84 matches
-
transsylvanica - Poecilimon intermedius - Uvarovitettix transsylvanica - Zubovskya banatica MOLLUSCA Gastropoda (Melci) - Alopia sp. - Bathyomphalus contortus - Cochlodina marisi - Graciliaria inserta - Gyraulus crista - Herilla ziegleri dacica - Holandrina holandri - Melanopsis parreyssi - Physa fontinalis - Psudalinda sp. - Serrulina serrulata - Theodoxus prevostianus Bivalvia - Adacna fragilis - Hypanis plicata relicta - Monodacna colorata - Pseudanodonta complanata b) PLANTE ... Asteraceae - Achillea impatiens - Andryala levitomentosa - Artemisia lerchiana - Centaurea ruthenica - Centaurea varnensis Brassicaceae - Alyssum caliacre Caryophyllaceae - Dianthus dobrogensis - Dianthus trifasciculatus ssp. parviflorus - Silene thymifolia - Stellaria longifolia Cyperaceae - Carex chordorrhiza - Carex lachenalii - Rhynchospora alba - Schoenus ferugineus
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
transsylvanica - Poecilimon intermedius - Uvarovitettix transsylvanica - Zubovskya banatica MOLLUSCA Gastropoda (Melci) - Alopia sp. - Bathyomphalus contortus - Cochlodina marisi - Graciliaria inserta - Gyraulus crista - Herilla ziegleri dacica - Holandrina holandri - Melanopsis parreyssi - Physa fontinalis - Psudalinda sp. - Serrulina serrulata - Theodoxus prevostianus Bivalvia - Adacna fragilis - Hypanis plicata relicta - Monodacna colorata - Pseudanodonta complanata b) PLANTE ... Asteraceae - Achillea impatiens - Andryala levitomentosa - Artemisia lerchiana - Centaurea ruthenica - Centaurea varnensis Brassicaceae - Alyssum caliacre Caryophyllaceae - Dianthus dobrogensis - Dianthus trifasciculatus ssp. parviflorus - Silene thymifolia - Stellaria longifolia Cyperaceae - Carex chordorrhiza - Carex lachenalii - Rhynchospora alba - Schoenus ferugineus
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Naufraga balearica Constans & Cannon * Oenanthe conioides Lange Petagnia saniculifolia Guss. Rouya polygama (Desf.) Coincy * Seseli intricatum Boiss. Thorella verticillatinundata (Thore) Briq. VALERIANACEAE Centranthus trinervis (Viv.) Beguinot VIOLACEAE * Violă hispida Lam. Violă jaubertiana Mares & Vigineix Violă rupestris F.W. Schmidt subsp. relicta Jalas Plante inferioare BRYOPHYTA Bruchia vogesiaca Schwaegr. (o) Bryhnia novae-angliae (Sull & Lesq.) Grout (o) * Bryoerythrophyllum campylocarpum (C. Müll.) Crum. (Bryoerythrophyllum machadoanum (Sergio) M. O. Hill) (o) Buxbaumia viridis (Moug.) Moug. & Nestl. (o) Cephalozia macounii (Aust.) Aust. (o) Cynodontium suecicum (H.
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
coline cu caracter structural (zona Mănăstirea Zamca, zona Cetatea de Scaun a Sucevei) și cu aspect etajat. Solurile din raza orașului intră, în general, în categoria celor de silvostepă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o formă relictă, corespunzătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul că sunt soluri tipice de silvostepă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr și a cerealelor. Pe terasele superioare ale Sucevei se
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
sau "șot" în țările arabe, "playa", "bolson", "salina" sau "salar" în America Latină, "kewir" în Iran, "takâr" în Asia Mică. Ele au dimensiuni reduse și apă temporară când sunt situate pe platouri înalte. Ele însă pot ocupa și fundul unei mari relicte (Marea Caspică, Lacul Aral) sau al unei cuvete tectonice (Marea Moartă, Lacul Ciad, cuvetele Birket Quarum și Quattara din Egipt). Aceste cuvete constituie nivele de bază locale, către care evoluează toată rețeaua hidrografică endoreică (uedurile). La cuvetele înalte, zona centrală
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
albă), larice (Larix decidua), pin (Pinus sylvestris), ienupăr (Juniperus communis). Dintre speciile rare se mai întâlnesc cu totul excepțional exemplare de tisa (Taxus baccata). Alte specii rare din categoria foioaselor sunt mesteacănul pitic (Betula nana) și sălcia pitica (Salyx repens) - relicte glaciare. Dintre formațiunile ierboase ocrotite sunt de menționat: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), bulbucii de munte (Trollius europaeus), limba siberiana (Lingularia sibirica), trifoiul lutrei (Manyanthes trifoliata). Nu este lipsită de interes nici prezenta plantelor medicinale și aromatice. Există 2 arii protejate
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
aceasta le-o poartă ascultătorilor, dăruindu-le pacea sufletească. Ascultătorii, la rândul lor o iubesc, manifestându-și sentimentele de admirație în diverse rânduri: „Florica Ungur (...), această fantastică pasere a cântecului, a înviorat plaiurile Ardealului, punînd pe colnice rouă și bucurie, relicte dintr-un ultim secret al țăranului în dorința lui de a lovi cerul cu bățul... Venind cu graiul de acasă al părinților și al strămoșilor, beneficiind și de buna conservare a muzicii și a tradițiilor în această zonă a țării
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
de foioase (dominate de stejar și mesteacăn) și mixte (în special mesteacăn și pin), precum și stepe. În sud-vestul și vestul Caucazului sunt întâlnite păduri de conifere. Zona de vegetație continua până la 2000 m altitudine. Există elemente tipice, endemisme și specii relicte, păduri de stejar comestibil, stejar, tisa, fag oriental, stejar caucazian, laur. Fauna este la fel de variată, precum vegetația. Zona de tundra este populată doar cu câteva rozătoare mici și câteva păsări care trăiesc în tunele făcute în zăpadă și hrănindu-se
Munții Caucaz () [Corola-website/Science/307372_a_308701]
-
fost monitorizate în apele românești aproximativ 2300 de exemplare de delfini din toate cele trei specii existente în Marea Neagră. Astfel, au fost observate în decursul expedițiilor știintifice 500-700 exemplare de afalin ("Turpsiops truncatus ponticus"), 700-1000 exemplare de marsuin ("Phocoena phocoena relicta") și 400-600 exemplare delfin comun ("Delphinus delphis ponticus"). Anual, în jur de o sută de delfini eșuează pe litoralul românesc, majoritatea acestora deoarece sunt prinși în năvoadele braconierilor. "Delphinus delphis" are spatele sur-negricios cu reflexe verzui, laturi cenușii, abdomen albicios
Delfin () [Corola-website/Science/302135_a_303464]
-
asociate cu particularitățile locale de formare a solului. Vom descrie solurile podzolice subtropicale și tropicale din bazinul Amazonului, în zonele tropicale din Asia și Africa, Uniunea Sovietică - în Colchis. În funcție de natură rocii mama și unele caracteristici ale subtipurilor moderne și relicte formarea solului solurile podzolice sunt împărțite în genuri și specii. În zonele forestiere de soluri podzolice sunt principalele domenii de teren agricol silvicultura și folosesc. Zonele cu argilă și soluri podzolice (lut) sunt furnizate cu privire la umiditate (în ani umede pot
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
Bistrița-Năsăud (pe teritoriile comunelor Maieru, Parva, Rebrișoara, Rodna, Romuli, Șanț și Telciu și pe cel al orașului Sângeorz-Băi). Importanța acestui parc se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare. A fost organizat în anul 1990 atunci când Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a emis Ordinul nr. 7 privind constituirea unui număr de 13 parcuri naționale printre care și Parcul Național Rodna. Acest ordin a provocat o oarecare confuzie
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
Procesele de formare a reliefului au început în pliocenul inferior în condițiile de coborâre lentă a teritoriului. Râul Nistru, străbătând acest teritoriu și-a format valea sa și terasele care s-au păstrat și până în prezent sub forma unor dealuri relicte în apropierea satului. La sfârșitul pliocenului superior a avut loc statornicirea teritoriului și râul Puhoi și-a început precesul de formare a văii sale. Relieful continuă să se formeze și în prezent. Formele principale de relief cu altitudini mai mari
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Vodă și la sud-est de fractura Botna. Această morfostructură locală reprezintă suprafața de dezvoltare de mai departe a vechilor terase ale Nistrului. Cele mai mari altitudini din acest raion geomorfologic se găsesc în apropierea satului Puhoi. Acestea reprezintă niște dealuri relicte care au rămas în urma formelor mai vechi de relief, care în comparație cu altele s-au păstrat nu numai în straturile inferioare și cele superioare ale «stratului de baltă». În apropirea satului, grosimea stratului de baltă atinge . Aceste dealuri au altitidinea maximă
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
este cel mai lung afluent din dreapta Uzului (20 km). împreună cu Apa Lină se formează câte un platou depresionar în zona de obârșie (1050-950), de 6-8 km lungime. Aceste depresiuni înalte sunt pline de mlaștini oligotrofe, lăcașuri a multor specii de relicte din epoca glaciațiunii, astăzi ocrotite de lege. Pârâul Dofteana cu Ciungetu și Doftenița: este cea mai lungă vale, având cca. 25 km lungime, fiind bogată în zvoare sulfuroase, slab carbogazoase. Pe locul unor vechi fabrici de cherestea (Talianu, Argintărie, Strigoi
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
Munții Măcinului reprezintă singurul Parc Național din țară care protejează acest tip de vegetație, foarte rară acum în Europa. Tocmai de aceea acest parc ar fi singurul din lume care conserva habitate specifice, comunități de plante, specii endemice, sub-endemice și relicte ale platoului dobrogean, o arie biogeografica de importanță internațională recunoscută. În ciuda naturii unice biogeografice a Munților Măcinului, cu atracțiile lor speciale florale și faunistice, informațiile asupra diversității faunistice sunt puține. Dintre cele 187 de specii de păsări observate în zona
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
să se determine dimensiunile norului de gaz, distanța până la nor, ceea ce rîndul său permite să se calculeze constanta Hubble și vârsta Universului. Sunyaev a sugerat în anul 1984 o metodă de diagnostic a gazului fierbinte în aglomerările de galaxii și relictele supernovelor în baza măsurătorilor în diapazon de unde milimetrice al tranzițiilor între subnivelurile structurii hiperfine a atomilor de tip hidrogenoid sau litioid. În anii 80 ai sec XIX s-a ocupat de asemenea de astronomia- γ și Roentgen. A condus exeprimentul
Rașid Siuneaev () [Corola-website/Science/313762_a_315091]
-
concură la păstrarea timpului frumos. Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din valea Oltului până pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe (Mlaștina Hărman, Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer) ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății Lempeș sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
tundră și pădurea boreală, cu exemplare de mamut, ren, cerb, urs, rinocer lânos și animale de peșteră, cum ar fi ursul de peșteră. În postglaciar, fauna s-a modificat din nou, ajungându-se la fauna actuală.Se mai păstrează însă relicte glaciare, pe munții înalți, în cadrul faunei alpine sau al regiunilor arctice. Intervenția omului a făcut ca, în holocen, unele specii ca bourul sau mamutul să dispară. Cu toate acestea, și în cadrul lumii animale, se pot deosebi anumite asociații faunistice, legate
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
stepa, tipică pentru mulțimea rozătoarelor ca popândăul, hârciogul, iepurele și răpitoare ca lupul, vulpea sau viezurele. Dintre păsări poti fi menționate: dropia, ciocârlia, prepelița, cocorul. În stepele caspice foarte aride sunt întâlnite antilopa saiga. Fauna alpină proprice munților înalți, cuprinde relicte glaciare, antilopa de munte europeană, capra neagră, marmota, mai ales în Munții Alpi. Ca o consecință a varietății reliefului, climei și vegetației, în Europa, solurile sunt foarte variate, diferențiindu-se, astfel, clase și tipuri genetice. Cele trei regiuni principale ale
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
-se pe un mozaic de roci (șisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice și roci sedimentare). Ca și în Alpi, Apenini sau Munții Scandinaviei, în Carpați se găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic și calcaros, forme de relief glaciare relicte, un relief structural și petrografic variat. Cea mai mare diviziune o constituie Munții Tatra. O mare parte din vestul și nordul Carpaților Vestici Exteriori din Polonia, Ucraina și Slovacia sunt tradițional numiți Beskids. Granița geologică dintre Carpații Vestici și cei
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
Păsările de pădure sunt reprezentate de , , cocoșul de mesteacan, vulturul imperial și bufnița de pădure. Cele trei lacuri artificiale din țară reprezintă o zonă faunistică separată, dovadă a unei izolări teritoriale și temporale de lungă durată. Fauna Lacului Ohrid este relictă a unei ere mai vechi, iar lacul este cunoscut pentru păstrăvi, , babușcă, precum și pentru anumite specii de melci dintr-un gen vechi de peste 30 de milioane de ani; specii similare pot fi găsite doar în Lacul Baikal. Lacul Ohrid este
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
Poiana Negrii, Dorna Candrenilor, Șaru Dornei, întâlnești izvoare minerale. Spre vest ori spre sud, se află în multe locuri depozite de turba numite și "tinoave” ce constituie unul din aspectele specifice ale acestui loc. În unele turbării s-au păstrat relicte glaciare cum sunt că mesteacănul pitic, mușchiul frunzos sau pinul roșu de pădure. Din depresiune pornesc drumuri spre masivele din jur, Munții Bârgăului, Munții Călimani, Munții Bistriței, Munții Rarău, Munții Giumalău, Obcina Mestecăniș și Munții Suhard.
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de fânețe (acoperită cu vegetație arboricolă cu specii de mesteacăn, "Betula" din familia Betulaceae) și mlaștini oligotrofe (sărace în nutrienți). Aria naturală protejată adăpostește specii de plante rare, relicte glaciare, printre care: răchițeaua ("Vaccinum oxicocos"), o specie de garofițe ("Dianthus superbus", din familia Caryophyllales), precum și taula ("Spiraea salicifolia", o specie din familia Rosaceae).
Tinovul „Kicsi Romlásmezö” de la Plăieșii de Jos () [Corola-website/Science/325406_a_326735]
-
din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și se întinde pe o suprafață de 40 ha. Aceasta reprezintă o zonă (cu mlaștini oligotrofe) ce adăpostește o gamă vegetală diversă (relicte glaciare) specifică turbăriilor; și conservă mai multe specii de păsări, reptile și batracieni; dintre care unele protejate la nivel mondial și aflate pe lista roșie a IUCN. se suprapune atât sitului de importanță comunitară omonim; cât și ariei de protecție
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
mlaștinile oligotrofe (sărace în substanțe nutritive) se întâlnesc în regiunile depresionare cu climat rece și umed și pe platourile înalte muntoase. În fapt sunt aglomerări de mușchi de tip Sphagnum, dar elementul interesant îl constituie prezența coniferelor, unele dintre ele relicte glaciare rămase "captive" după ultima glaciațiune terminată acum mai bine de 10.000 de ani). De cele mai multe ori se întilnesc specii de pin, de molid sau brad, mai rar specii de flori. Drenajul apei este slab, datorită turbei care este
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]