219 matches
-
mai mult orice societate care își dorește să își organizeze distribuția serviciilor medicale în conformitate (și) cu exigențele dreptății Weale și apărătorii idealismului au dreptate, în opinia mea, atunci când observă că deficiturile de fezabilitate nu compromit cu adevărat un ideal (regulativ) al dreptății distributive. Cu toate acestea, sunt foarte sceptică în privința legitimității opiniei lui Weale și a celorlalți egalitarieni maximaliști că idealul adecvat al dreptății în distribuția serviciilor medicale este idealul maximalist al egalității de acces. De ce? Pentru că, în opinia mea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
am sugerat la sfârșitul secțiunii 4.7, de o specificare foarte exigentă a ceea ce constituie un pachet "suficient" sau "adecvat" de servicii medicale. În lipsa unei astfel de specificări, suficientismul ar oferi un răspuns cel puțin implauzibil la întrebarea despre idealul (regulativ al) dreptății în distribuția serviciilor medicale. Ideea că o situație ideal dreaptă în distribuția serviciilor medicale este una în care cei nevoiași beneficiază doar de un pachet foarte minimalist de servicii medicale nu este una care să fie în conformitate cu intuițiile
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
politice a cetățenilor este furnizat de democrații. Multipartidismul și drepturile omului în formatul statului de drept permit chiar diversificarea și competiția unor specii ale democrației: liberală, socială, creștină. La polul opus, dezordinea socială generalizată, falimentul statului și dreptului ca autorități regulative, agresivitatea indivizilor depersonalizați, pulsiunea maselor, caracterizează anarhiile. În această situație, indivizii își rezolvă pe cont propriu interesele și-și impun dominația prin violență, iar o bună parte din populație suportă teroare unor minorități agresive. Între acești poli, pot fi identificate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
rămână fidel imanenței și neagă așadar faptul că putem cunoaște natura principiului divin și transcendent. Mai mult, profesează un "ateism științific" potrivit căruia esența principiului divin este constitutiv incognoscibilă. Cu toate acestea, el reține că, dintr-un punct de vedere "regulativ", putem gândi originea lumii "ca și cum ar fi rezultatul unui act motivat de voință"61 sau rezultatul unei acțiuni a transcendenței, de altfel necunoscută și incognoscibilă pentru noi, și anume ca actul prin intermediul căruia transcendența, sau "supra-ființa" care stă deasupra ființei
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
sunt așteptările pe care ceilalți le au despre cum ne vom comporta. * Norme personale standarde pe care le avem pentru propriile noastre acțiuni 94. 3.1.4. Norme formale și norme informale Normele formale sunt norme scrise, au un conținut regulativ foarte bine definit și organizat (pe capitole, paragrafe, alineate etc.) și menționează tipul de sancțiune (pozitivă sau negativă) pentru încălcarea lor. Cele mai cunoscute norme formale sunt legile și regulamentele. Legea, în accepțiunea sociologului Donald Black, reprezintă "controlul social guvernamental
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
aici este aceea că structura relațiilor sociale determină principiile de bază ale comunicării și prin aceasta duce la modelarea conștiinței. Relațiile sociale stabilite într-o societate determină aspectul formelor de clasificare și de cadrare, precum și ale diferitelor forme de discursuri (regulativ, instucțional, interpersonal și imaginativ). Clasificarea nu se referă la ceea ce este clasificat, ci la relația între conținuturi, la gradul de menținere a limitelor (granițelor) dintre conținuturi. Ea este cea care ne face să ne concentrăm atenția asupra puterii delimitărilor și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mai ales la puterea delimitărilor între ceea ce poate fi transmis și ceea ce nu poate fi transmis în cadrul relației pedagogice. Cadrarea este caracterizată atât de discursul instrucțional, care se referă la selecția, secvențializarea, ritmarea și categorizarea cunoașterii, cât și de discrusul regulativ, care se referă la regulile de ordine socială. Trebuie însă specificat aici că există diferențe semnificative între felul în care un cod este transmis și felul în care este realizat. Codul cultural oferă o posibilitate de a înțelege realitatea, deci
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în jurul triunghiului, reactivând una sau alta dintre cele trei funcții principale ale aparatului psihic. Ca atare: cuplul Maria- Gică întrupează sănătatea unui psihic fără fisuri; Luca e copia perfectă a tatălui (un neurastenic al cărui "supraeu" hipertrofiat ignoră rolul funcției regulative și sfârșește prin a nega viața); pentru ca "pubera" Lolota să marcheze un moment de cumpănă în dezvoltarea psihică a personalității umane, când individul își reprimă libidoul (refuză ispitirea oedipiană a amantului-tată), pentru a da curs imperativelor conștiinței morale. Dincolo de asemenea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mai 1881 proclamarea Regatului României, Carol fiind încoronat primul rege al României. Prin instituirea datei de 10 mai ca centru temporal în calendarul comemorativ al statului, memoria națională este programată simbolic în funcție de "legea concentrării" identificată de M. Halbwachs ca principiu regulativ al memoriei colective. Într-un studiu de topografie a memoriei (în care a examinat modul în care amintirile sunt fixate în spațiu), Halbwachs identifică o "tendință de localizare în același spațiu a mai multor evenimente care nu au nicio legătură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai 1881 - proclamarea Regatului României, Carol fiind încoronat primul rege al României. Prin instituirea datei de 10 mai ca centru temporal în calendarul comemorativ al statului, memoria națională este programată simbolic în funcție de "legea concentrării" identificată de M. Halbwachs ca principiu regulativ al memoriei colective. Într-un studiu de topografie a memoriei (în care a examinat modul în care amintirile sunt fixate în spațiu), Halbwachs identifică o "tendință de localizare în același spațiu a mai multor evenimente care nu au nicio legătură
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ideologie / 377 5.2.2. Preeminența celei de-a doua timporizări / 380 5.2.3. Reducția celor trei acte la timp / 381 5.2.4. Saltul de la ontologic la pragmatic / 382 Capitolul 6. Resursele originare ale logos-ului și judicativul regulativ / 385 6.1. Subiect, ființă, autorizare în perspectiva judicativului regulativ / 385 6.2. Fenomenul originar al judicativului regulativ: "retragerea timpului" / 395 6.3. Fenomenul inflației de autorizare și sfera publică / 403 Note finale / 409 Indice bibliografic. Lucrări citate și consultate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timporizări / 380 5.2.3. Reducția celor trei acte la timp / 381 5.2.4. Saltul de la ontologic la pragmatic / 382 Capitolul 6. Resursele originare ale logos-ului și judicativul regulativ / 385 6.1. Subiect, ființă, autorizare în perspectiva judicativului regulativ / 385 6.2. Fenomenul originar al judicativului regulativ: "retragerea timpului" / 395 6.3. Fenomenul inflației de autorizare și sfera publică / 403 Note finale / 409 Indice bibliografic. Lucrări citate și consultate / 413 Abstract / 421 Résumé / 423 Rezumat / 425 Notă asupra ediției
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acte la timp / 381 5.2.4. Saltul de la ontologic la pragmatic / 382 Capitolul 6. Resursele originare ale logos-ului și judicativul regulativ / 385 6.1. Subiect, ființă, autorizare în perspectiva judicativului regulativ / 385 6.2. Fenomenul originar al judicativului regulativ: "retragerea timpului" / 395 6.3. Fenomenul inflației de autorizare și sfera publică / 403 Note finale / 409 Indice bibliografic. Lucrări citate și consultate / 413 Abstract / 421 Résumé / 423 Rezumat / 425 Notă asupra ediției Lucrarea de față are drept scop reformularea problemei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmează. Totuși, înțelesurile de bază ale timpului în orizontul dictaturii judicativului sunt acestea. Cea de-a doua reducție, pe care o numesc non-judicativă, deși va fi aplicată tot asupra judicativului însă nu celui constitutiv, redus deja la timp, ci aceluia regulativ, a cărui situație logică și fenomenologică se va lămuri prin aplicarea primei reducții este, în esența sa, de tip hermeneutic, fiindcă recuperează originea istoric-naturală a evenimentului autonomizării gândirii, "lumea vieții" umane care a privilegiat, la un moment dat, "fenomenul" timp
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dictaturii judicativului, demersul supus unei asemenea sarcini se va constitui într-o de-construcție filosofică, având sensul unei "contra-istorii" a dictaturii judicativului sau al unei reducții non-judicative a însăși dictaturii judicativului. Pentru aceasta, însă, trebuie proiectat, prin operații specifice, judicativul regulativ; ceea ce se va întâmpla tocmai la sfârșitul primei părți a primei Introduceri. Cea de-a doua Introducere nu poate fi, în contextul acestui proiect, decât un exercițiu mai degrabă "poematic", care ține cu orice chip să capete semnificații non-analitice și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constitutiv și cu încercarea de a-l disloca pe acesta, în mod special. Găsim încercări de regândire a logicii, pe linia elementelor sale fundamentale: forme, raporturi, reguli etc. și sunt prezente, de asemenea, experimente filosofice la limita judicativului a "judicativului regulativ" ceea ce înseamnă că s-a trecut demult dincolo de limitele judicativului constitutiv, într-un sens exploratoriu, dar că nu s-a ajuns încă în orizontul propriu-zis al non-judicativului. Unele dintre filosofiile românești actuale se prind de anumite teme care conduc, chiar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un sens exploratoriu, dar că nu s-a ajuns încă în orizontul propriu-zis al non-judicativului. Unele dintre filosofiile românești actuale se prind de anumite teme care conduc, chiar potrivit convențiilor din orizont judicativ-constitutiv, către limitele acestuia, anume în spațiul judicativului regulativ; tematizări ale "nimicului" (Ioan Petrovici, Iosif Brucăr), ale "existenței divine și personale" (Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran), ale raporturilor dintre condiționat și necondiționat (C. Rădulescu-Motru, Ioan D. Gherea), ale eului constituant ("subiectiv", Alexandru Dragomir, "obiectiv", Mircea Florian) etc. scot
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ele par simple prejudecăți; dar tocmai această "părere" asupra lor trebuie să intre în joc, fiindcă ea poartă miza diferenței dintre judicativ și non-judicativ și chiar a unei diferențe din interiorul dictaturii judicativului, anume aceea dintre judicativul constitutiv și cel regulativ. De aceea, părerea în cauză motivează proiectul unei "istorii fenomenologice a judicativului", care pune în mișcare tocmai aceste diferențe. În sfera gândirii intrate în formele "autorizate" ale filosofiei, temeiul cunoașterii se dezvăluie prin semne multiple; oricum, el apare mai degrabă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dintre (stările de) lucruri și cuvintele legate ca sinteză între ontic și lingvistic nu va mai avea un înțeles ontologic dominant, așa cum a avut la filosofii prearistotelici, ci unul propriu-zis logic (adică, întâi, formal sau constitutiv și, apoi, normativ sau regulativ). Adevărul aristotelic va fi, cumva, și adecvare între lucru și cuvânt, dar, înainte de toate, corespondență între enunțare (cuvinte legate) și faptul la care aceasta se referă (o stare de lucruri). Logos-ul sinteză (între ontic și lingvistic) este orizontul potrivit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este cu putință. Dar adevărul reprezintă o problemă acolo unde avem cuvinte legate (enunțări, propoziții; adică judecăți, dacă cuvintele legate sunt puse în "corespondență" cu o stare de lucruri). Ceea ce corespunde, în plan logic (formal sau constitutiv și normativ sau regulativ, ceea ce implică lingvisticul, de o parte, reprezentaționalul și noeticul, de alta), "sintezei" dintre cuvintele legate și lucrurile (stările de lucruri) la care ele se referă este judecata: "forma logică" prin excelență. Judecata ce exprimă adecvarea (corespondența) dintre cuvintele legate (în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un "obiect"), nefiind funcții pure a priori sau acte constitutive neintenționale, fenomenologic vorbind (imposibile, de altfel, și unele și celelalte). Dar conținutul nu le aparține, nu le este propriu, pentru că ele nu sunt constitutive ca atare față de acesta, ci doar "regulative" (asemenea principiilor regulative ale intelectului, la Kant, anume analogiile experienței și postulatele gândirii empirice); ele valorează doar ca reguli aplicate, reguli în funcțiune (sau "reguli implicate", cum ar spune Wittgenstein, reguli al căror simbol face parte din procesele de înțelegere
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
funcții pure a priori sau acte constitutive neintenționale, fenomenologic vorbind (imposibile, de altfel, și unele și celelalte). Dar conținutul nu le aparține, nu le este propriu, pentru că ele nu sunt constitutive ca atare față de acesta, ci doar "regulative" (asemenea principiilor regulative ale intelectului, la Kant, anume analogiile experienței și postulatele gândirii empirice); ele valorează doar ca reguli aplicate, reguli în funcțiune (sau "reguli implicate", cum ar spune Wittgenstein, reguli al căror simbol face parte din procesele de înțelegere etc.39). Tocmai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și postulatele gândirii empirice); ele valorează doar ca reguli aplicate, reguli în funcțiune (sau "reguli implicate", cum ar spune Wittgenstein, reguli al căror simbol face parte din procesele de înțelegere etc.39). Tocmai din acest motiv, logica, un corpus normativ (regulativ și constitutiv), organon, esențialmente formal, își întemeiază demersurile pe cele trei principii formale identitatea, noncontradicția, terțul exclus sau chiar pe mai multe, în felul acesta constituind ceea ce putem numi aspectul formal al dictaturii judicativului (care devine "formalist", dat fiind faptul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar acestea, mai departe, se fundamentează pe enunțul/principiul S este P, adică pe judicativul ca atare. Oarecum, era necesar să se constituie un organon al controlului corectitudinii gândirii, chiar pe temeiul judicativului, fiindcă acesta (judicativul) deține două aspecte normative (regulative și constitutive) pentru orice discurs (iar gândirea funcționează, în ultimă instanță, discursiv): este vorba despre aspectul formal și despre cel "material" (numit, întrucât are legătură cu adevărul, "alethic"), cel dintâi fiind mai semnificativ în privința normelor corectitudinii gândirii decât cel de-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai târziu decât cel formal, datorită constituirii științelor, ghidate și ele, totuși, prin îndrumări conținute în exigențele formale ale logicii. Enunțul S este P, așadar, este temeiul logicii, al reconstrucțiilor filosofice ce au la bază modele formale, sprijinite ele însele, regulativ și constitutiv, de analitică și dialectică, al cunoașterii științifice, al întregii cunoașteri "naturale" (prin simț comun, sau prin atitudinea naturală); în consecință, toate acestea sunt de natura judicativului. Instituirea acestui enunț ca fundament al speciilor cunoașterii reprezintă faptul originar al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]