251 matches
-
e furt!". Aceasta va suscita atenția autorităților judiciare, precum și a lui Karl Marx, care va începe să corespondeze cu Proudhon. Legătura dintre Proudhon și Marx s-a terminat prin neînțelegerea ulterioară între cei doi. Proudhon denunță intoleranța lui Marx și "religiunea rațiunii" (materialismul dialectic) pus pe picioare de Marx. Această scrisoare marchează opoziția istorică dintre anarhiști și marxiști. În urma cărții " Sistemul contradicțiilor economice sau Filosofia mizeriei" a lui Proudhon (1846), Marx a ripostat prin lucrarea "Mizeria filosofiei". "Ce e proprietatea? Proprietatea
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
mai multor obiective specifice." "Cine zice mutualitate, presupune împărțirea pămîntului, diviziunea proprietăților; independența muncii, separarea industriilor, a specialității funcțiunilor, răspundere individuală și colectivă, potrivit muncii individuale sau în grup, reducerea taxelor generale la minimum, suprimarea parazitismului și a mizeriei ... Deoarece religiunea de stat e înseamnă violarea conștiinței, centralizarea administrativă înseamnă castrarea libertății. Instituțiuni funebre, purcese dintr-una și aceeași patimă a oprimării și intoleranței, a cărei roade otrăvitoare arată bine analogia! Religiunea de stat a dat naștere inchizițiunii; administrațiunea de stat
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
generale la minimum, suprimarea parazitismului și a mizeriei ... Deoarece religiunea de stat e înseamnă violarea conștiinței, centralizarea administrativă înseamnă castrarea libertății. Instituțiuni funebre, purcese dintr-una și aceeași patimă a oprimării și intoleranței, a cărei roade otrăvitoare arată bine analogia! Religiunea de stat a dat naștere inchizițiunii; administrațiunea de stat a dat naștere poliției." "Secretul ecuației între cetățean și stat, precum a celei între enoriaș și preot, între avocat și judecător, se află în ecuația economică pe care am făcut-o
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
budististă hinduistă și din ce în ce mai puternice musulmane.Intre anii 1846 - 1947 regiunea Cașmir a fost un principat Dogra-Maharaja semiautonom, sub dominație britanică, cu o populație majoritatea musulmană mai ales în nord, în sud hinduistă și în est budistă. Această divizare a religiunii din punct de vedere religios a dus la mișcări de protest musulmane în 1930 împotriva prințului (Maharaja) care a fost în cele din urmă înăbușită în sânge. Conflictele existente azi în Cașmir sunt motivate prin cuceririle făcute în 1819 de către
Cașmir () [Corola-website/Science/306561_a_307890]
-
XX-lea îl găsește ca paroh pe preotul Dragoș, care, în anul 1900, zidește actuala casă parohială, care este cel mai vechi edificiu din sat. In 1908, potrivit Schiței monografice a Sălagiului, Criștelecul avea "132 fumuri cu 778 suflete de religiunea greco-catolică". Din anul 1919 până în 1933 păstorește preotul Ioan Olteanu, iar din 1933 preotul Gheorghe Șinca, cel care a ridicat și actuala biserică. In ultimii 120 de ani, Parohia Criștelec a fost păstorită de doar 4 preoți. Greco-catolicii din Criștelec
Criștelec, Sălaj () [Corola-website/Science/301789_a_303118]
-
lege privind înființarea unei universități în limba română, la Cluj. A scris o serie de articole filosofice: "Conștiința națională", publicat în Almanahul Societății academice „România Jună” din Viena (1883), "Problema vieții", publicat în Almanahul Societății academice „Petru Maior” din Budapesta, "Religiune și știință", publicat la Sibiu (1905) și versiunea germană la Viena (1906). A fost și pianist concertist, compozitor de muzică clasică și animator cultural. A compus "Pansées Fugitives" pentru pian (1864), 12 compoziții lirice cuprinse în două caiete cu câte
Alexandru Mocioni () [Corola-website/Science/303607_a_304936]
-
minuni și anume: o femeie oarbă și-a căpătat vederea, complectă, cari era din naștere, dânsa deși oarbă era căsătorită și avea un copil. Când a văzut, a zis: -Dați-mi copilașul să-l văd. “ Alt caz: măsarul Anton Nicolaus de religiune rom. Catolică, din Oravița-montană, era paralizat de picioare. S-a vindecat, pe când dormea sub zidul bisericii, prin vis, i s-au spus de o voce, să înconjoare biserica. Trezindu-se i se părea că aude vocea, unui om ce asemăna
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
și Timișoara prin propagarea naționalismului românesc. De asemenea, relația apropiată a lui Țichindeal cu episcopul greco-catolic Samuil Micu i-a facilitat ierarhiei sârbe să creeze nedumeriri în rândul românilor ortodocși. A fost acuzat că la un examen „lunar din doctrina religiunii”, pe vremea când activa la Preparandie, a susținut că papa Romei este și trebuie să fie capul văzut al întregii biserici creștine. Se retrage în satul său natal, iar în toamna anului 1817 se îmbolnăvește grav. La 20 ianuarie 1818
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
d-a persecuta graiurile locale. Ele pot și trebuie chiar să figureze în școalele respective. Turcii din Dobrogea vor învăța turcește, tătari tătărește, mai bine încă decât sub dominațiunea otomană. Toți cetățenii români însă, fără distincțiune de origine sau de religiune, sunt datori a cunoaște limba comună a statului, limba prin intermediul căreia ei se pot înțelege unii cu alții ca membri ai unei singure familii politice. Aceste idei nu sânt greșite, nu sânt tendențioase: ele sânt primejdioase. Asupra acestor idei nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
voastră că Europa nu ar vedea în aceasta un pericol național? Care din marile puteri ar putea cere de la noi ca, pentru amorul unui principiu, să ne ucidem naționalitatea? Toți sîntem de opiniune să facem omagiul acestui principiu; trebuie ca religiunea să nu mai fie un obstacol la împă mîntenire. Diferim numai în privința mijloacelor, în privința precauțiunilor de luat ca să îngrădim naționalitatea noastră și interesele noastre economice și sociale. Dezlegarea cestiunii izraelite este o operă foarte laborioasă, care nu se poate rezolva
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a vedea producîndu-se un fenomen neașteptat pentru o țară curat agricolă cu pământ destul, precum e Galiția. Locuitorul, în desperarea sa, părăsește "statul care l-a făcut cetățean liber, care i-a acordat folosința tutulor drepturilor politice, cari îi apără religiunea" (Dr. Rydzowski în raportul său) și emigrează în America. Spre ilustrarea practicei uzurare, e important a ști care este naționalitatea debitorilor și a creditorilor uzurari. Pentru Galiția, atât raportul, cât și diferiții deputați poloni au observat oarecare rezervă asupra acestei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ai edictului). De drepturi propriu-zise politice, de alegere și de a fi ales la adunările cercuale (....... ) și la adunările provinciale nu numai că edictul nu face nici o mențiune, dar legile în privința cercurilor și a provinciilor cereau pentru alegere, pe lângă altele, religiunea creștină (............. ). Chiar și pentru alegere la comună se opuneau în multe cazuri statutele orașelor și ale comunelor rurale. Edictul enumeră că evreii își pot alege domiciulul în oraș și la țară, că ei pot a se îndeletnici cu meseriile autorizate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a fi judecate după legile ordinare (paragraful 20 al edictului), și între altele li se recunoaște dreptul anume de a cumpăra imobile (paragraful 11 al edictului). Continuă însă a se observa și în urma edictului dispozițiunile legale speciale, cari esista din cauza religiunei și a cultului diferit al evreilor. De aceea evreii au a presta jurământul în materie civilă după formele speciale prescrise în procedura ordinară și care sânt ca și formele prescrise de colecțiile Moldovei. Asemenea, în privința jurământului evreilor în materie penală
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Romînul" si-o apropie ca program al marelui partid liberal. Tată dar soluțiunea d-lui Costinescu: Asemene favoruri nu ni le pot cere niște state civilizate ca Franța, Italia și Anglia, ele nu ne pot pretinde să dăm străinilor de religiune mozaică nește avantagie de care nu se pot bucura supușii lor creștini. Egalitatea cea mai perfecta pentru supușii lor, de orice religie ar fi, iacă ce le dăm. Nici nu se poate cere mai mult, iar noi suntem destul de garantați
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ordinară, și atunci evreii iar vor putea să par vină în masă la cetățenie prin simpla opțiune. Eu cer dar suprimarea art. 8 din Codicele civil și adoptarea unui alineat la art, 7 al Constituțiunei, după care străinul de orice religiune, născut în țară și care nu s-a bucurat niciodată de o protecțiune străină, să fie dispensat de stagiu, însă tot la Camere să vie să i se acorde drepturile de cetățean. Prin aceasta am luat o garanție puternică, fără
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rurale sânt esploatate într-un mod nedemn mai cu seama de cîrcumari străini. Nu mai zic evrei, căci din momentul ce se va modifica art. 7 din Constituțiune, nu va mai fi vorba de evrei ci de străini, de orice religiune. Ei bine, pentru ca să punem pe cât se poate capăt acestei esploatări a poporațiunilor rurale, am putea adopta ―nu negreșit prin Constituțiune, ci printr-o lege specială - o măsură împrumutată de la poporul cel mai liberal, de la englezi. În Englitera nu poate nimeni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mă mir că spiritele generoase sânt subjugate de ele. Dar mai trebuie să știm cui se aplică aceste teorii și să nu dăruim numele de om și de cetățean unor ființe fără principie, fără naționalitate și - aș putea zice - fără religiune. De mult timp cei cari cunosc fondul lucrurilor au stabilit două categorii bine deosebite: 1. Izraeliții (Israelites), cari sânt oameni inteligenți, instruiți cari se așază într-o țară, se instalează acolo, întemeiază o casă de comerț ori se ocupă de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
higienă și de medicină casnică, cu aplicațiune specială la îngrijirea copiilor mici, și economia casnică cu comptabilitatea ei. 3. Maistrul sau maestra de gimnastică va arăta și va dirige mai cu seamă jocuri gimnastice. 4. Se adaoge un profesor de religiune care va preda istoria Noului Testament și morala creștină. Așadar: 1) limba latină și limba greacă sunt cu totul scoase din gimnazii (și religiunea este scoasă din gimnaziile de băieți!! ) și sunt înlocuite cu limba germană și cu studii cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
va arăta și va dirige mai cu seamă jocuri gimnastice. 4. Se adaoge un profesor de religiune care va preda istoria Noului Testament și morala creștină. Așadar: 1) limba latină și limba greacă sunt cu totul scoase din gimnazii (și religiunea este scoasă din gimnaziile de băieți!! ) și sunt înlocuite cu limba germană și cu studii cari se cer a fi predate mai mult "practic" decât "științific". {EminescuOpXII 61} 2) Instrucțiunea este aceeași, ba chiar ceva mai întinsă, pentru fete și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e atât de profundă și de primejdioasă, pentru că fondul ei e economic. Cine va urmări bine firul istoriei va observa că toate reformele și revoluțiile numite politice au o origine socială, că războaiele au cauze economice, că nașterea sau stingerea religiunilor chiar stă în legătură cu motive economice. În vederea dar a măsurilor propuse de Germania pentru suprimarea mișcărilor socialiste, cari în Rusia au forma specială a nihilismului, nu se vor uita fără îndoială cauzele asupra fenomenelor, căci ideile politice eronate, deși există pretutindenea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
domnește și în contra Sfântului Sinod, care iarăși voiește să aducă cu forța la ortodoxism pe toate celelalte secte. Nihilismul se recrutează tocmai din aceste secte și deci ministrul panslavist și-a pus în gând să grupeze în jurul monarhului pe credincioșii religiunii de stat, cari formează majoritatea țării. El le promite marea cu sarea, dar nu le poate da nimic până ce nu vor pieri vrăjmași[i] țarului, adecă necredincioșii. Astfel dar s-a început cu ovreii, apoi vor urma și ate secte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
latină unele aparținând facultății de litere. iar altele absurde? Ca curiozitate iată cîteva: Cari erau caracterele limbei latine vorbite în Alexandria în timpul lui Horațiu? Care a fost critica făcută de Scaliger lui Horațiu? Ce diferență era între adevăratul creștinism și religiunea lui Virgil? Ce asemănare e între Omer, Racine, Virgil și Dante?...!!! Este adevărat că chiar d. Crăciunescu nu știe răspunsurile acestor întrebări și că le are scrise pe niște foițe pe care nu uită d' a le pune în tot
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stărui ca împăratul să și citească hârtia în fața lui; căci, ziceau ei, ni se face multă nedreptate pentru că împăratul n-a citit plângerile noastre; el are mult de lucru și ceilalți nu-i spun adevărat. Foarte interesant este capitolul asupra religiunii. Românul n-are, cuvânt pentru noțiunea "religiune" și "confesiune". Românul întrebuințează pentru aceste două noțiuni cuvântul "lege". Credința creștină este pentru {EminescuOpXII 240} român legea creștină. Românii sunt creștini; dar ei au unele moravuri și obiceiuri cari sunt străine creștinismului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în fața lui; căci, ziceau ei, ni se face multă nedreptate pentru că împăratul n-a citit plângerile noastre; el are mult de lucru și ceilalți nu-i spun adevărat. Foarte interesant este capitolul asupra religiunii. Românul n-are, cuvânt pentru noțiunea "religiune" și "confesiune". Românul întrebuințează pentru aceste două noțiuni cuvântul "lege". Credința creștină este pentru {EminescuOpXII 240} român legea creștină. Românii sunt creștini; dar ei au unele moravuri și obiceiuri cari sunt străine creștinismului, Astfel soarele este sfânt la români și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar ține în nume de rău unui popă care ar refuza să țină rugăciune pentru un ovreu bolnav sau eventual să-l îngroape după ritul român. Capitolul ce vorbește despre particularitățile naționale nu e mai puțin interesant decât cel asupra religiunii. Locuitorii unui sat român se împart în trei clase: fruntașii, mijlociii și codașii și fiecăruia i se cuvine numai ce are clasa sa. Poziția fruntașilor e foarte dificilă. El are un cerc de partizani ce se încred în el orbește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]