85 matches
-
Prezența lor constantă face imposibilă alunecarea în artificialitate, în contrafacere. Observând mai bine, putem spune că Poveste, Imitațiune, Lungul nasului și Făt-Frumos cu Moț-în-Frunte inaugurează specia ,,basmului cult’’ tipic caragialian, adică specia ,,basmului’’ circumscris genului comico-satiric, ale cărei prime tentative relevabile au putut fi semnalate mai ales în câteva din ,,scrisorile’’ lui C. Negruzzi. Atât locul, cât și funcția elementului fantastic, din recuzita miraculosului popular sunt lesne de sesizat. Din punct de vedere cantitativ, miraculosul fantastic deține o poziție minimă și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
remarca, "privirea" instituie ruptura dintre "subiectul" cunoscător și "obiectul" cunoașterii, fiind agreată, după vorba lui Proust, doar de pictorii proști, cu ochi de fotograf și memorie... voluntară. Auzul, în schimb, e o cale de acces la esența muzical-inefabilă a sufletului, relevabilă cu ajutorul unor senzații și trăiri real-imaginare, stimulate de memoria involuntară. Însă, în pofida propriei sale voințe de a percepe lucid și de a-și vedea "dublul" în carne și oase (nu numai de a-l "asculta", ca în vis), autorul intră
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ficțiunile" din textele anterioare (amintiri, documente etc.), într-o primă fază "romanțate" involuntar (după spusa lui Lovinescu), să intre într-o configurație narativă complexă (romanul-melodramă), ca niște "episoade" sau "scene-pivot" aparent autonome, legate însă între ele cu un anume sens, relevabil abia la final. Cu alte cuvinte, o dată schițată, psihologia invariabilă (schematică, schizoidă) a eroului lovinescian se cerea ilustrată epic printr-o serie de situații și procedee specifice, care s-o scoată în evidență cât mai pregnant ceea ce nu era posibil
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
86. Pe de altă parte, probabil sub influența revoluționarelor idei ale lui Wilhelm von Humboldt (cu un impact enorm la începutul secolului al XX-lea, mai ales în lingvistică), Caracostea consideră că există o "formă internă", un "factor modelator supraordonat", relevabil în fiecare poem eminescian, indiferent de "forma" lui particulară, astfel încât "acordul dintre personalitate, experiența adânc trăită și forma internă" lămurește și "stăruința de a plăsmui", propensiunea creatoare. Căutând, deci, "forma internă" a liricii eminesciene, criticul identifică o "structură dramatică" recurentă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
opera eminesciană ("sinteză a contrastelor"). Filosoful culturii respingea ipoteza potrivit căreia Eminescu ar fi fost un poet "subiectiv", de confesiune facilă, apreciindu-l, în schimb, drept "un psiholog al unor stări sufletești străine"186. Ar exista, astfel, trei situații fundamentale, relevabile în toată poezia de dragoste a lui Eminescu și, nu mai puțin, în romanele lovinesciene: 1. "chemările iubirii, în care aspirația către posesiunea viitoare e umbrită de lipsa prezentă"; 2. "durerea pierderii inevitabile, trăită anticipat în imaginar"; 3. "momentul despărțirii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
personaj, astfel încât va fi fost ca tot atâtea personaje succesive și diferite, vor da senzația timpului scurs". 24 Într-o notă de subsol, Camil Petrescu reduce influența lui Bergson nu la o "doctrină" anume, ci la o formă de "sinceritate" relevabilă și în opera filosofului, subliniind caracterul de "brouillon" al marelui roman proustian: "Proust chiar nu este identic cu el însuși, șovăie între diferitele direcții ideologice, exprimă opinii contradictorii (despre suflet, despre iubire, despre artă), dar el nu și-a elaborat
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a discursului politic și a aplicațiilor ideologice ale comunismului din România - a sindicatelor libere, precum SLOMR (Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România) și sindicatul liber „Libertatea”8. Toate aceste forme și tipologii asamblează și Întrețin o cultură a rezistenței relevabilă printr-o manifestare proteiformă declanșată și reprodusă la nivelul mentalului colectiv subzistent, neideologizat. Altfel spus, o rezistență informală care s-a localizat la nivelul comunicării, psihologiei și mentalităților colective s-a manifestat prin folclorul anticomunist, paraliteratură, prin umorul și deriziunea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
un spirit de observație deosebit. Autorul percepe realitatea prin intermediul lor, după cum Oedip vede totul prin ochii Antigonei. Am fi tentați să spunem că autorul construiește în inconștient o Antigonă hiperbolizată. însă apropierea cea mai tulburătoare de complexul lui Oedip e relevabilă prin juxtapunerea cu anumite episoade din Ultima noapte... În unanimitate, critica literară a consacrat ideea că moștenirea unchiului Tache este motivul originar al sciziunii cuplului Ela-Ștefan. Ceea ce au scăpat din vedere comentatorii romanului este amănuntul că moștenirea devine obiect al
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
caracteristic, vital" fără să țină cont de o serie de elemente care configurează noua estetică, pe care Bachelin nu o numește, dar care se suprapune peste tematica literaturii simboliste și anume: "mister", "dincolo", "infinit", "inexprimabil". Comparația cu un realism elementar, relevabil prin tipologiile clasice, precum cea a avarului, subliniază distanța pe care o ia noua estetică, ce evidențiază "o altă domnie decât aceea a realităților care trec, domnia ideilor eterne, degajate de orice senzualitate, acest paradis pierdut sau visat, unde nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
complex de curente afine simbolismului fin de siècle, Jugendstil, Art Nouveau a se vedea influența lui Georges de Feure însă cu o certă componentă simbolistă, pe care Luchian o ilustrează în prima sa perioadă de creație în linia unui decorativism relevabil sub aspectul ilustrației de revistă, al afișelor și panourilor decorative. Preferința pentru flori, care se menține pe tot parcursul creației sale, scoase ulterior de sub semnul decorativismului Jugendstil, este interpretată de Paul Constantin ca o reminiscență a acestei perioade. O asociere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
conferă farmec și mister. Fata de pe afișul lui Luchian plutește cu ochii închiși, transportată de un vis în lumea imaterială a artei, a poeziei, exuberanța ei transmite o notă de optimism care se regăsește alături de pesimismul programatic ce însoțește modernitatea, relevabil pe un alt versant. Apariția societății artistice este dublată de apariția revistei cu același nume, (Ileana), din care nu apar, din păcate, decât șase numere, dintre care două numere duble principalul ei finanțator, Al. Bogdan-Pitești fiind arestat. Dintre conferințele propuse
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Simu, precum și Alexandru Davilla, care joacă un rol cultural esențial pentru mișcarea artistică. După demersuri insistente, artiștii obțin localul Panoramei, unde, în aprilie 1910, deschid a noua expoziție care confirmă eclectismul mișcării, asociind de o manieră armonică tradiția picturii academice relevabile în arta portretului la G.D. Mirea și Eustațiu Stoenescu cu cosmopolitismul "tinerilor", recognoscibil chiar și în interpretarea tradiției, un rusticism simbolist cu note mistice în cazul lui Verona, "secesionismul münchenez" cu note prerafaelite al Ceciliei Cuțescu-Storck, cu valențele unei picturi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sfera estetică a tragediei, și de epos, muzică, sau chiar de comedie de unde și concluzia unanim acceptată mai târziu că, indiferent de gen, arta are prin sine un efect "purificator". Stagiritul condiționa, în fapt, producerea catharsis-ului de niște reguli relevabile mai curând într-o formă artistică standard (Ur-Form, ar fi spus Goethe), într-o dramă-tip, ale cărei caracteristici se pot combina diferit într-o varietate de moduri artistice (și nu doar în tragedie!), în funcție de context (cu simțul său istoric
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și reproșul imoralității operei sale, într-o epocă a triumfului imaginației melodramatice). Or, estetica melodramei definită și ca formă pur experimentală, creative theatre 82, anticipând happening-ul și celelalte experiențe similare de mai târziu reclamă tocmai participarea emoțională a publicului, relevabilă, în terminologia lui Hans Robert Jauss, fie printr-o "identificare simpatetică" (experiență psihică nemijlocită, de tipul solidarizării cu eroul aflat în suferință), fie prin "identificarea cathartică" stricto sensu (ce presupune "desprinderea de treapta identificării nemijlocite, pentru a accede la reflecția
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și dezimplicată, tragică și melodramatică deopotrivă). Prin urmare, deși rămâne ancorată în realitate prin focalizarea asupra pasiunilor și a vieții afective, melodrama depășește principiul mimetic și sugerează posibilitatea existenței unui model abstract, dincolo de realitate, și a unei structuri de semnificație relevabile exclusiv pe calea analizei (de unde și perceperea tragediei ca reflecție fără soluție, "în marginea" vieții). Apoi, dacă melodrama e o piesă cu sens etic ("the play of ethical mind"), în forma agreată de public a unui omagiu al virtuții pe
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
legături cu cosmicul și cu inefabilul metafizic. Pornind de la asemenea considerații, Lukács va stabili o distincție tipologică semnificativă, de natură dialectică, potrivit căreia polaritatea esență-existență configurează raportul dramă-epopee, drama desemnând "totalitatea intensivă a esențialității", pe când epopeea, "totalitatea extensivă a vieții". Relevabile numai la analiza în retortă, ca tipuri ideale, drama și epopeea s-au contaminat, de fapt, în realitatea artistică propriu-zisă, adică au împrumutat una de la cealaltă, marcând evoluția istorică a genurilor. Ca atare, nu ne rămâne decât să constatăm că
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de stima noastră; voim să ne știm generoși măcar pentru o clipă. Melodrama ne dă această dulce iluzie"100. Voi avea prilejul să mai revin la observațiile acestea, atunci când voi analiza efectiv procedeele și structurile melodramaticului, în oglinda multiplelor nuanțe relevabile în literatura criticului. Întorcându-mă la ipoteza cealaltă, susținută de tânărul Lovinescu și confirmată cu asupra de măsură în toată literatura sa, e necesar să aduc acum câteva precizări care m-ar putea ajuta să deslușesc mai bine conexiunile subterane
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
adevăratul mobil, în lumina observațiilor ce mă îndreptățesc să afirm că melodrama îi va fi apărut chiar din tinerețe, fără ca el să-și dea pe deplin seama, mai degrabă intuitiv, drept o "formă simplă"107, model originar de elementară simplitate, relevabil în varii ipostaze în toate genurile artei. Drept urmare, mi se pare imposibil de ignorat prezența melodramei în literatura lovinesciană literatură care, măcar din punctul acesta de vedere, nu e cu nimic neobișnuită. 2.2. "Teatrul" e în altă parte. Un
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de călătorie, schițe, nuvele sau povestiri la roman, ultimul fiind conceput ca o compoziție polifonică, serială, sinteză sui generis a experiențelor anterioare în materie de proză. Referindu-se la transformarea în cauză, Negoițescu 174 identifica, pripit, semnul unui regres estetic, relevabil în "degradarea anecdotică" a poveștii sentimentale din O dragoste florentină. Dar, după cum am anticipat, recursul la anecdotă vizează nu atât "degradarea", cât simplificarea romanțioasei aventuri amoroase prin reducția la sâmburele său epic, la elementele de "intrigă", întotdeauna mai triviale în raport cu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și nu numai, purtau o marcă religios-morală. Dar niciodată n-o să ne putem exprima cu certitudine, din lipsa documentelor doveditoare; iar istoricilor nu le-au stat în atenție asemenea aspecte speciale și subtile. S-au lăsat atrași de evenimente spectaculoase, relevabile și consemnabile fără dificultate. La egipteni, piramida era marcă unică și supremă a faraonului, o imagine a cosmosului, un punct de întîlnire între lumea de „aici” cu lumea de „dincolo”. La daci, la fel de reprezentative erau cetatea dublată de incinta sacră
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de obicei, am fost la Gărâna ca între prieteni, fie că este vorba de muzicienii oaspeți, fie de generosul, entuziastul și nu odată... răbdătorul public al Festivalului. Și tot ca între prieteni, ne-am numărat printre fericiții martori ai unor relevabile acțiuni multiculturale adiacente precum lansarea de cărți - „India Darshan” de Iuliana Nalatan, de expoziții de artă plastică - „Eyemazing Florilegium” - grafică și pictură de grup, „Happy Birthday Mister Chales Lloyd” - Elisabeth Lili Ochsenfeld, expoziții foto - „Primul Festival de Jazz Gărâna/Brebu
GĂRÂNA JAZZ FEST 2013 - UN TRIUMF! by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83438_a_84763]
-
îndreaptă atenția și receptivitatea literară la un moment dat: într-un an sau într-o perioadă ce poate fi delimitată și individualizată. Utilitatea unui dicționar cronologic al romanului tradus în România nu poate fi pusă la îndoială. Importanța lui este relevabilă din punct de vedere comparatist, lingvistic, sociologic și, desigur, strict estetic, ca istorie a genului epic (teme, forme, personaje, autori etc.). Colectivul de cercetători de la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară "Sextil Pușcariu" din Cluj-Napoca înregistrează încă o victorie prin
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]
-
prezentată numai ca atare, fără a fi coordonata unei anumite opere, interesează cel mult anecdotic. Stăruința devine viciu. De altfel legenda tuturor oamenilor pitorești este fărâmicioasă, dacă arta nu vine s-o fixeze.”2 În opinia lui Vladimir Streinu rămân relevabile din perspectivă critică doar opiniile lui Iorga și Ibrăileanu, studiul temeinic, serios și prob al lui Jean Boutière (La vie et l’oeuvre de Ion Creangă, Paris, 1930Ă și contribuția călinesciană din 1938 (Viața lui Ion Creangăă, în pofida unor răsturnări
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Preda și D. R. Popescu, înțelegem că opțiunile criticului poartă mereu o evidentă motivație axiologică. Vladimir Streinu refuză în chip programatic bagatelele literare, oprindu-se la acei autori și la acele opere care prin cel puțin un element esențial sunt relevabile. Criticul construia atent, adânc și cu sentimentul duratei. Iată de ce nu i se pot 1 Eminescu. Arghezi, p. 93 2 idem, p. 211 126 imputa erori de percepție estetică sau mari nedreptăți. Scriind despre contemporanii săi critici și istorici literari
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ea, prezentată numai ca atare, fără a fi coordonata unei anumite opere, interesează cel mult anecdotic. Stăruința devine viciu. De altfel legenda tuturor oamenilor pitorești este fărâmicioasă, dacă arta nu vine s-o fixeze." În opinia lui Vladimir Streinu rămân relevabile din perspectivă critică doar opiniile lui Iorga și Ibrăileanu, studiul temeinic, serios și prob al lui Jean Boutière (La vie et l’oeuvre de Ion Creangă, Paris, "Ă și contribuția călinesciană din " (Viața lui Ion Creangăă, în pofida unor răsturnări ce
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]