KorAP: Find »[drukola/base=relațional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...113 >

2,802 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

mai ridicat; - religiozitatea este mai accentuată; - stocul de educație este mai ridicat în gospodărie; - starea materială a gospodăriei este mai bună; - satul este de tip central în cadrul comunei, și nu periferic etc. Din analiza menționată rezultă că factorii materiali și relaționali au un rol foarte important în participarea comunitară. Așa cum era de așteptat, implicarea în activitățile publice organizate de primărie, ca formă particulară de participare comunitară, este favorizată nu numai de o orientare culturală de tip tradiționalist (religiozitate), ci și de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
că există o relație pozitivă și semnificativă între participarea comunitară instituționalizată șiexistența unui membru al familiei care înainte de 1989 a avut o funcție deconducere. Participarea la activitățile primăriei pare să fie la un nivel mai ridicat pentru familiile cu capital relațional superior, asociat cu experiența de conducere. Participarea locală la acțiunile de dezvoltare este dependentă în mare măsură nu numai de resursele și aranjamentele instituționale, ci și de percepția sătenilor în legătură cu definirea problemelor locale și a actorilor pe care ei îi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
ci lider de mișcare socială, va fi de asemenea necesară o conștiință publică a necesității schimbării, iar informațiile despre șansele de reușită sau despre obstacole vor fi și ele importante în cristalizarea mișcării sociale. Diferitele forme de capital - social, material, relațional sau simbolic -, precum și caracteristicile comunității - diversitate, modele de interacțiune socială, funcționalitatea instituțiilor publice - influențează participarea comunitară prin intermediul celor trei variabile intermediare menționate. Modelul, în ansamblu, susține ipoteza că nu există o formă de capital dominantă în determinarea participării. Probabil că

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
structurate liniile de forță ale ecranului de influență imediată asupra participării; e) capitalul simbolic contează în desfășurarea DEVCOM prin cultura participării (valori, experiențe), identități grupale și interese de participare; din motive metodologice am preferat să plasez separat încrederea și capitalul relațional, prima fiind asociată cu o cultură a participării; desigur, încrederea și relațiile sunt fațete ale capitalului social, dar este probabil că variază relativ independent 1). DEVCOM și facilitare din perspectiva ANDEOtc "DEVCOM și facilitare din perspectiva ANDEO" Cum ar trebui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
trăi în străinătate, într-o lume ce diferă mult de cea de „acasă”. O pondere mare de minorități etnice și/sau religioase este nu numai o premisă favorabilă pentru experiența alterității, ci și pentru existența unui stoc ridicat de capital relațional și uman la nivel comunitar. Satele cu o pondere sporită de populație minoritară etnic sau religios sunt, în același timp, caracterizate prin stoc ridicat de relații utile în instituții, prin toleranță etnică sporită și prin consum ridicat de cultură mediatică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
procesului de structurare a fluxurilor de migrație temporară în străinătate. Ulterior, pe măsură ce procesul de difuziune a inovației sociale de a găsi de lucru în străinătate avansează, intră în funcțiune tot mai mult mecanisme de contagiune socială, factori asociați cu capitalul relațional, independent de experiența locală a alterității. Figura 9. Profilul satelor cu număr mare de persoane plecate temporar în străinătatetc "Figura 9. Profilul satelor cu număr mare de persoane plecate temporar în străinătate" Figura 9 este o prezentare simplificată a modelului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
ca set decunoștințe, credințe, valori și obiceiuri transmise prin socializare (Bonte, Izard, 1999, p. 682). Constatările evidențiate cu ocazia analizei comportamentelor de migrație temporară în străinătate trimit la ipoteza condiționării alegerilor sociale în funcție de valorile conjugate ale capitalului uman, simbolic și relațional existent la nivel comunitar. Informația de care dispun oamenii, valorile pe care le susțin și relațiile pe care le au determină, probabil, comportamentele sociale de alegere ale populației la nivel comunitar (tabelul 9). Satele cu un nivel ridicat de stoc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
susțin și relațiile pe care le au determină, probabil, comportamentele sociale de alegere ale populației la nivel comunitar (tabelul 9). Satele cu un nivel ridicat de stoc educațional sunt mai bogate nu numai în capital uman, ci și în capital relațional și în orientări valorice de tip modern, cu accent pe raționalitate și deschidere la schimbare. Pornind de la aceste criterii se poate avansa ipoteza metodologică a unortipuri culturale de sate pentru România anilor 1990-2000 structurate în funcțiede: - diversitatea etnico-religioasă; - stocul de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
rural - 1.857 persoane). * Indice de numărare a instituțiilor/situațiilor la nivelul cărora persoana intervievată are relații utile (spital, tribunal, primărie, poliție, bancă, pentru obținerea unui loc de muncă, la conducerea județului, pentru afaceri, în străinătate). Calculele ne aparțin. Capitalul relațional maxim este înregistrat în satele cu minorități etnice sau religioase. Consumul mediatic, semn al capitalului uman, este mult mai mare în satele de imigranți, cu maghiari și de tip modern, comparativ cu cele tradiționale, izolate și cu minorități religioase. Cultura

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
mediu și ridicat. Ultimele trei tipuri corespund unui număr de trei faze ale procesului de constituire a experienței comunitare de migrație, incipient, intermediar și avansat. Există șase tipuri culturale de sat, identificate în funcție de configurația capitalurilor de tip uman, simbolic și relațional: tradițional, izolat, cuminorități religioase, cu minorități etnice (maghiară, în special), moderne, de imigrare. Tipurile trebuie să fie înțelese nu în sensul de „clase”, ci de „tipuri ideale”, de clasificări în care se pune accent diferențiat pe caracteristici diferite ale clasei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
a tipologiei este cea de „cultură a deschiderii” (Sandu, 2003, pp. 111-119). O astfel de cultură este cu atât mai puternic structurată cu cât potențialul de acceptare a diversității și riscului calculat este mai mare. Valorile ridicate ale toleranței, capitalului relațional și comunicării cu lumea exterioară sunt indicatori ai unei astfel de culturi. Satele de tip modern, de imigrare și cu minorități etnice au o mai mare probabilitate de a practica modelele asociate unei culturi a deschiderii. Aceeași probabilitate are valori

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
modelele asociate unei culturi a deschiderii. Aceeași probabilitate are valori reduse pentru satele tradiționale și pentru cele izolate. La nivelul acestora există o probabilitate sporită de adoptare a unor relații sociale de tip „închis” (Weber, 1964, pp. 139-143), cu capital relațional redus, cu o slabă participare la dinamica vieții urban-regionale. Cazul satelor cu minorități religioase pare să fie unul de mijloc, cu nivel mediu de cultură a deschiderii. Între harta culturală a mediului rural românesc, așa cum rezultă ea din analizele propuse

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
a fi cu atât mai mare cu cât distanța față de cel mai apropiat oraș este mai mare, iar satul este de tip periferic (pe teritoriul său nu se află sediul primăriei). Izolarea în sine este o estimare indirectă a capitalului relațional intercomunitar. Cu cât satul este mai izolat, cu atât este mai probabil ca locuitorii săi să dispună de mai puține relații în afară, la nivelul altor comunități. Aceeași izolare semnifică însă și șansele de accesibilitate la servicii sociale extracomunitare sau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Opp, 1986). Resursele și cultura celor patru grupuri de atitudini diferă într-o măsură foarte mare. Atât grupurile democratice, cât și cele participative stau mai bine decât grupurile autoritare și rebele din punctul de vedere al statusului economic, al capitalului relațional și uman (tabelul 23). Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP tc "Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP " Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. Cifrele din tabel, cu excepția ultimului rând, sunt valori medii ale indicatorilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
să fii un om bun decât să crezi în Dumnezeu”. Autoritarismul este, de asemenea, măsurat ca scor factorial din șase variabile referitoare la ordinele autorităților, libertatea individului, socializare pentru supunere, conducător puternic, pedeapsă pentru nerespectarea simbolurilor, cărți interzise. Indicele capitalului relațional („are relații”) este dat de numărarea răspunsurilor afirmative la întrebările despre relații utile la primărie, tribunal, poliție,bancă, spital sau pentru obținerea unui loc de muncă. Coeficientul de determinație multiplă pentru ecuație este 0,16. Figura 18. Factorii care favorizează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de politici publice. Spațiile sociale propice intoleranței etnice sunt în special localitățile rurale relativ dezvoltate, caracterizate prin diversitate etnică redusă. La nivel de individ, acestea sunt asociate cu un nivel redus al capitalului uman, dar cu stocuri ridicate de capital relațional. Opțiunile electorale ale populației par să stea mai puțin sub semnul dezbaterilor în termeni de ideologii naționaliste și mai mult legate de percepțiile de stări anomice menționate anterior. Potențialul electoral al temelor corupției, al proastei funcționări a instituțiilor, a celor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

ca forța militară sau ponderea demografică. Concret, este vorba de a exporta și de a face acceptat modul său de viață și cultura sa (American Way of Life) (Nye, 1992). La fel, structural power (puterea structurală) înlocuiește relational power (puterea relațională). Această "capacitate de a fasona și determina structurile economiei politice globale în sânul cărora celelalte state, instituțiile lor politice, întreprinderile lor economice și oamenii lor de știință și alți experți trebuie să opereze" face din Statele Unite actorul cu cea mai

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

de familie 125 2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiective 131 2.1. Modelul tradițional 135 2.2. Modelul contractualist 136 2.3. Modelul comunitar 137 2.4. Modelul bazat pe drepturi 138 2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționale 140 3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturi 142 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia 148 3.2. Provocări în spirit liberal 151 4. Feminismul marxist: revoluționarea familiei 153 4.1. Experiența României privind familia în comunism

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Percepția comună privind situația de viață a unei femei care este mamă singură trimite la un tip de intuiție conform căruia ceva nu este în regulă. Așteptarea larg împărtășită este aceea că maternitatea este o stare de fapt de tip relațional: trebuie să existe și un tată. Un tată, evident, nu atât din punct de vedere biologic, cât unul funcțional social, care să ofere, la limită, cel puțin resurse financiare pentru creșterea copiilor. Pare justificat să fii mamă singură pe timp

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
copiilor cu reprezentarea unei familii complete. Așa se explică faptul că, atât la nivelul reflecțiilor din teoriile politice, cât și al practicilor de protecție socială, familia monoparentală este neglijată; ea este cel mult o excepție. Chiar și atunci când diversele aspecte relaționale ale oamenilor sunt receptate drept contradictorii și sunt considerate ca probleme controversate (de exemplu, din perspectiva drepturilor indivizilor ca persoane, și nu doar ca participanți în diverse grupuri), aceste abordări se referă la alte repere de interes decât situația de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
cazul în care părinții nu au o relație legalizată, apare familia monoparentală formată din copil și părintele său necăsătorit. Un tip aparte de familie monoparentală rezultă din adopția de către un adult a unuia sau a mai multor copii. În funcție de raportul relațional dintre adulți, prin care unul dintre ei a abandonat, s-a separat de familie, a divorțat, nu a dorit legalizarea relației cu partenerul/partenera sau a decedat, se pot imagina dificultăți pe care familia monoparentală le va avea de depășit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
proba pe care o numește prescurtat C.S.E. (Cine sunt eu?), M. Zlate (1999, „Eul, tipurile de personalitate”, p. 121) concluziona asupra existenței a 27 teme de interes: identitatea, înfățișarea fizică, trăsăturile psihice, rezultatele la învățătură sau muncă, preferințe, dorințe, sistemul relațional, opinii și experiențe, căutarea de sine, unitatea persoanei, unicitatea ei, izolarea și închiderea în sine, adaptarea și integrarea socială, atitudini față de viață și problemele ei, valoarea autocunoașterii, reacțiile provocate de ea, devenirea personalității, nevoia de autoperfecționare, atitudinea față de sine, filtrarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
conservării sănătății corpului matern, al cărui rost este să hrănească și să ocrotească nou-născutul. Ca și aspectele legate de fizic, au rămas suspendate într-o paranteză a tăcerii și acelea care ar fi dat seama de elemente directe de ordin relațional (altele decât cele cu propriul copil). Părea că se aplică principiul să nu vorbim despre tot ce ne doare, trădând astfel o acută fază a negării celor întâmplate și deci o situare în plină criză. Exteriorizând sau mascând anumite gânduri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
complex, care implică nu numai elemente de subzistență și servicii aferente, ci și suport emoțional și asistență medicală. În acest sens, politicile publice de factură pronatalistă ar trebui să pună accentul pe grija față de mamă, pe crearea și stimularea contextelor relaționale de sprijin. Premisele după care, odată depășit momentul de criză, de dificultate (care cuprinde, de obicei, ultima perioadă de sarcină și primele luni de viață ale nou-născutului), mama s-a deprins cu rolul ei specific și cursul vieții își urmează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
manieră eroică. Mărturiseau chiar că viața pare a fi demarcată clar într-o etapă de autonomie și libertate confuză (deși poți face orice vrei, nu știi ce să faci) și perioada total diferită când, devenind mame, au conștientizat povara existenței relaționale și greutatea purtării continue de grijă. Aceste considerente se înscriu în ceea ce Sara Ruddick eticheta drept gândire maternă: agentului practicii materne care acționează ca răspuns la nevoile copiilor îi este necesară o schemă conceptuală - un vocabular și o logică a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]