269,203 matches
-
globalizării (creșterea fluxului informațional, creșterea fluxului bunurilor și serviciilor, mărirea numărului și vitezei circulației persoanelor etc.). Aceste transformări au determinat modificări pozitive, dar și negative ale mediului politic, social și economic și o continuă modelare a ierarhiei puterilor în sfera relațiilor internaționale. Astfel, lumea este văzută nu neapărat că un mediu ostil, dar este percepută că un mediu instabil și mult mai dificil de anticipat 5. Documentul reliefează prezenta riscurilor interconectate provenite din spațiul corespondent Orientului Mijlociu și Asiei de Sud - Est, accentuând
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
asociate războiului din Irak și luptei împotriva terorismului; - tendința Federației Ruse de a-si întări poziția în plan supraregional, prin pârghia prețurilor resurselor energetice, precum și prin poziții de forță, incusiv militară. Documentul surprinde abordarea simultană a Rusiei de stabilire de relații apropiate cu țările vestice, cu impunerea de restricții și discriminarea unor membri NATO și UE. Aprecierea s-a dovedit corectă, prin acțiunile Rusiei pentru controlul Ucrainei, pretențiile asupra Peninsulei Crimeea și împingerea influenței către granița estică a Poloniei; - deteriorarea securității
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
determinate de conflicte armate înghețate, state care nu dețin controlul în propriul spațiu, terorism și criminalitate organizată, epidemii, migrații, accidente ecologice etc. - creșterea diferențelor de dezvoltare dintre diferite regiuni ale lumii, ceea ce duce la alimentarea și creșterea tensiunilor în domeniul relațiilor internaționale 21. Documentul apreciază în mod obiectiv că, pe o perspectivă îndelungată, securitatea republicii poloneze depinde în mare măsură de abilitatea statului de a răspunde provocărilor care depășesc înțelegerea tradițională a riscurilor și amenințărilor. Astfel, se introduce categoria riscurilor asimetrice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și libertăților fundamentale 41. Principala amenințare internă este reprezentată de corupție (similar tuturor țărilor din regiune). Vulnerabilitățile potențatoare ale acestei amenințări sunt identificate ca fiind: lipsa de transparență în modul de schimbare/ vânzare/ transmitere a proprietății, insuficientă dezvoltarea normativa a relațiilor socio-economice, controlul insuficient și probleme privind administrarea corectă a justiției. La rândul ei, corupția amenință existența și aplicarea regulilor sociale, legale și morale, potențează dezvoltarea crimei organizate, subminează credibilitatea instituțiilor statului, slăbește capacitatea de funcționare a acestora și încetinește aplicarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
perceput de Polonia este tributar moștenirii geopolitice. Considerăm de interes afirmarea îndrăzneață a unor riscurilor potențiale din interiorul Uniunii Europene. Printre principalele preocupări ale statului polonez sunt pentru securitatea energetică văzută prin prisma dependenței de gazele naturale rusești conjugata cu relațiile tradițional tensionate cu Federația Rusă. Strategia de securitate poloneză se distinge prin o abordare originală a riscurilor și amenințărilor prin intermediul vulnerabilităților identificate la nivelul național. Strategia de securitate slovaca se înscrie în trendul strategiilor statelor din centrul Europei. Slovacia accentuează
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sfârșit de mandat, i-a conferit liderului PLDM, Vlad Filat, Ordinul Național "Serviciul Credincios" în grad de Mare Cruce. Distincția i-a fost acordată în semn de înaltă apreciere a întregii activități pusă în slujba dezvoltării, pe multiple planuri, a relațiilor dintre Republică Moldova și România, pentru abnegația cu care a promovat valorile democrației și parcursul european al Republicii Moldova 23. Un element specific de campanie pentru liderii moldoveni este transferul de imagine. În acest sens, întrevederile cu oficialii europeni aduc totdeauna
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
3 B. McNar, Introducere în comunicarea politică, Iași, Polirom, 2007, p.133 4 K.Robins, F.Wester, The Revolution of the Fixed Wheel, Information, Techology and Social Taylorism,în Television în Transition, BFI, Londra, 1985. p. 53 5 Remus Pricopie, Relațiile publicie, evoluție și perspective, București, ed.Tritonic, 2005, p. 190 6 http://www.nou.md/news/read/ 59975-440-mln-euro-UE-extinde-asistena-pentru-modernizarea-rii-noastre.html 7 http://www.nou.md/news/read/ 59975-440-mln-euro-UE-extinde-asistena-pentru-modernizarea-rii-noastre.html 8 J.G Blumer , M. Gurevith , S. Hess , The Government/Press Connection
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Institutul European, Iași, 2000. GASS, Robert, SEITER, John, Manual de persuasiune, Polirom, Iași, 2009. McNAR Brian, Introducere în comunicarea politică, Polirom, Iași, 2007. OGILVY, David, Ogilvy and advertising, Prion, London, 1999. РOCEP Ривз, Реальность в рекламе, Мockva, 1983. PRICOPIE, Remus, Relațiile publicie, evoluție și perspective, ed. Tritonic, Iași, 2005. ROBINS, Kevin, WEBSTER, Frank, "The Revolution of the Fixed Wheel, Information, Techology and Social Taylorism", în Drummond, Phillip, Television în Transition, BFI, Londra, 1985. SCHUDSON, Michael, Advertising, the Uneasy Persuasion, its Dubious
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
puterile Vestice și atitudinea față de parcursul României după 1989, soarta Basarabiei că o consecință directă a confruntării Est-Vest, precum și ponderea actului de la 23 August în reconfigurarea memoriala postrevoluționara și în clivajul Est-vest reprezintă trei perspective semnificative ale monarhului în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Istoricul Alexandru Zub spunea că judecată Regelui asupra ultimei jumătăți de secol este "aspră și plină de melancolie. Românii au luptat pentru țara lor la Est, ca și la Vest, au adus jertfe considerabile la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la reconstrucția postbelică (...), însă nimeni nu voia să mai audă, în Occident de război"2. Regele Mihai și emigrația sau "Vestul" între refugiu politic și abandon Teza Regelui Mihai cu privire la atitudinea Vestului față de Est a variat, în funcție de situația internațională, de relațiile și contactele directe ale suveranului cu lideri ai lumii, de dialogul continuu sau întrerupt și de locul la care s-a raportat. Cele mai elocvențe sunt poziționările lui Mihai I prin intermediul mesajelor sale, o oglindă științifică asupra temelor hermeneutice care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sferelor de influență, staționarea forțelor armate, propagandă, implicarea agenților de influență și staționarea sub pretextul asigurării păcii și stabilității, a fracturat continentul și a mărit clivajul dintre Est și Vest. Regele Mihai definea, în 1992, astfel situația, cu accent pe relația Est-Vest, încercând să sublinieze atitudinea Occidentului față de statele din Europa de Răsărit: "(O) catastrofă (postbelică). În țările apusene se sfârșea războiul, în celelalte începea unul ascuns, care a durat până zilele noastre și în unele locuri mai durează încă. Războiul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
război, dar ne e de două ori mai greu dacă te gândești că războiul împotriva oamenilor a durat patru decenii și jumătate"6. Perspectiva unui război rece cu împărțirea sferelor de influență este o paradigmă frecvență în științele politice și relațiile internaționale, folosită în special în discursurile publice din postcomunismul românesc, ca o formă de explicație și înțelegere a rolului modest jucat de elitele politice refugiate în Vest. Interpretările lui Mihai I cu privire la guvernul României din exil vin să întregească un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de 100%"9. Mihai I, în interviurile pe care le-a acordat de-a lungul timpului - o sursă de informatie neprețuita în lipsa unor memorii care să clarifice opțiunile și rememorările sale cu privire la evenimentele care au marcat pentru jumătate de secol relația dintre Est și Vest - insistă pe modul de acțiune a liderilor din cele două lumi, pe raportarea lor la valorile adevărului, ale cuvântului dat, a respectării înțelegerilor formale sau informale, cu consecințe grave, profunde pentru națiuni și comunități întregi. Trimiterile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
practică în Apus, față de toate regimurile ilegitime și criminale din Est: "(...) politicienii din Occident n-au vrut să-l supere pe Stalin și (nici pe) conducătorii de la București, de la Sofia, de la Praga, de la Varșovia etc. Cand Occidentul a intrat în relații economice cu țările socialiste, nimeni nu s-a gândit la binele populațiilor de aici, la copiii subnutriți, la muncitorii care lucrau în condiții subumane, la muncitorii deznădăjduiți. Relațiile acestea, cu totul vinovate, au salvat de la prăbușire sistemul comunist, l-au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de la Sofia, de la Praga, de la Varșovia etc. Cand Occidentul a intrat în relații economice cu țările socialiste, nimeni nu s-a gândit la binele populațiilor de aici, la copiii subnutriți, la muncitorii care lucrau în condiții subumane, la muncitorii deznădăjduiți. Relațiile acestea, cu totul vinovate, au salvat de la prăbușire sistemul comunist, l-au ajutat să supraviețuiască. Asta a demoralizat și mai mult pe oamenii de bună-credință din țările socialiste"14. Basarabia, că victima a confruntării dintre Est și Vest Una dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o perioadă de mari derapaje democratice, culminând cu abdicarea Regelui Carol al II-lea, tatăl lui Mihai I. Importantă și simbolistică temei privind destinul Basarabiei au fost date de câteva elemente majore. Basarabia a fost, de-a lungul timpului, cheia relațiilor româno-sovietice în perioada interbelică, un lung șir de câștiguri și pierderi teritoriale, o epopee istorică tragică. Între cele două războaie mondiale nu mai puțin de 200 de incidente au transferat tensiunea în morți și răniți, dând astfel Basarabiei aură de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de a decide, cu adevarat, cât de profund și de angajant este drumul spre "Vest". Totodată, din perspectiva Regelui, Republica Moldova este privită ca o nevoie firească a Uniunii Europene de a întregi solidaritatea să și de a reconstrui granițele sale. Relația cu Occidentul apare, în viziunea lui Mihai I, si ca o formă unilaterală, ca o garanție, ca o măsură de a testa consecventă și voință Uniunii Europene, acesta întrebându-se retoric "Cât de departe sunt dispuși să meargă" (oficialii și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
monarhul este contrariat de atitudinea UE: Pentru că, în mod inexplicabil pentru mine, există încă un fel de fascinație pe care Rusia o emană". Perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană este pusă, așadar, în oglindă, cu atitudinea rezervată a UE și a relației "nefirești" de bune pe care europenii ar dezvolta-o cu Federația Rusă : "(...) desigur, e o țară enormă și uneori occidentalii nu pun piciorul în prag așa cum ar trebui. Ei ar trebui să încerce să aducă Basarabia înapoi în Europa". Teza
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
face apel la configurația Europei antebelice, găsind în acest fel o legitimitate istorică puternică, asumată: "Nu ar fi vorba de schimbarea frontierelor deocamdată, dar Basarabia e parte a Europei pentru că a fost parte a Europei"18. Pactul Ribbentrop-Molotov rămâne cheia relațiilor morale dintre Est și Vest. Dezavuarea să apare ca fiind fundamentală pentru recunoașterea de către Federația Rusă a declanșării de către URSS a unei politici genocidale, care a violat grav suveranitatea statelor, a pulverizat comunități întregi și a călcat în picioare drepturile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fost deosebit de îngrozitoare pentru români și, firește, aș dori condamnarea oficială a Pactului Ribbentrop-Molotov"20. Opiniile ultimului monarh al României cu privire la Basarabia au evoluat de-a lungul timpului, în funcție de modificările geopolitice, de evoluțiile regimurilor politice de la Est și Vest, în funcție de relațiile structurale dintre Apus și Occident și de statutul provinciei, respectiv al României. La începutul anilor `90, în interviurile acordate scriitorului Mircea Ciobanu, regele este foarte vehement cu privire la distincția dintre Basarabia și Republică Moldova, arătând că realizarea unei analogii între soarta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Mihai din discuție. Acesta nu concepea, la începutul anilor '90, existentă a două state românești de o parte și de alta a Prutului. Regele vedea, în acei ani, o problemă colosală în atitudinea guvernanților, care gestionau "dosarul Basarabia", atât în relația cu noul stat creat, cât și cu Occidentul, o problemă morală, gravă, care ținea de identitatea națională și de parcursul european al României: "Și până când la București nu se vor rupe sigiliile de pe Dosarul Basarabia și nedreptatea ce ni s-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
internaționale de către URSS sau a sacrificării Europei de Est în favoarea asigurării securității părții de Apus a continentului, sunt teorii predilecte. Fenomenul "Ialta" se menține pe toată perioada exilului și a primului deceniu postcomunist iar, de la caz la caz, cultivarea unor relații a SUA, Franța sau Marea Britanie este criticată vehement. Instaurarea regimurile politice în Est apar în cheia unor înțelegeri ilegitime și a unor violări flagrante a normelor internaționale. Totodată, regele constată că duplicitatea comunismului a ajuns să schimbe în Occident inclusiv
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dezavuata, existentă a "două românii" este respinsă. Ulterior, pozițiile monarhului se nuanțează. Raporturile cu Uniunea Europeană dau, din perspectiva lui Mihai I, măsura adevăratului drum firesc, normal al viitorului fostei provincii românești. Cu toate acestea, regele nu vede cu ochi buni relația privilegiată a Federației Ruse cu UE. "Dosarul Moldova" rămâne pentru Mihai I o ipostaziere perfectă a politicii nefaste a Occidentului față de Europa de Est. A doua tema este percepția unei dimensiuni spațiale, geografice. Actul de la 23 August și propagarea memoriala a acestuia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ipostaziere perfectă a politicii nefaste a Occidentului față de Europa de Est. A doua tema este percepția unei dimensiuni spațiale, geografice. Actul de la 23 August și propagarea memoriala a acestuia în politica de dupa 1989 este o temă simbolică esențială în înțelegerea importanței decriptării relației autorități-rege/Est-Vest și a orientării oficiale a României în prima parte a anilor '90. Reabilitarea mareșalului Ion Antonescu cu sprijinul clasei politice, a avut rolul de a politiză o dezbatere istorică și de a o transforma într-o armă împotriva
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
occidentale pe care Mihai I le-a asumat ferm de-a lungul tragicei sale vieți. Această ultimă tema conține o dimensiune memoriala majoră, fundamentală pentru istoricitate. În concluzie, analiza construiește trei perspective semnificative ale ultimului rege al României în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Astfel, pentru Mihai I, "Vestul" este sinonim cu Națiunile Unite, cu Comunitatea Europeană, S.U.A, și în general cu valorile democratice, drepturile și libertățile civile, în timp ce "Estul" rămâne ancorat într-o dimensiune postbelică, o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]