cum a arătat regretatul Alexandru Duțu - traducerea biografiei domnului moldovean și "plusieures notes de l'Histoire des Turcs du Prince Cantemir". Curând după aceea - în condițiile în care Antioh Cantemir trecuse în 1738 ca ambasador la Paris -, apărea traducerea integrală, realizată de "Monsieur de
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Caragiale: „mai tîrziu, pe cînd artistul era cu mintea bolnavă, s-așuț făcut în opera lui publicată în volum îndreptări, purgări și omisiuni cu desăvîrșire arbitrare. Eu crez că asta trebuie relevat.” (Două note, 1892) După mai bine de un veac, regretatul Petru Creția va semnala, în ediția Maiorescu, „un număr, deloc mic, de intervenții destinate să facă mai limpede ceea ce i se păruse obscur sau, pe alocuri, să înfrumusețeze ceea ce credea el că, pentru un text de Eminescu, nu era îndeajuns
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
în cântecul pe care îl Ne duceam câte trei patru, unul lua un cataif sau un interpretaseră în revista Lahovarii prezentată de noi prin cremșnit în farfurie în timp ce ceilalți țineau tira și îl acopereau 1945, în clasa 8, cred că regretatul Stancu Lascăr cu Puiu pe cel ce pe lângă prăjitura din farfurie înghițea și cel puțin un Cernăianu, parcă văzându-se la anii de acum: ecler erau mai ușor de șutit” și apoi făceam cu rândul. Când eram flăcău odată Vă
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
ideologii. Nu e singurul moment din Firul alb în care exercițiul acesta funcționează excelent. De multe ori, în rolul jucat aici de Tudor e distribuit cititorul sau o serie de personaje cu prezență difuză. Mă gândesc, în primul rând, la regretații Gheorghe Crăciun ori Alexandru Mușina, dar și la alte nume de toată mâna și de toată condiția, de la Hannah Montana, Rommy Schneider, Radu Cosașu sau Silvio Berlusconi. Asistăm la o inflație onomastică sau, după caz, topografică. Străzi, locuri, orașe sunt
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
Mircea Anghelescu Apariția Jurnalului lui Sebastian, despre care se știa demult și pe care unii îl și văzuseră, a creat - în 1996, când l-au publicat Gabriela Omăt și regretatul Leon Volovici - premisele unei reevaluări mai largi, una dintre cele mai cuprinzătoare despre vreun autor din epoca interbelică prin efectele sale. Nu era vorba numai despre Sebastian și toate dilemele identitare, morale sau politice pe care le implică prea scurta
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
poet al universalității. căpătâi, Biblia literaturii române.” patrimoniului și spiritualității universale Personal, consider că, fără a diminua din toate timpurile. Câtă vreme îl avem meritele tuturor poeților care l-au urmat, Aurel Vlaicu, România: pe Eminescu, nimeni de bună credință regretatul Adrian Păunescu s-a apropiat ”MIHAI EMINESCU este subiectul nu ne poate izgoni de niciunde, nu ne cel mai mult de valoarea lui și aceasta cel mai important al literaturii române, poate eticheta jignitor, iar dacă totuși o atâ t
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
mai există o problemă și în strategiile politice. A ajuns un soi de performanță măsura în care poți să îl învingi pe celălalt. "Ah, ce animal politic e X!" Mă enervează cumplit chestia asta. Hai să ne întoarcem puțin la regretatul Emil Hossu. "Cum poate cineva să fie iubit, dacă nu iubește pe nimeni?" E vorba de credință în Dumnezeu, e vorba de bun simț, acel om trebuie să aparțină acestei spiritualități și să iubească ce suntem și ce facem, să
Mircea Diaconu, despre cum trebuie să fie noul preşedinte by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21813_a_23138]