55 matches
-
acest prilej, între 1898-1903, pictorul vienez Karl Jobst a pictat pereții interiori ai bisericii în tempera, într-o factură occidentalizantă (stilul art nouveau) , diferit de stilul pictural bizantin din bisericile moldovenești medievale. Cheltuielile de restaurare au fost suportate de Fondul religionar greco-ortodox al Bucovinei. Biserica a fost resfințită la 2/15 noiembrie 1903 de către Vladimir de Repta, arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei și Dalmației, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Cu acest prilej, în stânga intrării a fost
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
a fost a sântei Mitropolii a Sucevei dela fericitul intru pomenire ctitor Jo Alexandru V.V. Domn țerii Moldovei (a.1401), apoi fiind prada focurilor și a vrășmașilor a fost lăsată în părăsire (a.1522), s'a restaurat cu cheltueala fondului religionar gr.-or. al Bucovinei, după stăruința fericitului Archiepiscop și Mitropolit (a.1886), în domnia M.A. Augustului Imperat și Duce FRANCISC JOSIF I, în anii 1898-1903 și s'a sântit de J.P.S. Archiepiscop și Mitropolit Vladimir în anul mântuirii 1903
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
mănăstirilor secularizate ca fiind "fără utilitate publică" (adică a celor care nu întrețineau universități, școli, spitale, azile de bătrâni etc.), pentru finanțarea activităților religioase considerate de utilitate publică (plata preoților de parohie, finanțarea construcției și renovării imobilelor bisericești etc.). Fondul religionar, creat la 29 aprilie 1786, prin „Decizie pentru regularea afacerilor preoțești, bisericești și școlare în Bucovina”, emisă de Consiliul Aulic de Război din Viena, în cadrul „Planului regulativ spiritual bucovinean”, cuprindea întreaga avere bisericească ortodoxă a provinciei, având drept scop întreținerea
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
Consiliul Aulic de Război din Viena, în cadrul „Planului regulativ spiritual bucovinean”, cuprindea întreaga avere bisericească ortodoxă a provinciei, având drept scop întreținerea Bisericii în sens cât se poate de larg În 1870 controlul asupra „direcției c.c. a bunurilor fondului religionar greco-oriental” a fost trecut în competența Ministerului Agriculturii. Guvernatorul Bucovinei era concomitent și președintele din teritoriu al direcției. Patronul superior și ultimul organ decizional a rămas împăratul de la Viena. În 1910 fondul religionar deținea peste 250.000 hectare pădure (din
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
asupra „direcției c.c. a bunurilor fondului religionar greco-oriental” a fost trecut în competența Ministerului Agriculturii. Guvernatorul Bucovinei era concomitent și președintele din teritoriu al direcției. Patronul superior și ultimul organ decizional a rămas împăratul de la Viena. În 1910 fondul religionar deținea peste 250.000 hectare pădure (din totalul de 440.000 al Bucovinei), 17.000 hectare domenii latifundiare și imobile în valoare de peste o sută de milioane de coroane. În comparație cu alte Biserici ortodoxe din monarhie, veniturile fondului garantau clerului ortodox
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]