84 matches
-
comparație în Divina comedie, Lucian VASILIU, Ghid, călăuză, vademecum, Violeta ZONTE, Existențialismul în teatru, Ancelin ROSETI, Blues pentru deprovincializarea Mioriței, Cornel GALBEN, Capcanele gândului, Liviu PAPUC, De prin arhive selectate, un documentar al răzeșilor cu G.T. Kirileanu Alex. ȘTEFĂNESCU, Debut rememorat, Ion MURGEANU, Rugăciunea unei regine, Gruia NOVAC, Statornicia grea de ipoteze, Adrian SOLOMON, Orașul medieval. Probleme de terminologie, Andrei HUIBAN, Terorismul și conflictul dintre culturi, Adrian ALUI GHEORGHE, Omul giruetă, Aurel DUMITRAȘCU, Scrisori către Adrian ALUI GHEORGHE, Marian CONSTANDACHE, Poeme
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
semne și grile practice, asemănătoare cu o hartă, cu un ghid sau un calendar. Pentru a depăși acest stadiu, avem nevoie de un efort conștient de reamintire, prin care atribuim un sens respectivei amintiri. Doar integrat într-o povestire, faptul rememorat devine altceva decât un reflex utilitar. 46 A-ți aminti ceva este o experiență în sine (Marita Sturken, op. cit., p. 234). 47 "Ar fi nevoie de o viață întreagă pentru a ne aminti o viață întreagă", scria Charles Rycroft, în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
trebui. Pe el nu-l interesează decât să știe când e deșteptarea! Cât mai e până la adunare! Pân' la pauza de masă! Pân' la stingere!"182. Autoritățile pot controla timpul deținuților, dar nu-și pot extinde stăpânirea și peste timpul rememorat, deoarece trecutul deținutului parcă nu face parte cu adevărat din viața sa. Acesta nu are concretețea celui trăit, ci are mai degrabă contururile unui vis. Deși timpul prezent nu apare, persistă impresia că totul se petrece într-un prezent. Ivan
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
modalitate de gândire contemplativă în cazul căreia, înălțându-ne deasupra vieții animale, devenim conștienți de marile țeluri", și asta deoarece distincția dintre subiect și obiect, dintre "mintea care gândește, rememorează și are imagini", pe de o parte, și "obiectele gândite, rememorate sau imaginate", pe de alta, este sistematic abolită. Deși au fost combătute de filosofii raționaliști și pozitiviști, aceste "teorii" au avut mare ecou în literatură, care s-a îndepărtat de "realism" (arta percepției imediate) cu scopul de a explora cealaltă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se oferi, se răcori au rolul de a plasa cele două personaje întrun primplan al evenimentelor derulate întrun trecut recent, apropiat de timpul narării, contrastiv cu celelalte personaje - toate fetele alergau și zoreau - și cu planul unui trecut mai îndepărtat, rememorat ( Își amintea el; își adusese aminte de Ion)./Fiind o marcă a narativității, perfectul simplu al verbelor are rolul de a accentua dinamismul narațiunii, de a exprima acțiuni trecute, terminate. 8. O trăsătură definitorie pentru genul epic este prezența instanțelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fragmentul reprodus verbele la timpul imperfect au atât un rol evocativ, cât și unul narativ. Valoarea descriptivevocativă se activează mai ales prin contrastul între prezentul maturității (mil aduc aminte, mi se desfășoară înaintea ochilor întreaga lume a tinerețelor) și trecutul rememorat nostalgic, prin verbe la imperfect (se cuvenea, știam, eram etc.). Rolul narativ al acestui timp verbal este reliefat în partea a doua a textului citat, în care se relatează evenimente legate de primul an de școală. 8. Genul epic are
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se oferi, se răcori au rolul de a plasa cele două personaje întrun primplan al evenimentelor derulate întrun trecut recent, apropiat de timpul narării, contrastiv cu celelalte personaje - toate fetele alergau și zoreau - și cu planul unui trecut mai îndepărtat, rememorat ( Își amintea el; își adusese aminte de Ion)./Fiind o marcă a narativității, perfectul simplu al verbelor are rolul de a accentua dinamismul narațiunii, de a exprima acțiuni trecute, terminate. 8. O trăsătură definitorie pentru genul epic este prezența instanțelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fragmentul reprodus verbele la timpul imperfect au atât un rol evocativ, cât și unul narativ. Valoarea descriptivevocativă se activează mai ales prin contrastul între prezentul maturității (mil aduc aminte, mi se desfășoară înaintea ochilor întreaga lume a tinerețelor) și trecutul rememorat nostalgic, prin verbe la imperfect (se cuvenea, știam, eram etc.). Rolul narativ al acestui timp verbal este reliefat în partea a doua a textului citat, în care se relatează evenimente legate de primul an de școală. 8. Genul epic are
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
e moartea...pretutindeni și mereu moartea..."), supunerea la rigorile statale, oficiale (Varga: " Noi apărăm patria"), dar și lașitatea asumată, recunoscută cu durere autoflagelatoare de Klapka. Cel din urmă se supune și tace (în discuția prezentă, însă și în momentele dramatice, rememorate, ale trădării celor trei tovarăși de arme cu care plănuise să dezerteze), din dragostea pentru familie, în numele căreia săvîrșește toate actele dezonorante, trădarea și sperjurul. Ca o reverberație, în povestire, a momentului inițial al execuției prin spînzurare, Klapka emite discursul terifiant
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
aceste fotografii, participanții la experiment trebuiau să descrie cea au văzut, încercând să-și reamintească natura imaginilor și detalii. Au fost făcute două teste, primul imediat după ce au văzut fotografiile, altul, la un an după. În ambele cazuri, numărul scenelor rememorate este mai mare în cazul emoțiilor negative sau pozitive, decât în cel al reacțiilor neutre. Emoția ajută memorarea, chiar dacă este negativă. Adesea, emoția negativă este mai puternică decât cea pozitivă, iar amintirea obiectului este mai bine fixată. Legătura între emoție
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
idee a lui Gilloch, se poate spune că, astfel, orașul este supus unei arheologii inverse: dincolo de suprafața anonimă, reificată, fetișizată a lucrurilor, nu se găsește un univers al trecutului, ci un proiect viitor. Copilăria berlineză nu este un paradis închis, rememorat ca atare. Ea este, pentru scriitorul matur, o sarcină de îndeplinit, o chemare la care tre buie să se răspundă; la fel, Berlinul începutului de secol nu este pentru Benjamin un ideal, un oraș alternativ în raport cu cel al realității sumbre
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Tullio) dă frâu liber confesiunii, în speranța dezlegării "enigmei" sau măcar a vindecării de remușcări, adică de amintirea privirii încărcate de reproș (crede el) a iubitei seduse și abandonate, ce-l urmărește "ca o umbră, cu ochi mari, nemișcați". Episodul rememorat acum cu glas tare constituie de fapt un moment semnificativ din educația sentimentală a bărbatului tânăr și lipsit de experiență, incapabil să înțeleagă până la capăt "misterul" sufletului feminin. Tullio își amintește cum, pe vremea când căuta în amor satisfacții superioare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Vorbea fără suflare, dar liniștit urcând glasul la pasajele pe care încerca să le recite fără a se uita în Cărțile Sfinte. De mult nu mai văzuse biserica plină, de foarte mult timp, da’ cine să steie să socotească. Parcă rememorate, vorbele sale îl întristau. Poate a fost prea dur cu ei, măcar au venit, măcar acum. Poate trebuia să le spună altceva. E cald și îl rupe în două cuvântul greu, apăsat, către oamenii care veneau din ce în ce mai mulți la biserică
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
simte au semnificația unei emoții endogene asociate, uneori disproporționată, așa cum lucruri văzute în vis nu justifică spaima sau fericirea intensă care le însoțesc. Fragmente și ciorne se asociază ca să contureze un spațiu al inocenței, al autenticității unor senzații și imagini rememorate minuțios. Numai cine știe cât de greu e să scrii despre copilărie fără să cazi în melodramă, poetizare sau banalitate își poate da seama câtă poeticitate cuprinde volumul Simonei Popescu. Poeta nu comentează imagini, ci ajunge acolo cu toată ființa ei. E
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și mai citeam câte un vers, mai priveam cerul de vară, cu nori albi, fără contururi precise, dar cel mai des rămâneam cu ochii în gol, așteptând să-mi apară în memorie fragmente din visele de peste noapte, cioburi luminoase, brusc rememorate și apoi reintrate în uitare. Câteodată mă scotea din reveriile astea Savin, de care de obicei n-aveam nici un chef, ca să mă tragă iar în cine știe ce discuție filozoficoidă despre viața de după moarte, despre corpuri astrale, despre spiritul care părăsește trupul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
să-mi dea putere să mă îndrept spre Dixon’s. Când aproape ajunsesem să trec pe lângă - cum să-i zic? Supermarket sună prea plăcut și cotidian pentru un loc care încă-mi face inima să bată mai tare din pricina anxietății rememorate. În orice caz, cu cât mă apropiam, cu atât mă simțeam mai curajoasă și, fără nici o intenție de a intra (asta ar fi deja prea mult, chiar și pentru sinele meu reconstruit), m-am oprit afară. M-am torturat singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
zgomotele gradate ale avioanelor care erau numite Stukas din cauză că, de sus de tot deasupra câmpului de luptă, ele se prăvăleau lateral și, zburând în picaj, își lansau bombele în ultima clipă asupra țintelor - prinde contur întrebarea: de ce oare mai trebuie rememorată copilăria cu sfârșitul ei atât de ferm datat, de vreme ce tot ceea ce mi s-a întâmplat, de la primul și apoi de la al doilea rând de dinți, cu începutul școlii cu tot, cu jocul ei de bile și cu genunchii zdreliți, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
liniară a textului, se pare că nu vedem nivelele și povestirile atît de separate ca în analiza descrisă mai sus. Într-o manieră sofisticată care rezistă demersului analitic, unim povestirea a ceea-ce-se-întîmplă cu ceea-ce- se- aminteștecă-s-ar-fi-întîmplat, și înțelegem că experiența rememorată a doamnei Dalloway este în același timp oportună și anacronică, mult ieșită din actualitate, prezentă acut în conștiință. De asemenea, nu sînt acestea singurele istorii pe care trebuie să le combinăm și să le avem în vedere cînd citim acest
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mării. Prezenta expoziție dezvăluie adevăratul filon de aur existent în sufletul creator al artistei și cred că acuarela, ca tehnică picturală, îi poate oferi cadrul desfășurării unui proces al întoarcerii către Necuprinsul naturii, ceea ce înseamnă o re-asumare a întregii vieți rememorate sau visate. Petre BICER- 1990 [...] Viorica Toporaș simte raporturile misterioase ale cosmosului și terestrului, ritmul veșniciei marcat de obsesia infinitului, lucruri ce țin de sensibilitatea și puterea de exprimare pe care le strunește în spațiul artei. Temele artistice ce figurează
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
în spatele liniilor inamice. Deși războiul necesită forță, forța nu necesită război. Un conflict tradițional împotriva unui dușman convențional rămâne o posibilitate pentru care trebuie să vă faceți dinainte un plan. Va fi nevoie de forță frecvent acum, când figura mitică rememorată nu mai este infanteristul ingenuu, ci o figură mai cutezătoare luptătorul de elită luând cu asalt o tabără de antrenament teroristă, spionul neînfricat care folosește înalta tehnologie pentru a-i ținti pe liderii inamici, unitatea Navy Seal care interceptează un
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
anumite linii de continuitate între creațiile unor coregrafi care și-au marcat perioada, produce un câmp de informare, tatonare și reflectare a unei perioade foarte puțin asumate la nivelul cercetării serioase pe mai multe niveluri. Interviurile devin martorii unei etape rememorate activ de către cei care i-au trăit influențele puternic ideologizate. Spectacolele treceau prin filtrul cenzurii castrante, multe dintre ele nici nu apucau să fie văzute de public, coregrafii erau într-o continuă căutare de spații și de alternative care să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
când se va întâmpla ceva, ca urmare a rememorării lui. Eroul Desperado trăiește un trecut perfect, un trecut în trecut și de dragul trecutului. În scufundarea lui în anticamera realului, în ceea ce a fost cândva real și poate fi doar reînviat, rememorat ca atare, autorul oscilează între mai multe procedee narative. Nu renunță total la Fluxul conștiinței, fiindcă întâlnim uneori conexiuni ce ne par absurde, bazate pe o lege a memoriei mai profundă decât rațiunea narativă. Nu mulți se lasă copleșiți de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dintre noi în acele timpuri ? Timpuri în care mijloacele de informare se reduceau la cîteva cărți obținute cu greu, la cîteva ziare și eventual un aparat de radio pe ici pe colo. Dar dincolo de aceste întrebări valabile pentru fiecare, trebuie rememorate faptele. Și faptele arată că după primul război mondial, într-o Europă vlăguită de teribilul măcel și pe fondul unei atitudini pasive, inconștiente și triumfaliste, undeva în inima ei, într-o națiune cu ambiții tot mai pronunțate, se petreceau lucruri
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
45) și jertfele practicate de suveranul egiptean Busiris, care - pentru a scăpa țara de o foamete cumplită - omora străini În temple : „Eu [= Hercules] am Învins pe Busiris care pângărea templele cu sânge străin” (Ovidiu, Metamorfoze, IX). Tot aici ar trebui rememorat și ritualul de decapitare a străinilor la sfârșitul secerișului, practicat de legendarul Lityerses, În Frigia. Simulacre ale acestui din urmă ritual au supraviețuit În Europa, ca practici și eresuri populare, până În pragul secolului XX <endnote id="(90, III, pp. 274
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numitor comun al celor două lumi, romană și constantinopolitană, dar nu și o cale unică. Diferențele, când apar, țin nu doar de credință sau de viziunea puterii asupra dreptului la eternitate, ci și de modul în care trecutul este valorificat (rememorat). Spre exemplu, romanii, pentru că dublează jocurile "seculare" cu jubileele orașului (în fapt, ajutați de casa imperială), proiectează asupra eternității o cronologie pe care caută să o controleze cât mai "rațional" (începând cu anul 753 î.Ch.); în schimb, creștinii medievali
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]