251 matches
-
de vreme ce proiectul vrea să întindă dreptul aproape nemărginit de-a dispune al regimului și asupra școalelor secundare confesionale, se vede numaidecât că prin acestea proiectul voiește să facă servicii - nu dezvoltării în direcțiune naturală a populațiunii din patrie, de diferite religiuni și naționalități, nici intereselor ei de cultură temeinică, - ci mai vârtos acelui fatal curent politic care, purcezând din o greșită concepție a relațiunilor și intereselor vitale ale patriei, și-a propus de scop maghiarizarea popoarelor nemaghiare din patrie. E adevărat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
neîncrederea producând după natura ei neîncredere reciprocă poate fi stricăcioasă intereselor mai nalte ale statului, mai cu seamă în relațiunile politice nu tocmai consolidate de astăzi, după a cărora matură cumpănire ar trebui ca, în sânul popoarelor patriei de diferite religiuni și naționalități, să se cultive alipirea cu conștiință către statul bine închegat, adecă patriotismul prin respectarea tuturor pretențiunilor juste și echitabile. O asemenea neîncredere s-a esprimat deja față cu biserica greco - orientală română prin împrejurarea că, pe când la compunerea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vedere al intereselor mai înalte de stat îndreptățesc pe guvern la astfel de măsuri; dar - a le transpune din cadrele dreptului internațional într-o lege de instrucțiune publică și a face tot atunci escepțiune în favorul ordinelor monacale ale unei religiuni, care de secoli s-a împărtășit în abundanță de toate favorurile; aceasta este semnalul intennei: că bisericii greco - orientale romane, care de secoli a fost espusă la lipse deprimătoare, să i se ia toată posibilitatea de [a] putea ține concurință
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că singura idee organică e aceasta. La realizarea acestei idei se împotrivesc însă elementele superpuse (germanii și ungurii), ei persecută în alții ideea naționalității, care cu toate acestea e propriul lor principiu de existență, ei crucifică pe altul pentr-o religiune care este a lor proprie. Împăcarea între naționalități nu va izbuti dar fără a se înlocui subordonarea cu coordonarea, recunoscîndu-se adică că și la altul e o virtute civică ceea [ce] în ungur sau în german e o virtute: iubirea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de alta, ba de multe ori cu animozitate, își întind de buna lor voie mâna și cine e orb de-a nu vedea geniul înalt al umanității în încercările de-a se apropia a unor popoare deosebite prin origine și religiune? Legăturile de simpatie cari unesc un popor cu celălalt sunt dintre fenomenele cele mai frumoase ale timpului nostru, fenomene ce durează poduri peste multe prăpăstii ce s' adâncea de mult între popor și popor. Dar am comite o greșeală dacă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aruncată a trebuit să cază în pământ priincios, trebuiau să existe condițiile sub cari să se dezvoltate o cestiune izraelită în Ungaria. Cestiunea izraelită nu e confesională ori religioasă. Nimărui nu-i abate a crea legi escepționale relative la exercițiul religiunii lor; nimeni nu vrea să-i împiedice în obiceiele lor rituale. În vremea turburărilor, poporul s-aruncă asupra prăvăliilor negustorilor evrei, nu asupra sinagogelor comunității religioase. Afacerea Tisza - eszlar, menită a aprinde fanatismul acestora, precum unii din agitatorii antisemiți au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din Noul Testament și din literatura patristică veche, înregistrează limpede acest caracter al creștinismului primar. Situația se schimbă abia după veacul al IV-lea, când creștinismul devine religie de Stat și clerul este îmbiat să renunțe oarecum la revendicările sociale ale religiunii maselor populare din imperiu. Acest cler, în Biserica Ortodoxă și mai ales la noi, la români, nu s-a dezlipit încă niciodată de popor, ci l-a însoțit în toate nevoile și năzuințele sale trupești și sufletești. Acest cler, care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a străduit să exercite un rol orientativ nu doar în literatură, ci în toate sferele culturii, să îndrume întreaga spiritualitate românească, să influențeze chiar și politica de stat. În eseuri și articole ca Parsifal, Titanii ateismului, Roma universală, Rasă și religiune, Ortodoxie și clasicism, Providența în istorie, Sensul tradiției, Nichifor Crainic, pornind de la gânditori ca Oswald Spengler, Nikolai Berdeaev, Hermann Keyserling, consideră cultura și civilizația realități nu numai deosebite, dar și antagonice, afirmă că ele se ivesc nu simultan, ci succesiv
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
din piesa Don Carlos de Schiller („Albina Pindului”, 1869 și „Liceul român”, 1870), dar și câteva opinii ale acestuia despre teatru, două capodopere ale lui Goethe, sub titlurile Patimele junelui Werther (1875) și Afinitățile („Pressa”, 1879-1880), fragmente din Schopenhauer (Despre religiune, „Convorbiri literare”, 1898) și proză de Adolf Mützelburg (Stăpânul lumei, „Pressa”, 1870-1871). A mai tradus din Heinrich Zschokke (Blondinul din Namur. Pașa de la Buda, 1873), Edmond Hahn (Contesa falsă, 1873), Friedrich Gerstäcker (Plutașul, 1874), Wilhelm Hauff (Othelo, 1875). Din franceză
VERMONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
de toamnă și postul Crăciunului (1914). Folcloristul credea că a realizat câteva lucrări edificatoare asupra sărbătorilor populare tradiționale: „Atâtea câte s-au înșirat sunt îndeajuns ca număr spre a ne putea face, după sintetizările lor, o idee limpede cu privire la caracterul religiunii ce stăpânește poporul român.” P. s-a încercat și în literatura propriu-zisă. Mihail Sadoveanu i-a remarcat laudativ câteva schițe și nuvele „cu un caracter foarte personal”, în care „era cuprinsă o ageră cunoaștere a sufletului nostru”, Delegațiile de la Epureni
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
legăturile de familie. Femeia luată de la bărbat, fata răpită de la părinți, copiii rupți de la sânul născătorilor lor și răzlețiți și despărțiți unii de alții, și vânduți ca vitele la deosebiți cumpărători, în cele patru colțuri ale României. Nici umanitatea, nici religiunea, nici legea civilă nu aveau ocrotire pentru aceste nenorocite ființe; era un spectacol grozav, strigător la cer. Implementarea acestei decizii n-a asigurat neapărat succesul integrării reale a țiganilor în textura socială a comunităților europene din teritoriul românesc (români, maghiari
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de literatură, fixând cu mare finețe psihologică, prin repere simbolice, o atmosferă a opresiunii surde. SCRIERI: Elemente de istoria literaturei romane primitive, București, 1888; Literatura elenă văzută în dezvoltarea ei istorică, București, 1898; Perșii lui Eschil, București, 1899; Priviri asupra religiunii și libertății de conștiință la greci, București, 1900; Note din închisoare subt ocupațiunea germană, București, 1918; Curs de literatura elenă. Elocința la greci, I-II, București, 1930-1932; Cicerone judecat ca om politic, București, 1935. Traduceri: Cicero, Brutus, București, 1903. Repere
BURILEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285957_a_287286]
-
turcă, greacă și răspândită în toată Dobrogea 330. Prin textul acestei proclamații, domnitorul Carol I îi asigura pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul noii Constituții; religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi fără a-și primi legitima pedeapsă"331. În baza articolului 46 al tratatului de pace de la Berlin, la 21 octombrie 1878
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a fost răspândit pe întreg teritoriul Dobrogei 410. Proclamația îi anunța pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul noii constituții"411. Totodată, textul proclamației asigura că: "Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi fără a-și primi legitima pedeapsă"412. În această atmosferă de sărbătoare a fost organizat la Cernavodă un mare banchet în cadrul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
săptămânale le supune la aprecierea prefectului"490. Ultima secțiune a regulamentului prezenta atribuțiile și îndatoririle primarilor localităților dobrogene. Astfel, articolul 23 preciza că "primarul este numit de către prefect dintre cei cinci locuitori aleși ai comunei". În vederea desemnării primarului unei localități, "religiunea nu este un obstacol"491. Primarii localităților aveau obligația de a "încunosciința în tot-d-a-una pe administratorii de plasă despre veri-ce turburare sau neorânduială întâmplată între locuitori"492. Conform prevederilor articolului 27, primarul era în subordinea directă a administratorului de plasă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
otomani, devin și sunt cetățeni români", iar articolul 5 prevedea că: "Locuitorii din Dobrogea, deveniți cetățeni români, sunt egali înaintea legei, se bucură de tote drepturile cetățenesci și pot fi numiți în funcțiunile publice fără osebire de origine și de religiune"544. În privința organizării cadrului instituțional în Dobrogea, articolul 7 al legii prevede că: "Instituțiunile representative, județene și comunale, se introduc în Dobrogea, după esemplul celor din România, cu singurele deosebiri prevedute prin această lege"545. În privința proprietății imobiliare în Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
11 aprilie 1877"546. Articolul 12 al legii desființa dijma în natură și o înlocuia printr-o dare în bani "care se va hotărî printr-o lege specială"547. Legea garanta, conform articolului 15, "libertatea tuturor cultelor", însă, preciza că "religiunea Ortodoxă a Răsăritului este religiunea dominatoare în Dobrogea"548. În privința organizării Bisericii Ortodoxe în Dobrogea, articolul 16 al legii preciza că "aceste județe [Constanța, Tulcea, n.n.] fac parte din eparhia Dunărei de Jos". Același articol preciza că "protoiereii județelor și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
12 al legii desființa dijma în natură și o înlocuia printr-o dare în bani "care se va hotărî printr-o lege specială"547. Legea garanta, conform articolului 15, "libertatea tuturor cultelor", însă, preciza că "religiunea Ortodoxă a Răsăritului este religiunea dominatoare în Dobrogea"548. În privința organizării Bisericii Ortodoxe în Dobrogea, articolul 16 al legii preciza că "aceste județe [Constanța, Tulcea, n.n.] fac parte din eparhia Dunărei de Jos". Același articol preciza că "protoiereii județelor și clerul ortodox al catedralelor din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
locuitorii din Dobrogea vor forma numai un corp de oștire teritorială (călărași și dorobanți)", iar "acestă oștire nu va putea fi întrebuințată afară din Dobrogea de cât [în] timp de resbel"657. Articolul 68 prevedea că "locuitorii din Dobrogea de religiune musulmană vor forma companii și escadroane separate" iar "în uniformarea lor, care se va plăti de stat, se va păstra fesul și turbanul"658. Același articol preciza că "locuitorii țermurași ai Dunărei și Mărei Negre vor fi chemați de preferință
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Articolul 70 din cuprinsul acestui capitol preciza că "marca [stema, n. n.] Dobrogei (...) și a județului Tulcea (...) este un scut purtând doi delfini cu trupul rădicat"660. Articolul 71 prevedea că "nici un jurământ nu se pote impune cuiva de cât conform religiunei sale"661, iar articolul 72 menționa că "nici o lege, nici un regulament de administrațiune generală, județeană sau comunală nu pote îndatora de cât după ce se publică în chipul hotărât de lege"662. Capitolul IX al legii, intitulat "Disposițiuni transitorii" cuprindea articolele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
altă provincie din dreapta Dunării, prefacerea ruinelor ce astăzi o acoperă în orașe și sate înflorite, și schimbarea întinselor sale deșerturi în câmpii acoperite cu frumoase secerișuri. Aceste legiuiri vor face, în fine, ca populațiunea fără osebire de orice naționalitate și religiune a acestei țări, să binecuvânteze ziua de 23 Noemvrie 1878, când drapelul român pentru întâia dată, de mult, a fâlfâit în Dobrogea ca un simbol de libertate, de ordine și de civilizațiune"676. La elaborarea legii de organizare a Dobrogei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și imigrației la nivelul județului Tulcea, prefectul prezenta un caz deosebit de interesant privitor la metodele utilizate de către un agent al unei societăți americane pentru a-i convinge pe unii locuitori să emigreze din Dobrogea. Astfel, un număr de germani "de religiune anabaptistă recunoscuți de aventurieri, (...) adesea nesupuși autorităților, au emigrat, în urma instigațiunilor condamnabile ale unui domn Fritz Vaicum"773. Acesta, împreună cu alți indivizi, era acuzat de către prefectul județului Tulcea că "serveau de instrumente unei societăți din America ce plăteau asemenea individe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
perdă credința părinților lor pentru a găsi alta nouă"1278, locuitorii musulmani erau sceptici în a-și trimite copiii la școală. Pentru a dovedi netemeinicia unor astfel de zvonuri, prefectul județului Constanța a cerut "să se numească hogi, profesori de religiune mahometană, pentru copiii musulmanilor ce frecuentă școlele române"1279. Prin urmare, "ceea ce Patria comună doresce, înainte de tote, omeni luminați onești, cetățeni demni de un stat liber"1280. De altfel, legile fundamentale ale statului român, precum constituția, dar și legea de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
omeni luminați onești, cetățeni demni de un stat liber"1280. De altfel, legile fundamentale ale statului român, precum constituția, dar și legea de organizare a Dobrogei "garanteză libertatea consciinței" întrucât statul român are nevoie de "cetățeni buni, de veri ce religiune ar fi"1281. Prin urmare, au fost luate măsuri pentru organizarea cultului "numind un muftiu, cap al religiunii mahometane din județ, retribuind personalul geamiilor principale din Constanța, Hârșova, Megidie și Mangalia și înființănd tribunale mahometane în fie-care plasă"1282. Procesul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
constituția, dar și legea de organizare a Dobrogei "garanteză libertatea consciinței" întrucât statul român are nevoie de "cetățeni buni, de veri ce religiune ar fi"1281. Prin urmare, au fost luate măsuri pentru organizarea cultului "numind un muftiu, cap al religiunii mahometane din județ, retribuind personalul geamiilor principale din Constanța, Hârșova, Megidie și Mangalia și înființănd tribunale mahometane în fie-care plasă"1282. Procesul de înființare a școlilor din județ a început "încă din ianuarie 1879" iar "în aprilie același an s-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]