87 matches
-
Ulro (1988, p. 165). Fiindcă interpretez Golgonooza în termenii transformării religioase induse de obținerea viziunii cvadruple, lucrurile devin limpezi. Orașul este cvadripartit fiindcă întrupează cea mai înaltă formă de viziune posibilă. Simultan, cele patru porți se deschid către spații care reifica toate tipurile de viziuni, permițându-i receptorului aflat în extaz să perceapă universul în sine: "Fourfold the Sons of Los în their divisions: and fourfold, / The Great City of Golgonooza: fourfold toward the north / And toward the south fourfold, & fourfold
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
profetice, în absența carcanelor viziunii simple. Primele versuri din Chapter 1 trădează atât egoismul lui Albion, cât și furia să, alimentată de gelozie, în raport cu propria Emanație, Jerusalem, sortită să devină Mireasă Mielului. Numeroasele odrasle, de ambele sexe, ale lui Albion reifica furia acestuia și subliniază ideea recurenta a lui Blake, anume că diviziunea creează conflict și disperare: "They war, to destroy the Furnaces, to desolate Golgonooza: / And to devour the Sleeping Humanity of Albion în rage & hunger. / They revolve into the
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
passim. Raine îl asimilează pe Orc fiului lui Isaac, Esau (sau Edom), susținând că simbolistică lui Blake derivă din Swedenborg (2002, I, pp. 337-338). La fel crede și Tannenbaum (1982, pp. 131-133 et passim). 187 George Quasha opinează că Orc reifica revoluția politică (1996, p. 17). 188 Pentru o utilă analiză a poemului, cf. Ansari, 2001, pp. 46-54. 189 Erdman accepta 1797 drept anul compunerii poemului și explică astfel metamorfozele titlului: Vala traduce aspirația wordsworthiană a lui Blake de "a străpunge
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pretențiile de sinteză ale rațiunii și unei chemări corespondente la dimensiunea, diferită, a "vieții". Viața după cum se afirma trebuia să fie surprinsă la nivelul său originar, în caracterul său propriu, și nu potrivit modalităților teoretice tradiționale care, obiectivând-o, o reificau și îi împiedicau în principiu înțelegerea genuină. Un semnificativ rezultat relativist și nihilist al filozofiei vieții a apărut în ultima etapă de gândire a lui Georg Simmel. După aderarea inițială la pozitivismul evoluționist, Simmel s-a apropiat pe rând de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Sîntem avertizați că obiectivitatea este o iluzie, atît în privința povestirii ca mărturie, cît și în convingerea cultivată de structuraliști că analiza este o descoperire științifică a adevărului. Teoria pe care Mieke Bal o dezvoltă avertizează și asupra erorii de a reifica modalitățile astfel încît credința în adevărul narațiunii să fie înlocuită de credința în adevăratele obiecte narative. Deosebitul ecou internațional stîrnit de acest studiu se vede in publicarea ediției a doua, adăugită și revizuită, la numai treisprezece ani de la publicarea primei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
1981: 128) "ia lumea așa cum o găsește, cu ordinea socială predominantă și relațiile de putere și instituțiile în care este organizată, drept cadru de acțiune dat. Nu pune la îndoială ordinea curentă, ci are efectul de a o legitima și reifica". Scopul său general, spune Cox (1981: 129), este de a face ordinea existentă "să meargă bine, ocupându-se în mod eficient de anumite surse de tulburare". Neorealismul, ca teorie orientată către rezolvarea problemelor, ia în serios dictonul realist de a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Huntington a căpătat un nou suflu de viață, comentatorii de pe diverse paliere nemaifiind inhibați în atribuirea unor caracteristici esențialiste "Occidentului" și "Islamului". Puțini mai neagă astăzi importanța culturii în politica mondială, dar tendința copleșitoare este de a naturaliza și a reifica cultura, săpând în piatră linii definite etic și rasial de-a lungul globului. Nevoia unei voci constructiviste este crucială, întrucât constructiviștii acordă importanță culturii, dar consideră că ea este inerent construită social, și nu înrădăcinată în sânge și teritoriu. Este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interpretării devin evidente: nu numai doctrina act-obiect este la lucru aici, ci însuși reprezentationalismul epistemologic a primum visum și primum intellectum sunt specia sensibilă, respectiv specia inteligibila, adică asemănarea formei obiectului extramental, si nu obiectul extramental. Observăm că speciile sunt reificate și pot fi înțelese că repre zentari ale obiectelor, mai degrabă decât că forme asemănătoare ale formelor obiectelor. Dacă Toma din Aquino ar fi repetat această afirmație pe parcursul operelor sale, am fi putut concluziona că pune în joc o teorie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acestui capitol: „Care este rolul speciilor sensibile în procesul cunoașterii umane?“ De vreme ce interpretarea act-obiect și cea reprezentationalista nu par a avea suficiente resurse pentru a oferi o perspectivă adecvată asupra textelor tomiste înseamnă că speciile nu sunt cunoscute, nu sunt reificate, deci nu pot juca un rol propriu-zis cognitiv în procesul cunoașterii umane, ci doar unul indirect cognitiv, deoarece ajuta procesul cunoașterii punând la dispoziție materia cunoașterii sau devenind, în procesul reflecției, al introspecției, obiecte ale cunoașterii noas tre. În concluzie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
spre exemplu, lămâie a prăjiturii, imaginea din mintea mea va fi altfel decât prăjitură din fața ochilor, deci, cunoscând doar imaginea, nu voi mai putea spune că ceea ce cunosc este prăjitură, ci prăjitură așa cum este ea transmisă de imaginea mea. Consecințele reifica rii imaginilor sunt aceleași ca în cazul speciilor sensibile: subiectivismul și relativismul, motiv pentru care nu le mai reiau. Dar ar trebui să fim mai precauți când discutăm despre imagini și despre rolul pe care acestea îl joacă în procesul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
află în organul de simt. Acest lucru înseamnă că formele, deci și speciile sensibile care le transmit, au două instantieri diferite (dublă existența), în obiectul extramental și în organele de simt. Dat fiind faptul că speciile sensibile nu pot fi reificate, că nu pot deveni obiectele prime ale puterilor cognitive senzoriale, deoarece, dacă ar deveni, tot ceea ce am cunoaște ar fi contaminat de subiectivism, rezultă că ele nu pot juca un rol cognitiv în procesul cunoașterii, ci doar unul cauzal. Această
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
antene etc. a, rezultatul final, misteriosul manuscris din piele de marțian, nu își găsește un corespondent real în lumea extramentala. Neexistând ca atare, în realitate, este nevoie ca imaginația să formeze o imagine, o reprezentare a lui, pentru ca mai apoi, reificând această imagine, să poată „cunoaște“ manuscrisul din piele de marțian. Raportat la această operație a imaginației și la aceste tipuri de obiecte non-reale, putem spune că imaginile nu pot juca decât un rol cognitiv, tocmai pentru că nu au un corespondent
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tor și sub un dublu aspect. Deoarece speciile inteligibile au aceleași atribute care până acum m-au ajutat să definesc rolul cauzal pe care îl joacă o entitate intermediară în procesul cunoașterii umane, rezultă că nici ele nu pot fi reificate, deci nu pot juca un rol cognitiv, ci doar unul cauzal, rezultat notat cu „r“, în subcapitolul ÎI.7. Procesul cunoașterii umane necesită medierea a patru entități: specii sensibile, imagini, specii inteligibile și concepte. Or, daca primele trei entități intermediare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care în ultimă instanță este blasfematoriu, deoarece reduce infinitul la ceea ce poate fi cunoscut și limitat, de dragul siguranței, pe când atitudinea religioasă în viață este esențial anxioasă): "o imagine care acaparează și transformă sufletul unei întregi culturi se poate cu repeziciune reifica și goli de viață. Anxietatea pe care indivizii și culturile o resimt în astfel de momente este imensă și aceștia se pot agăța de noi imagini, pentru a se simți din nou în siguranță. De vreme ce omenirea este capabilă să suporte
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
exigent - rezidual și, prin aceasta, eliminabil. Se poate să fie vorba de o memorie oblică a prezentismului rusesc din anii 80 (definit de Mihail Epstein și exersat de Parșcikov, Mihail Aizenberg, Tatiana Șcerbina sau Nina Iskrenko). La aceștia, totul se reifică, totul se preschimbă în obiect palpabil și - în cele din urmă - totul poate fi reprezentat ca sumă infinită de perspective. Așa e construit întregul ciclu numit - cu maximă economie de caractere - 20 sec. Poemele întinse, printr-un artificiu aflat la îndemâna
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
un conținut moral-religios învățământului primar, autoritățile statale au acționat în deplină consonanță cu preceptul frederician care consfințea rolul educației ca fiind acela de a inculca în sufletele subiecților statali conștiința plenară a obligațiilor de clasă incumbate de condiția lor socială. Reificând diviziunile sociale și cimentând, ipso facto, orânduirea existentă a ierarhiilor sociale, educația fredericiană a instituit un model din care avea să se inspire masiv Iosif al II-lea al Austriei, cu repercusiuni directe asupra structurării învățământului transilvănean. Filosofia occidentală a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și institutele occidentale. Nord sau Sud, Est sau Vest, un curent viguros al antropologiei contemporane a întors definitiv pagina nostalgiei și a căutării de paradisuri pierdute pentru a încerca să înțeleagă lumea așa cum este ea. Viziunea conservatoare a moștenirii culturale, reificată de cuvântul "tradiție", a favorizat o concepție prea simplă a schimbării sociale, în termeni de antinomii (tradiție/modernitate). Noi știm astăzi că rare sunt locurile din lume unde se poate afirma o autohtonie autentică, că etnicitatea este mai mult o
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
70 d.Hr. Eshatonul creștin, pe lângă universalitatea lui, dată de chiar jertfa lui Hristos, Fiul Atotțiitorului, nu este din lumea aceasta, așa cum nici Împărăția lui Dumnezeu nu este de aici. Unele secte protestante, din aceeași incapacitate de a descoperi duhul reificat în literă, plaseaza Parusia, a doua venire a lui Hristos, ca un apogeu al istoriei universale. "Ei concep Împărăția cerurilor ca un chip dezvoltat al lumii acesteia sau lumea aceasta ca un chip nedezvoltat al Împărăției cerurilor [...]. În toate variantele
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
un conținut moral-religios învățământului primar, autoritățile statale au acționat în deplină consonanță cu preceptul frederician care consfințea rolul educației ca fiind acela de a inculca în sufletele subiecților statali conștiința plenară a obligațiilor de clasă incumbate de condiția lor socială. Reificând diviziunile sociale și cimentând, ipso facto, orânduirea existentă a ierarhiilor sociale, educația fredericiană a instituit un model din care avea să se inspire masiv Iosif al II-lea al Austriei, cu repercusiuni directe asupra structurării învățământului transilvănean. Filosofia occidentală a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
direcție, dreptul constituțional aproape nu-și găsește loc, fiind ascuns de tabloul divers al practicilor, al tradițiilor, al common law; în a doua, dreptul constituțional iese în prim plan ca element fundamental al proceselor politice, își asumă riscul de a reifica și de a cristaliza analizele politice, de a le reduce, în cele din urmă, la dimensiuni naționale. Istorie și realitate În același timp, cercetătorii politicii, din oricare punct de vedere ar fi abordat problemele, și-au pus, de nenumărate ori
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
concretă) și cea de schimb (socială, abstractă) există o permanentă contradicție pe care numai surmontarea modului de producție capitalist o va depăși. Marfa și capitalul sunt produse ale activității umane, dar ele obiectivează la un moment dat umanitatea și o reifică astfel încât producătorii devin alienați în raport cu produsul muncii lor. Din obiect, omul trebuie să redevină subiect luându-se din nou în posesie prin sustragerea de sub forțele impersonale ale capitalului. Când valoarea de întrebuințare va fi rămas singura valoare care structurează schimburile
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
spațială și temporală avea valoare pentru individ și comunitate. Într-adevăr, ar fi incorect să sugerăm că jurnalismul literar este o formă aberantă care, întocmai ca o tumoră, s-a dezvoltat din practica jurnalistică americană principală, care a urmat - și reificat - în principal informația și modelul discursiv. În schimb, este mai corect să sugerăm că, până de curând, era în general o variantă îmbinată într-o măsură mai mare sau mai mică cu ceea ce numim astăzi știrile obiective. Originile acestei dihotomii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pagini. Ce s-a întâmplat în Israel? Nimic. Toți le-au citit, dar n-a ajutat la nimic. Nu poți să-mi spui deci că în America, unde sunt o mie de publicații, unde oamenii citesc și uită... Să nu reificăm. Desigur, există o influență. Dar cineva ca Eliade XE "Eliade, Mircea" nu poate fi mișcat de pe soclu nici măcar cu Holocaustul... Cei care se ocupă de religie, care află de Eliade XE "Eliade, Mircea" , pot descoperi că a fost implicat într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
în drumețiile tale de copil și adolescent, ai văzut toate astea cu ochii tăi, poate fără să le înțelegi, dar le-ai păstrat în amintire și le-ai folosit mai târziu. M.I.: Da, aici e miezul chestiunii. Nu vreau să reific faptul că eu m-am născut la Tg. Neamț și Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" s-a născut la Iași, că suntem amândoi moldoveni. M-am născut într-un târg, am trăit la oraș, n-am trăit într-un sat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
între o doctrină ofensivă sau defensivă poate fi explicată printr-o combinație a preocupărilor civile vizavi de puterea militară și cultura militară în sine.170 1.4.2. Studiile de securitate constructiviste critice Constructiviștii critici susțin că abordările constructiviste convenționale reifică statul ca obiect al analizei și că acest lucru presupune privilegierea normativă a statului ca obiect de referință al securității. Din punct de vedere epistemologic, constructivismul critic atrage atenția asupra orientării pozitiviste a constructivismului convențional, deși este greu de stabilit
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]