810 matches
-
său. Doi domni de la Societatea regală de geografie. Vin cu noi să întocmească niște hărți. Altă condiție care ni s-a impus. Guvernul dorește să facem un releveu al acestei regiuni. Este prima oară când aud și ceilalți de acest releveu. Gittens ridică o sprânceană. — Ce fel de releveu? — N-am idee. Îmi imaginez că te vor lămuri ei. Mi-am imaginat că nu este al nostru acest ținut, spuse Morgan. — Nu fii obtuz! sare Gittens. Sigur că este al nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Vin cu noi să întocmească niște hărți. Altă condiție care ni s-a impus. Guvernul dorește să facem un releveu al acestei regiuni. Este prima oară când aud și ceilalți de acest releveu. Gittens ridică o sprânceană. — Ce fel de releveu? — N-am idee. Îmi imaginez că te vor lămuri ei. Mi-am imaginat că nu este al nostru acest ținut, spuse Morgan. — Nu fii obtuz! sare Gittens. Sigur că este al nostru. Numai că nu-l administrăm noi direct. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de navă n-au pătruns dincolo de ceea ce plutea la suprafața lui Parker, n-au prins nici un semn a ceea ce fierbea înăuntru. Lambert folosea mai mult inspirația visătorilor, deși nu era o visătoare. În hipersomn, meditațiile ei neliniștite se mulțumeau cu releveuri parametrice și factori de sarcină anulate imediat sau bifate de considerații arzătoare pe care trebuia să le rezolve numaidecât. Câteodată imaginația îi mai stârnea structurile mentale rigide, fără a ațâța cât de cât pe ceilalți. Parker și Brett își doreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
este orientarea, zise Kane, el însuși prea puțin convins de ipoteza sa. Știm că navele interstelare ies din hiperspațiu cu pupa către constelația Centaurului, în amplificare maximă. În acest caz, Sol ar trebui să fie în spatele nostru. Să facem un releveu precis, mai întâi. Nu mai spuse că sistemul ce se vedea pe ecrane nu semăna nici cu Centaurul, nici cu Sol. Camerele diseminate pe suprafața coșcovită a lui Nostromo oscilară tăcute în vidul cosmic, căutând prin infinit amăgirea azurie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
așa de rău. După calculele mele, ajungeam la optsprezece, zise el, fără să zâmbească. Se simțea mult mai bine.) Iar în privința auxiliarelor, ar face bine s-o ia din loc când om avea toată energia! ― Lucrăm la asta. (Lambert făcu releveurile pe consola ei. Întunecată în parte). Vom fi gata când vor termina în sala mașinilor. După zece minute, un apel firav se declanșa pe pupitrul lui Kane. Studie un nivel, apoi apăsă pe intercom. ― Pasarela? Aici Kane. Aparent ostenit dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
identitatea monștrilor implacabili care o exterminaseră. Scheletele aparțineau unor victime, nu acelor asasini fără milă. Grosvenor se apropie de McCann, care tocmai examina o probă luată din săpăturile de pe una din străzi. - Cred că ar fi bine să facem un releveu stratigrafic al acestei zone, mergând și mai în adâncime, spuse geologul. O mașină perforatoare se puse numaidecât în mișcare. Pe măsură ce aceasta își croia drum prin straturile de argilă și de rocă, Grosvenor cerceta probele ce i se aduceau. Din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Dinspre Palatul Regal, simțea cum soarele îi bombarda creștetul cu cocoloașe de căldură. Vipia îi schilodea florile. Detaliile planșelor schițate până atunci nu-l ajutau la nimic. Dacă ar fi dorit să surprindă un indiciu cât de cât prețios, numai releveul tălpii tipului de doi metri ar fi trebuit mărit, pe puțin, la doi metri. N-avea atât. Îi venea să leșine. Lui Ulpiu i se năzări că un plutonier mustăcios își bate călcâiele înaintea sa și-i răstoarnă pe birou
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
măsuri organizatorice (extinderea colectivului de analiști prin includerea unor factori de decizie din compartimentele analizate, asigurarea condițiilor logistice necesare demersului întreprins etc.). Pasul 2: Redetalierea sistemului în aplicații, activități sau grupe de activități, în mod cât mai echilibrat. Pasul 3: Releveul de ansamblu vizează stabilirea provizorie a fluxului de informații și a nodurilor decizionale ale aplicațiilor. Analistul construiește pentru fiecare activitate câte o organigramă a grupei de activități, practic, o grilă cu dublă intrare pentru descrierea fluxului de informații (executant-activitate). Se
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
fluxului de informații (executant-activitate). Se utilizează o simbolistică adecvată făcându-se distincția între fluxurile de informații și cele de materiale, financiare, de resurse umane etc., blocurile de decizie, succesiunea operațiilor, relațiile de precedență, operațiile care manipulează date etc. Pasul 4: Releveul informațional-decizional detaliat. Fiecare activitate din organigramă este reevaluată și supusă unei analize detaliate, obținându-se un nou document analitic, numit fișa activității (codul activității, momentele de desfășurare, numărul de operații pe unitatea de timp, scopul). Sunt explicitate procesele de decizie
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
supusă unei analize detaliate, obținându-se un nou document analitic, numit fișa activității (codul activității, momentele de desfășurare, numărul de operații pe unitatea de timp, scopul). Sunt explicitate procesele de decizie sub aspect logic, precum și procesele informaționale. Pasul 5: Corelarea releveelor aplicațiilor. Subetapa 2.2. Definitivarea obiectivelor sistemului. Sunt formulate concluziile referitoare la subsistemele și aplicațiile analizate și se redefinesc obiectivele sistemului analizat. Etapa se finalizează printr-un raport care conține un rezumat al concluziilor studiilor operaționale, supus aprobării conducerii și
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
care conține un rezumat al concluziilor studiilor operaționale, supus aprobării conducerii și a specialiștilor din sistem. Etapa 3: Proiectarea noului sistem; în funcție de gradul de rezoluție a soluției alese, avem două subetape: Subetapa 3.1. Elaborarea soluției de ansamblu - pornind de la releveul sistemului existent. Se analizează fiecare aplicație în parte, în ansamblu, dar și pe elemente - activități componente, pe baza unor criterii de raționalitate referitoare la: compararea obiectivelor fiecărei aplicații cu obiectivul sistemului global, pentru înlăturarea anumitor neconcordanțe sau incompatibilități; eliminarea informațiilor
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
fitocenologic pe teren, la structura și tipurile posibilelor grupuri vegetale în regiune, la caracterele morfologice distinctive ale speciilor mai dificil de recunoscut; pregătirea și verificarea materialelor necesare investigațiilor practice. 2. Etapa analitică Reprezintă etapa de teren, în care se efectuează releveele fitocenologice și se stabilește structura spațială (orizontală și verticală) a fitocenozelor. Studiul preliminar al fitocenozelor dintr-o regiune mai mare începe printr o recunoaștere suficient de amănunțită a întregului teritoriu, sau cel puțin al unor porțiuni reprezentative ale acestuia. Prin
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
a legăturii lor cu condițiile de relief, substrat, sol. În acest scop, terenul se parcurge după anumite itinerarii apreciindu-se omogenitatea sau diversitatea tipurilor de vegetație și eventual se stabilesc anumite suprafețe de probă pentru urmărirea dinamicii vegetației în timp. Releveul fitocenologic și indicii fitocenologici analitici Pentru studiul practic al realităților din teren este necesară utilizarea metodei releveelor fitocenologice, indiferent de concepția pe care o au specialiștii cu privire la fitocenoză sau asociație vegetală. Această metodă a fost concepută și perfecționată de școala
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
itinerarii apreciindu-se omogenitatea sau diversitatea tipurilor de vegetație și eventual se stabilesc anumite suprafețe de probă pentru urmărirea dinamicii vegetației în timp. Releveul fitocenologic și indicii fitocenologici analitici Pentru studiul practic al realităților din teren este necesară utilizarea metodei releveelor fitocenologice, indiferent de concepția pe care o au specialiștii cu privire la fitocenoză sau asociație vegetală. Această metodă a fost concepută și perfecționată de școala floristică fitocenologică central europeană. Releveul fitocenologic (sau ridicarea fitocenologică) a fost definit de J. Braun-Blanquet și J.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
analitici Pentru studiul practic al realităților din teren este necesară utilizarea metodei releveelor fitocenologice, indiferent de concepția pe care o au specialiștii cu privire la fitocenoză sau asociație vegetală. Această metodă a fost concepută și perfecționată de școala floristică fitocenologică central europeană. Releveul fitocenologic (sau ridicarea fitocenologică) a fost definit de J. Braun-Blanquet și J. Pavillard (1928) ca “un inventar floristic (o listă de specii), însoțit de mențiuni sau coeficienți corespunzând unor puncte de vedere sociologice, analitice sau sintetice”. Pornind de la practica actuală
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
sintetice”. Pornind de la practica actuală, precum și de la etimologia termenului (din francezul "relever" = a ridica, a sublinia, a evidenția) și ținând seama de semnificația dobândită, se poate constata că definiția de mai sus este imprecisă și incompletă. V. Cristea (1993) consideră releveul fitocenologic ca fiind o metodă de bază în studiul vegetației, constând dintr-o succesiune de observații și determinări, finalizate prin transpunerea grafică a ambianței eco-cenotice dintr un fragment delimitat din interiorul individului de asociație, fragment numit suprafață de probă. Releveul
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
releveul fitocenologic ca fiind o metodă de bază în studiul vegetației, constând dintr-o succesiune de observații și determinări, finalizate prin transpunerea grafică a ambianței eco-cenotice dintr un fragment delimitat din interiorul individului de asociație, fragment numit suprafață de probă. Releveul fitocenologic presupune deci nu numai un inventar floristic, el fiind totodată o operație de descifrare, de citire, de convertire în coduri și realități structurale, atât a comunității vegetale, cât și a ecotopului din suprafața de probă. Pentru ca releveul fitocenologic să
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
de probă. Releveul fitocenologic presupune deci nu numai un inventar floristic, el fiind totodată o operație de descifrare, de citire, de convertire în coduri și realități structurale, atât a comunității vegetale, cât și a ecotopului din suprafața de probă. Pentru ca releveul fitocenologic să fie corect, trebuie știut cu precizie când anume se efectuează, pe ce criterii se aleg suprafețele de probă, ce mărime trebuie să aibă aceste suprafețe, câte relevee sunt necesare, cum se execută aceste investigații etc. Perioada optimă de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
comunității vegetale, cât și a ecotopului din suprafața de probă. Pentru ca releveul fitocenologic să fie corect, trebuie știut cu precizie când anume se efectuează, pe ce criterii se aleg suprafețele de probă, ce mărime trebuie să aibă aceste suprafețe, câte relevee sunt necesare, cum se execută aceste investigații etc. Perioada optimă de efectuare a releveului depinde de tipul de vegetație, de zona (sau etajul) de vegetație în care se fac studiile, de gradul de complexitate al cercetării, de tipul investigației (de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
fie corect, trebuie știut cu precizie când anume se efectuează, pe ce criterii se aleg suprafețele de probă, ce mărime trebuie să aibă aceste suprafețe, câte relevee sunt necesare, cum se execută aceste investigații etc. Perioada optimă de efectuare a releveului depinde de tipul de vegetație, de zona (sau etajul) de vegetație în care se fac studiile, de gradul de complexitate al cercetării, de tipul investigației (de itinerar sau în staționar). Este foarte bine ca releveul să fie efectuat în momentul
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Perioada optimă de efectuare a releveului depinde de tipul de vegetație, de zona (sau etajul) de vegetație în care se fac studiile, de gradul de complexitate al cercetării, de tipul investigației (de itinerar sau în staționar). Este foarte bine ca releveul să fie efectuat în momentul de maximă afirmare a aspectului fiecărui tip de fitocenoză. În general se surprind mai ales aspectele vernal și estival în cercetările pe itinerar, dar în staționar se fac releveuri cel puțin o dată pe lună, începând
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
în staționar). Este foarte bine ca releveul să fie efectuat în momentul de maximă afirmare a aspectului fiecărui tip de fitocenoză. În general se surprind mai ales aspectele vernal și estival în cercetările pe itinerar, dar în staționar se fac releveuri cel puțin o dată pe lună, începând de primăvara devreme și până toamna târziu (uneori, la comunitățile acvatice, se fac relevee chiar și iarna) (Tab. nr. 6). Mărimea suprafeței de probă diferă în funcție de tipul vegetației studiate și de întinderea spațială a
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
fitocenoză. În general se surprind mai ales aspectele vernal și estival în cercetările pe itinerar, dar în staționar se fac releveuri cel puțin o dată pe lună, începând de primăvara devreme și până toamna târziu (uneori, la comunitățile acvatice, se fac relevee chiar și iarna) (Tab. nr. 6). Mărimea suprafeței de probă diferă în funcție de tipul vegetației studiate și de întinderea spațială a fitocenozei. Prin studiul relației dintre numărul de specii și mărimea suprafeței, s-a observat că, o dată cu mărirea suprafețelor, numărul speciilor
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
spațială a fitocenozei. Prin studiul relației dintre numărul de specii și mărimea suprafeței, s-a observat că, o dată cu mărirea suprafețelor, numărul speciilor este într o continuă creștere. S-a ajuns la stabilirea arealului minim (ariei minime de cercetare pentru un releveu), prin realizarea curbei areal-specie. Tabel nr. 6 Perioadele recomandate pentru efectuarea releveelor fitocenologice în diverse grupări vegetale (după Ivan și Spiridon, 1983, completat de Cristea V., 1991) Formația vegetală Tipuri de comunități Aspectul surprins Perioada optimă vernal III - IV de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
suprafeței, s-a observat că, o dată cu mărirea suprafețelor, numărul speciilor este într o continuă creștere. S-a ajuns la stabilirea arealului minim (ariei minime de cercetare pentru un releveu), prin realizarea curbei areal-specie. Tabel nr. 6 Perioadele recomandate pentru efectuarea releveelor fitocenologice în diverse grupări vegetale (după Ivan și Spiridon, 1983, completat de Cristea V., 1991) Formația vegetală Tipuri de comunități Aspectul surprins Perioada optimă vernal III - IV de silvostepă estival V - VI vernal IV - V de stejar și gorun estival
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]