136 matches
-
copii, despre cei fără tată cunoscut, mai cu seamă. Anticarul Îl privise insistent În ochi, cu subînțeles - sau așa i se păruse lui Thomas, tot mai suspicios, de la un timp, atunci când, Întîmplător, cineva, În apropierea sa, rostea anumite cuvinte; erau reinterpretate iar și iar, păreau acuze. Thomas nu se mai recunoștea; nu avea mustrări de conștiință - pentru ce? -, totul era mai degrabă doar o neașteptată curiozitate: vroia să-și vadă cîțiva dintre urmași. Și vanitate: Eu sînt părintele vostru! Eu! Chiar dacă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
autorul s-a convins că dincolo de latura lor științifică, ele îndeplinesc, inevitabil, o funcție militantă și terapeutică (Ibidem, p. viii). 73 În 1977, Vlad Georgescu a făcut un bilanț concis al politicilor grosiere care, de atâta timp, "reinterpretau adevăruri abia reinterpretate", ajungând la un neverosimil "kitsch istoric". În aceste pagini, el vorbea deja despre "noile mituri" istorice vehiculate după 1971, cu intenția de a flata cunoștințele rudimentare și gusturile îndoielnice ale Președintelui (Vlad Georgescu, Politică și istorie. Cazul comuniștilor români, 1944-1977
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
departe decît oricine altcineva În lumea antică. Căci din moment ce Demiurgul gnostic a fost prins lăudîndu-se cu unicitatea lui și a devenit suspect de necunoașterea unui Dumnezeu superior, Întreaga Biblie - evident, cu Începere de la Cartea Facerii - trebuia să fie reașezată și reinterpretată. Însă fiecare episod din Geneză admite o pluritate de interpretări sau de „cărămizi” constitutive. Gnosticii (și e cazul să reamintim că nu Înțelegem prin „gnostici” un grup care s-ar defini prin unitate instituțională, socială sau măcar doctrinală, ci mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
parte decît În cercurile religioase ascetice din spațiul bizantin, Întrucît controversa origenistă n-a avut În Occident ponderea pe care a asumat-o În Răsărit. Avem de-a face cu un fenomen de redeșteptare* - redeșteptare a unei doctrine extrem de sofisticate, reinterpretată astfel Încît să poată fi larg acceptată și combinată cu un element maniheist (antagonismul celor două Principii), tot de origine livrescă Însă ceva mai superficial. Au fost revitalizate În catharismul radical următoarele trăsături ale orgenismului: preexistența sufletelor; corporalitatea Îngerilor; dubla
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
accept (dar nu îi acceptă nici absența absolută) să capete contur doar în interiorul unui context. Textul deconstructivist, la fel ca acela neomodernist, presupune, astfel, absența semnificatului, adică absența oricărui sens care ar exista înaintea și în afara textului. Totul trebuie, astfel, reinterpretat, reluat, repus în discuție, recontextualizat în cadrul realității individuale. De aceea, Ana Blandiana se traduce pe sine, între copertele creației sale, având tot timpul în spate acel punct comun al realității colective, trecute și prezente: "Am început, prin a încerca să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
limbaj și de idei care trimit spre mari autori și mituri universale (ea însăși declarînd că i-ar fi plăcut să scrie Biblia și că referințele ei supreme sunt Biblia, Tintin și Victor Hugo!...), spre fabule și povești revizuite și reinterpretate, fie ironia explozivă și umorul devia(n)t, fie construcția perfectă a unei fraze simple care crucifică un destin în cîteva cuvinte. Multe sunt registrele pe care cîntă Amélie Nothomb și pe care criticii se pot amuza să le facă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în care limba scrisă este o reprezentare structurală a limbii vorbite, dar cu caracteristici specifice) și autonomismul (în care limba scrisă este văzută ca un sistem specific, care interacționează în mod relativ cu limba vorbită)248, vor fi reluate și reinterpretate (în special de Jacques Derrida). Conceptul de scriitură, așa cum poate fi desprins din cercetările postmodernilor, va cunoaște o masivă înclinație spre legitimarea celei de-a treia tendințe prezentate, minimalizând orice rațiune de a-l defini în raport cu vreo altă entitate, fie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
rămână deschisă, să se lase necontenit marcată și remarcată"563. Sesizând dificultatea unui asemenea proiect, Richard Rorty amintește că raportarea la o tradiție filosofică și la vocabularul său are, de obicei, două soluții: fie continuarea lor prin folosirea acelorași termeni, reinterpretați sau nu, fie sustragerea din discursul filosofic, indiferența și, în consecință, neparticiparea la filosofie. Îmbinarea ambelor variante propuse de către Rorty, prin urmare, păstrarea convențiilor și a termenilor pe care îi contestă, reprezintă o trăsătură a discursului postmodern pe care o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și ele în timp, ci în termenii foarte atent controlați din comentariile la "documente"sau în monografii, rezumate ori expuneri de concepții și metode ale unor "școli" și "curente filosofice occidentale", opuse, divergente sau germinate uneori de "marxismul recitit și reinterpretat". Atunci cam aceasta era metodologia de "învățare și gândire": marxismul este filosofia/doctrina dată, situată pe cel mai înalt piedestal teoretic, fiindcă se pretindea că slujește clasa cea mai progresistă (!), purtătoarea celei mai avansate societăți. Cât de jos a căzut
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
exclude un Creator (un Alfa) și un Ultim Sens-Țel (un Omega).“ Teologul sau credinciosul instruit din zilele noastre nu sunt în nici un fel îndreptățiți să formuleze rezerve în legătură cu rezultatele muncii cercetătorilor naturii; acestea nu vor putea fi puse în discuție, reinterpretate sau revizuite de pe o poziție exterioară științei, crede Küng. Dacă admitem că toate acele enunțuri despre universul natural pe care le putem califica drept cunoștințe sunt sub controlul experienței, atunci integritatea intelectuală ne va cere să acceptăm că singura imagine
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Prentice-Hall. Rousseau, Jean-Jaques. 2000. Contractul social. București: Editura Antet. Remington, Thomas F. 2007. "The Russian Federal Assembly, 1994-2004". The Journal of Legislative Studies 13(1): 121-141. Sandu, Dumitru. 1996. Sociologia tranziției. București: Editura Staff. Sartori, Giovanni. [1987] 1999. Teoria democrației reinterpretată. Iași: Editura Polirom. Scott, John. [1997] 2001. "Elitele în sociologia anglo-saxonă" in Ezra Suleiman și Henri Mendras. Recrutarea elitelor în Europa. Timișoara: Editura Amarcord, 9-18. Studlar, Donley T., Dianne L. Alexander, Joanna E. Cohen, Mary Jane Ashley, Roberta G. Ferrence
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prototipuri eterne oferite generațiilor pentru vis și meditație, Oedip, Faust, Don Juan, literatura și pictura le poate conferi înfățișări dintre cele mai diverse. Ei nu depind de cronologie, de nici un context evenimențial. Ei pot fi și au fost întotdeauna reinventați, reinterpretați; fiecare dintre noi este liber să contureze cum dorește aceste personaje. Bineînțeles, acest lucra e imposibil dacă e vorba de o ființă în carne și oase, definibilă istoric, transformată în erou; nu i se pot uita trăsăturile particulare ce caracterizează
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
nu mai luăm în considerare înlănțuirile secvențiale locale, ci doar povestirea completă sau o secvență descriptivă de mai mare sau mai mică întindere, vom vedea mai tîrziu că ele pot foarte bine să fie reprezentate ca fiind în mod necesar reinterpretate global ca răspuns la o întrebare sau un argument pentru o anumită concluzie. Trecem astfel la dimensiunea configurațională (d) a textului. O propoziție precum: (4) Bărbaților le plac femeile care au mîini fine. nu poate fi izolată sau definită prin
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
natura lor [...], noi sîntem cei care le conferim un sens, variabil în funcție de indivizi și de epoci'' (ibid., p. 93). Astfel se construiesc probe pentru un fenomen bine cunoscut de autovalidare a credinței care leagă și permite o relectură a evenimentelor, reinterpretate astfel în funcție de conținut și de formă. O parabolă chinezească din secolul al III-lea î.H. exprimă perfect acest proces: "Un om nu-și găsea toporul. Îl bănui atunci pe fiul vecinului că l-a furat și începu să îl
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
intacte, este o formă politică necesară pentru a asigura această cooperare. Această turnură a argumentului este probabil mai puțin convingătoare. Goodin amintește patru jocuri cunoscute care ar putea fi alese pentru a modela cooperarea dintre comunitățile anarhice mici: Dilema Prizonierului (reinterpretată ca Dilema Poluatorului), Lașul, Asigurare și Altruism. El își propune să arate că pentru fiecare dintre acestea ar putea fi necesar transferul de puteri substanțiale către instituții aflate mai sus de nivelul local, chiar până la nivel global. Problema devine mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mesaj pentru ceilalți. Capacitatea reprezentărilor, „materializate“ pentru noi, de a reinstaura legătura face ca ele să funcționeze ca „mijlocitori“, ca „vehicule“ care îl poartă pe practicant prin și înspre reluarea legăturii. Ierarhiile divine sunt, prin urmare, înfățișarea acestei legături unice, reinterpretată, dinspre ceilalți, ca mărturie cu privire la lumile de sus. Manifestarea prezenței divine prin întruchipări, ființe, lucruri se realizează fie ca parcurgere interioară a lumilor (la nivelul reprezentării), fie ca percepție obiectivă și deci reificare aici și acum, în forme sensibile. Manifestarea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
and Basingstoke, 1976. SARTORI, Giovanni, "Politics, ideology and belief systems", în American Journal of Political Science, Vol. 63, iunie 1969. SARTORI, Giovanni, "Concept misformation in comparative politics", în American Political Science Review, No. 64, decembrie 1970. SARTORI, Giovanni, Teoria democrației reinterpretată, Editura Polirom, Iași, 1999. SCOTT, Alan, "Politics and method in Mannheim's Ideology and Utopia", în Sociology, Vol. 21, No. 1, februarie 1987. SEARLE, John R., Realitatea ca proiect social, Editura Polirom, Iași, 2000. SELIGER, Martin, Ideology and Politics, George
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
social dilemmas and ideology", în Rationality and Society, Vol. 10, 1998, p. 451. 418 Idem, p. 454. 419 Ibidem, p. 468. 420 Ibidem, pp. 470-471. 421 Ibidem, p. 472. 422 Ibidem. 423 Ibidem, p. 473. 424 Giovanni Sartori, Teoria democrației reinterpretată, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 425. 425 Identificând ideologia cu un sistem în cadrul căruia "(...) ideile transformate în credințe sunt idei fixe, obiect de cult și nu de reflecție", Sartori argumentează că "(...) un sistem de credințe nu constă numai în noțiuni
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Contract, with Geneva Manuscript and Political Economy. Editată de Roger D. Masters și tradusă de Judith R. Masters. New York: St. Martin's Press, 1978. Sartori, Giovanni. The Theory of Democracy Revisited. Chatham, N.J.: Chatham House, 1987. (Ed. rom. Teoria democrației reinterpretată, traducere de Doru Pop, prefață de Dan Pavel, Iași: ed. Polirom, 1997.( Sen, Amartya. "Freedoms and Needs". New Republic, 10 și 17 ianuarie 1994, 31-38. Shapiro, Ian. Democracy's Place. Ithaca: Cornell University Press, 1996. Democratic Justice. New Haven și
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de expresie verbală, gestică, imagistică prin care se manifestă experiența religioasă a grecilor, fiecare constituind un limbaj specific care, înaintea asocierii sale celorlalte două, răspunde unor nevoi specifice și își asumă o funcție autonomă."211 Chiar și în variantele individuale, reinterpretate, mitul ține seama de constrângeri colective destul de stricte, care jalonează direcțiile în care autorul-creator poate extinde tema mitică și broda pe textura ei. Preluând ideea lui Louis Gernet, Vernant afirmă că și atunci când pare că el inventează totul, naratorul operează
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nu îi detectează decât caracterul de clasă și trans-etnic, evidențiat de faptul că "țăranii unguri s-au unit cu țăranii români și împreună au început să pedepsească pe grofi (moșieri)" (Roller, 1952, p. 282). Revoluția națională a lui Tudor este reinterpretată ca "răscoală populară", despre care se precizează explicit că are "are, în primul rând, un caracter social antifeudal" (Roller, 1952, p. 299). Lupta muncitorească este pusă în continuarea acestor expresii ale luptei de clasă ai căror protagoniști au fost țăranii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
G.H. Taylor. RICOEUR, Paul, Eseuri de hermeneutică, București: Editura Humanitas, 1996. ROSENBERG, Shawn W, Reason, Ideology and Politics, Princeton, New Jersey: Princeton University Press, 1988. RUSS, Jacqueline, Les théories du pouvoir, Librairie Générale Française, Paris, 1994. SARTORI, Giovanni, Teoria democrației reinterpretată, Editura Polirom, Iași, 1999. SCOTT, Alan, "Politics and method in Mannheim's Ideology and Utopia," în Sociology, vol. 21, no. 1, February 1987. SELIGER, Martin, Ideology and Politics, London: George Allen & Unwin, 1976. SKINNER, Quentin, "Meaning and understanding in the
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
59 David Goldblatt, op. cit., 155. 1 Eynedi Zsolt, "Creștin-democrația", în Alina Mungiu-Pippidi, Doctrine politice. Concepte universale și realități românești (Editura Polirom, Iași, 1998), p. 151. 2 Idem. 3 Idem, p. 153. 4 Ibidem, p. 152. 5 Giovanni Sartori, Teoria democrației reinterpretată (Editura Polirom, Iași), 1999, p. 179. 6 Idem, p. 180. 7 Raymond Polin, Ethique et politique (Éditions Sirey, Paris, 1968), p. 226. 8 Giovanni Sartori, Teoria democrației reinterpretată (Editura Polirom, Iași, 1999), p. 183. 9 Idem. 10 Jacqueline Russ, Les
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Idem, p. 153. 4 Ibidem, p. 152. 5 Giovanni Sartori, Teoria democrației reinterpretată (Editura Polirom, Iași), 1999, p. 179. 6 Idem, p. 180. 7 Raymond Polin, Ethique et politique (Éditions Sirey, Paris, 1968), p. 226. 8 Giovanni Sartori, Teoria democrației reinterpretată (Editura Polirom, Iași, 1999), p. 183. 9 Idem. 10 Jacqueline Russ, Les théories du pouvoir (Librairie Générale Française, Paris, 1994), p. 120. 11 Terence Ball, Richard Dagger, Ideologii politice și idealul democratic (Editura Polirom, Iași, 2000), p. 189. 12 Giovanni
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
50, având aici chiar dialoguri istoriografice extrem de consistente, același lucru fiind valabil și În disputa istoriografică româno-maghiară, sau reevaluarea unor momente sau personalități din istoria României. Fenomenul a fost foarte inspirat catalogat de Vlad Georgescu drept „reinterpretarea adevărurilor istorice abia reinterpretate” . Încă din a doua jumătate a anilor ’50 istoriografia românească a realizat primele gesturi recuperatoare În sens național. Subiecte interzise până deunăzi Încep să fie creionate, chiar dacă numai În conturul acestora, fără a fi apelat prea mult conținutul. Era, totuși
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]