274 matches
-
animale, la care s-a cuantificat fluxul sangvin, respectiv cantitatea de sânge perfuzată la nivel cerebral, și ulterior pe oameni [18, 19]. Se menține o presiune continuă la nivelul cartilajului cricoid pe toată durata ventilației și intubației pentru a preveni regurgitarea. Există riscul de apariție a edemului căilor aeriene superioare la pacientele cu hipertensiune de sarcină, risc ce trebuie luat în considerație în momentul intubării. Eșuarea manevrei este mai pregnantă la această categorie de paciente. O atenție deosebită asupra procesului de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
aproape instantaneu. Necroza de lichefiere (ACȚIUNE DE SOLVENT): 1. Saponificarea membranelor celulare. 2. Dizolvarea proteinelor - proteinați solubili alcalini. 3. Inflamație intensă. 4. Tromboza vasculară - amplifică necroza. 5. Colonizare bacteriană. 6. Decolarea Țesutului necrotic (z 5-7). 7. Tulb majore de motilitate - regurgitări repetate - pilorospasm - min. Escară protectivă - penetrare redusă. Penetrare tisulară rapidă, severă. Stomacul și esofagul inferior (620%) sunt cel mai frecvent afectate. Oro-faringele și esofagul sunt cel mai frecvent afectate. Afectarea gastrică severă nu este rară. Risc major de perforație În
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
la capăt, plasate sub control fluoroscopic sau endoscopic), stomii (esofagiene, gastrice, jejunale). În cazul administrării intra-gastrice pacientul va fi poziționat cu capul și toracele mai ridicate și va fi încurajat să se plimbe frecvent pentru a minimaliza riscul de regurgitare și aspirație a conținutului gastric. Administrarea se poate face continuu sau în bolus (de preferat); reziduul gastric va fi evaluat frecvent, cantitatea și/sau rata de administrare trebuind să fie reduse dacă acesta depășește 100 ml. Administrarea intra-jejunală se
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
superficial pe zone mici; -dureri pe tractul esofagian și În epigastru, continue sau cu intermitențe, mai violente la toxiinfecțiile alimentare, după mese copioase și după enervări; - arsuri urmate de grețuri, vărsături matinale (chiar cu sânge), constipație sau diaree, balonări, eructații, regurgitări, gust neplăcut În gură, lipsa poftei de mâncare, uneori cu repulsie pentru orice produs alimentar; -migrene, amețeli, chiar vertij, cefalee, sete intensă, febră, frisoane, piele uscată; -apariția unor complicații (ulcere, enterocolite, hemoragii, cancer gastric). În gastritele hemoragice, datorate unor agenți
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ceapă, ridichi, varză, alcool, tutun și alimente puternic condimentate. Nu se bea apă rece În timpul mesei și nici lapte rece Înainte de culcare Întrucât stomacul este stimulat să secrete o cantitate mai mare de acid gastric și să apară simtomul de regurgitări și reflux gastric În timpul somnului. Conform statisticilor, circa 8 milioane de locuitori acuză simptome de hiperaciditate gastrică. Gastrita hipoacidă este o distrofie a mucosei gastrice, cu reducerea sau dispariția glandelor clorhidropeptice, diminuând astfel debitul secrețiilor. Cauzele gastritelor cronice pot
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
vor consuma multe lichide care ar putea dilua conținutul de enzime necesare digestiei. Mare atenție impune consumul de medicamente antiinflamatoare, aspirine și unele antibiotice. Consecințele indigestiei pot fi: fermentații pe durate prelungite, putrefacții, arsuri, grețuri sau vărsături, senzație de balonare, regurgitări, halenă fetidă, gust amar În gură, colici abdominali, diaree, uneori febră etc. În starea generală a organismului apare o oboseală cronică, insomnii, dureri musculare și articulare. Crampele și durerile abdominale alergice sunt localizate mai ales În epigastru, fiind Însoțite de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
B, D) și de minerale (Fe, Ca). În funcție de evoluție, afecțiunea poate avea caracter acut sau cronic. Simptomele caracteristice sunt: dureri abdominale acute cu crampe, apărute brusc În zona periombilicală, mai ales după mese copioase. Uneori sunt Însoțite de arsuri, greață, regurgitări, vărsături, balonări, flatulență, constipație urmată de diaree, spasme ale sfincterului anal, cu scaune la ore neregulate și sângerări rectale. După vome sau după scaune precum și după eliminarea gazelor, colicile pot să Înceteze. Boala se poate manifesta printr-o colită de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Îndepărtată o porțiune a stomacului. Simptomele inițiale sunt nespecifice și trecute cu vederea de bolnavi. Mai Întâi se simte o jenă epigastrică, dureri În etajul abdominal superior, anorexie generală cu lipsa poftei de mâncare față de pâine, carne și grăsimi, regurgitări, greață, vărsături cu sânge proaspăt sau cu aspectul zațului de cafea, prezența sângelui În sucul gastric, În vomă și În scaune negre și lucioase (melenă), diaree sau constipație, dureri acute În epigastru (mai ales noaptea), plenitudine epigastrică și anemie accentuată
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
masive, localizate cel mai adesea la nivelul inelului mitral posterior sau chiar formând un inel care înconjoară valva mitrală. Calcificările pot interfera cu modificările ciclice ale dimensiunii inelului valvular și cu mobilitatea sistolică a cuspelor valvulare, ducând astfel la producerea regurgitării mitrale degenerative, care este cel mai adesea ușoară ( figura 13.7). Rareori ele pot interfera cu deschiderea valvulară, conducând la stenoză mitrală degene - rativă. Degenerarea mixomatoasă, cu prolaps al valvei mitrale, este de asemenea întâlnită la pacientul vârstnic și reprezintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
cel mai adesea ușoară ( figura 13.7). Rareori ele pot interfera cu deschiderea valvulară, conducând la stenoză mitrală degene - rativă. Degenerarea mixomatoasă, cu prolaps al valvei mitrale, este de asemenea întâlnită la pacientul vârstnic și reprezintă o cauză frecventă a regurgitării mitrale. Această afecțiune este cunoscută în literatură ca „deficiență fibroelastică” și diferă de prolapsul de valvă mitrală de la pacienții tineri prin faptul că nu se asociază cu exces de țesut valvular, ci mai degrabă cu modificări ale aparatului subvalvular (ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
condus de Lindroos și colaboratorii săi pe un lot de 522 de pacienți vârstnici, la 40% dintre subiecți au fost prezente calcificări aortice ușoare, iar la 13% severe. Stenoza aortică critică a fost întâlnită la 2,2% dintre subiecți, iar regurgitarea aortică, cel mai adesea ușoară, la 29% (17). În ceea ce privește regurgitarea aortică la pacientul vârstnic, cea mai frecventă cauză este dilatarea rădăcinii aortei secundară creșterii presiunii arteriale și a rezistenței arteriale periferice. Frecvent aceasta este ușoară, fără semnificație hemodinamică (1). Înaintarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
522 de pacienți vârstnici, la 40% dintre subiecți au fost prezente calcificări aortice ușoare, iar la 13% severe. Stenoza aortică critică a fost întâlnită la 2,2% dintre subiecți, iar regurgitarea aortică, cel mai adesea ușoară, la 29% (17). În ceea ce privește regurgitarea aortică la pacientul vârstnic, cea mai frecventă cauză este dilatarea rădăcinii aortei secundară creșterii presiunii arteriale și a rezistenței arteriale periferice. Frecvent aceasta este ușoară, fără semnificație hemodinamică (1). Înaintarea în vârstă se asociază și cu modificări la nivelul tractului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
sanguin de la acest nivel. Aria valvulară aortică scade, iar velocitatea fluxului transvalvular aortic crește cu înaintarea în vârstă (1). Iung și Vahanian, într-un studiu bazat pe datele furnizate de Euro Heart Valve Survey, au demonstrat că stenoza aortică și regurgitarea mitrală reprezintă cele mai frecvente valvulopatii ale vârstnicului. Aceiași autori au menționat că 64% dintre pacienții cu vârsta peste 70 de ani și 33% dintre cei cu vârsta peste 75 de ani, care au stenoză aortică semnifi - cativă, nu sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
obligatorie din toate ferestrele disponibile și utilizarea de regulă a sondei ped-off sunt utile pentru evitarea erorilor ( figura 13.9). Măsurarea tensiunii arteriale (TA) în timpul examinării și consemnarea (eventualelor) presiuni arteriale sistolice crescute vor evita false supraevaluări ale gradului de regurgitare mitrală (aria semnalului color de regurgitare în atriul stâng dependent de gradientul VS - atriu stâng la începutul sistolei). Prevalența fibrilației atriale sau a altor ritmuri neregulate este mare la vârsta a treia. De aceea este necesară măsurarea mai multor complexe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
utilizarea de regulă a sondei ped-off sunt utile pentru evitarea erorilor ( figura 13.9). Măsurarea tensiunii arteriale (TA) în timpul examinării și consemnarea (eventualelor) presiuni arteriale sistolice crescute vor evita false supraevaluări ale gradului de regurgitare mitrală (aria semnalului color de regurgitare în atriul stâng dependent de gradientul VS - atriu stâng la începutul sistolei). Prevalența fibrilației atriale sau a altor ritmuri neregulate este mare la vârsta a treia. De aceea este necesară măsurarea mai multor complexe QRS pentru a obține medii reprezentative
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
în VS, rezultat al ischemiei suprapuse peste reducerea complianței unui VS indusă de senescență și care este cel mai adesea moderat hipertrofiat (27). Dispneea, ca manifestare frecventă simptomatică de ischemie coronariană, poate fi determinată de mai mulți factori, inclusiv de regurgitările valvulare mitrale semnificative. Relativ frecvent, pacienții vârstnici cu infarct miocardic acut, în special femeile, se prezintă cu dispnee, modalitate atipică de debut a sindromului coronarian acut, care poate explica procentul crescut de infarcte miocardice nediagnosticate la această categorie de vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
transtoracice. 10.3.3. Valvulopatiile La pacienții vârstnici cu valvulopatii, severitatea leziunii valvulare nu poate fi evaluată doar pe baza unui examen fizic corect efectuat. Investigația diagnostică standard este ecocardiografia Doppler, deoarece permite diferențierea între scleroză și stenoză, permite cuantificarea regurgitărilor valvulare și evalurea calcificărilor valvulare. 10.3.4. Boala arterială periferică Prezintă o incidență crescută la vârstnic (91,92). În studiul Rotterdam, a fost prezentă la 10% dintre subiecții cu vârsta cuprinsă în intervalul 55-59 ani și la aproximativ 60
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
Studiile au folosit diferite criterii de vârstă pentru a defini adulții vârstnici. Deși nu există studii mari populaționale referitoare la pre - valența bolilor cardiace valvulare, câteva studii au oferit date importante despre prevalența bolilor valvulare, stratificată în funcție de vârstă. Stenoza aortică, regurgitarea mitrală organică și funcțională (ischemică) și regurgitarea tricuspidiană sunt cele mai frecvente boli valvulare la adulții vârstnici. Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng (VS) la adulți este cel mai frecvent consecința stenozei valvulare aortice, mai rar fiind incriminate bolile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
pentru a defini adulții vârstnici. Deși nu există studii mari populaționale referitoare la pre - valența bolilor cardiace valvulare, câteva studii au oferit date importante despre prevalența bolilor valvulare, stratificată în funcție de vârstă. Stenoza aortică, regurgitarea mitrală organică și funcțională (ischemică) și regurgitarea tricuspidiană sunt cele mai frecvente boli valvulare la adulții vârstnici. Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng (VS) la adulți este cel mai frecvent consecința stenozei valvulare aortice, mai rar fiind incriminate bolile subvalvulare sau supravalvulare. Etiologie. Există trei cauze
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
stenozei aortice suficient de severe pentru a impune intervenția chirurgicală sunt calcificările valvelor bicuspide congenital și calcificările degenerative ale valvelor tricuspide (2,8). Distribuția relativă este influențată puternic de vârstă. Ste - noza aortică la pacienții vârstnici poate fi însoțită de regurgitare aortică; prin comparație, regurgitarea- aortică izolată datorată bolii valvulare aortice este rară (9,10). Frecvent, pacienții vârstnici cu stenoză aortică asociază boală coronariană (61%), afectare vasculară în alte teritorii (carotidiană - 6%, arterială periferică la membrele inferioare - 8%), dis - funcție renală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
4,0 m/s și/sau gradientul mediu transvalvular depășește 40 mmHg. Totuși, mulți pacienți nu dezvoltă simptome decât la o obstrucție mult mai severă, pe când alții devin simptomatici când stenoza este mai puțin strânsă, în special dacă există și regurgitare aortică. Majoritatea pacienților cu stenoză aortică devin simptomatici înainte de debutul disfuncției sistolice ventriculare stângi. Totuși, la unii pacienți se produce o reducere a funcției sistolice miocardice și o scădere a capacității VS de a dezvolta presiune și de a se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
capacității VS de a dezvolta presiune și de a se contracta înainte de debutul simptomelor. Când funcția sistolică a VS scade, debitul cardiac se reduce și apare insuficiența cardiacă. În plus, creșterea marcată a presiunii intraventriculare stângi poate produce sau exacerba regurgitarea mitrală. 22.1.4. Evaluarea pacientului cu stenoză aortică Simptomele clasice datorate stenozei aortice sunt dispneea de efort, sincopa, angina de efort. Adulților cu stenoză aortică moderată trebuie să li se acorde o atenție deosebită, pentru a nu se atribui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
vechi au sugerat că bolnavii vârstnici au un beneficiu limitat, deoarece valva aortică are calcificări severe, ceea ce face foarte dificilă dilatarea, existând un risc foarte mare de stenoză reziduală sau recurentă și de complicații severe, ca deces, AVC, ruptură aortică, regurgitare aortică (37). În consecință, valvotomia cu balon a fost restricționată, fiind folosită numai pentru pacienții inoperabili sau cu risc foarte mare. Înlocuirea valvei aortice transcateter (TAVI - transcatheter aortic valve implantation) este o posibilă opțiune pentru pacienții cu stenoză aortică simptomatică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
însă studii randomizate controlate pentru a fi confirmată. 22.2. Insuficiența aortică Insuficiența aortică este mai puțin frecventă la adulții vârstnici în comparație cu stenoza aortică și insuficiența mitrală. Majoritatea bolnavilor vârstnici prezintă dublă leziune aortică (stenoză aortică și insuficiență aortică), incidența regurgitării aortice pure fiind relativ scăzută. În Helsinki Aging Study, prevalența regurgitării aortice a fost de 29%, majoritatea cazurilor fiind de regurgitare aortică ușoară (5). În studiul Framingham, regurgitarea aortică a fost prezentă la 13% dintre pacienți (42). Vârsta a reprezentat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
aortică Insuficiența aortică este mai puțin frecventă la adulții vârstnici în comparație cu stenoza aortică și insuficiența mitrală. Majoritatea bolnavilor vârstnici prezintă dublă leziune aortică (stenoză aortică și insuficiență aortică), incidența regurgitării aortice pure fiind relativ scăzută. În Helsinki Aging Study, prevalența regurgitării aortice a fost de 29%, majoritatea cazurilor fiind de regurgitare aortică ușoară (5). În studiul Framingham, regurgitarea aortică a fost prezentă la 13% dintre pacienți (42). Vârsta a reprezentat un determinant al riscului, cu un odds ratio de 2,3
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]