3,239 matches
-
pe meleagurile noastre și dacă ar avea cui aduce miresmele Cuvântului maica Elena de la Voroneț”. ...Nu ne îndurăm să retezăm comentariul nostru fără a mai adăsta sub aura acestor idealuri și cuvinte eclatante: ,,Trecutul de glorii, din care trebuia să renască marele viitor al țării, era pentru Eminescu întruchipat de epoca ștefaniană. Patrimoniul textelor sale publicistice arată că Ștefan a fost pentru Poet , <pavăza creștinătății întregi>, (...), , dar și (...) Eminescu l-a înălțat pe pe altarul sanctificării, alăturându-l de Hristos și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
malefice se aprindeau focuri în care se aruncau substanțe puternic mirositoare, se buciuma și se strigă în jurul focurilor. În unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi întâlnit, cu ani în urmă, obiceiul „boului instrutat”. În cadrul ceremonialului, mască taurina murea și renăștea simbolic la acest început de timp calendaristic. Pentru pomenirea morților se fac pomeni îmbelșugate și se pun flori mirositoare pe morminte. De Sânziene au loc bâlciuri și iarmaroace. Acestea erau în trecut un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
Nu știm ce se va întâmpla. Sperăm la ce e mai bine, dar în această parte a lumii, de obicei nu se întâmpla niciodată ce e mai bine. Prăbușirea URSS în anii ‘90 era un eveniment inevitabil. Uniunea Sovietică va renaște, sub o formă sau alta. Am văzut, de asemenea, că Uniunea Europeană nu poate funcționa. Fragmentarea UE a avut un efect profund asupra NATO. Diferențele între poziția Germaniei și cea a statelor din sudul Europei, de exemplu, s-a manifestat și
Analistul american George Friedman ne avertizează: „Gazele de şist sunt arma cu care puteţi preveni războiul” [Corola-blog/BlogPost/93798_a_95090]
-
tu, instanță a vorbirii mele, martorule, știi că eu, umblînd prin timpuri trecute, simt că sînt multe ce nu ni se adresează, că moartea e o deficiență a limbajelor noastre, că, de fapt, totul este prezent.Deci, din cripte adînci, renasc , de fiecare dată, arătări uluite, martorule, că iar te apuci să vorbești, ca și cum fără vorbire ele n-ar putea să apară, ca și cum doar vorbirea ar vedea criptele deschizîndu-se, și, de fapt, altceva se întîmplă, ceva destinat unei priviri din noi
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
ea bat ritmic din ciocane toți robii palizi din uzine Și urcă subteranul tunet al uraganului ce vine. Spre noi Bastilii ea se-aruncă 'nainte-vă pe baricade, Printr-însa trece primul glonte și rînd pe rînd cu bravii cade. Dar renăscînd mereu prin crezul în om, vă strigă dîrz: Tăiați o poartă-n ceru-albastru, intrați trufași în cele sfinte!" (Cîntul vieții) Treaba risca să se încurce la Constituția R. P. R. (examinator: Ion Coteanu), subiectul tras la sorți fiind Statul feudal
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
feeric, clădit pe mlaștini, înconjurat de ape, dușmănit de vânt, ploaie și zăpadă; și dușmănit de istorie. Un oraș care te atrage și te înspăimântă, de care s-au îndrăgostit atâția scriitori și, totodată, l-au detestat. Sub pana lor renaște o poveste sublimă și terifiantă. Oare cât am reușit să sugerez din chipurile ei antinomice?"(p.8) Cuvintele de laudă adresate orașului vin mai ales din partea străinilor, poate și pentru că aceștia sunt "doar rareori preocupați să străpungă stratul vizibil al
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
să fiu. n Ca un trecător Noapte de noapte, zi după zi ținându-se de mână: anotimpuri, femei și întâmplări, după care, toamna ce vine... ...și clocotul, acum, potolit; Viețuind pe apucate - clipă stârnită de accidentul orei și-o primăvară renăscând din te miri ce, purificată de așteptare, copacii care ți se vâră în suflet aproape cu sila, ca pofta de viață, inconștientă, a născutului de mai ieri; ...ca un trecător, - "Călător în Arcadia".
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
elastic fără oprire, iar eu mă îndepărtez și mă apropii de mine însămi fără oprire. Rotund. înghețat. Fierbinte. Nu cresc și nu scad, ci doar ies din creierul meu și intru în creierul meu în cercuri care se sting și renasc. Amețesc. Pendula vecinilor de sus își face neclintită datoria, tranșînd timpul ca o gospodină hălcile de carne pe o scîndură de lemn. Cu satîrul. Soarele meu, acum albastru, îmi sărută pătimaș mîinile și ele mă ard. Arunc pătura deoparte, merg
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
univers cu desăvârșire deschis, în expansiune continuă. Sunt fericit, mărturisesc, să văd construindu-se la Cluj o universitate-pilot, o megapolă universitară, structurată multipolar, cu o multiplicitate a limbilor, încurajând mobilitatea profesorilor-cercetători și a studenților, căci mi-ar plăcea să văd renăscând azi, când barierele cad și sunt atât de lesnicioase mijloace de comunicare, acea peregrinatio academica pe care Evul Mediu creștin o practicase. Dar cu toate că știu că universitatea viitorului, o universitate să-i spunem a epocii Internetului în care am intrat
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
în formă pe care tu însuți o preferi, ca și cum prin voia ta ai fi propriu-ți sculptor și plăsmuitor de cinste. Vei putea să decazi în cele de jos, în rând cu fiarele; vei putea, prin hotărârea spiritului tău, să renaști în cele de sus, ce sunt divine.“ Cei care hăcuie câini pe străzile Bucureștiului și hingherii care-și fac meseria cu exces de zel nu sunt cu nimic superiori câinilor agresivi, și unii și ceilalți nu fac decât să sporească
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
-l până și de cadrul lui firesc, după cum l-a deposedat și de roadele muncii sale... Cetățeni ai României, vă rog să fiți uniți, să vă intr-ajutorati unii pe alții, pentru că vestită noastră virtute de caritate și compasiune să renască. Numai atunci nu se vor mai găsi printre voi nici calai, nici delatori... Uniți, veți putea răspunde într-un singur glas prin “Asta nu se poate!” deciziilor nesăbuite și distrugătoare. Celor care trăiesc în afara României, aceasta tara devenită un lagăr
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
României: "Un copilaș perfect, rozaliu și alb, cu pielea curată și netedă ca o perlă roz, vesel, cu gropițe și cu un minunat miros de bebeluș bine îngrijit. Pur și simplu, m-am simțit atrasă de el cu un instinct renăscut de mamă." întemeind și sprijinind societăți de binefacere, vizitând spitale, Regina coboară adesea în mijlocul celor mulți. Intră în casele țăranilor, care o numesc "Stăpâna }ării". Aceștia "sunt plini de demnitate, totuși te onorează ca și cum ai fi un fel de zeitate
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
ce sfințire în liniștea din turnuri, nici bătăi de clopote în dungă, nici vestiri de vremuri mari și nu știu ce prăpăduri, și câtă pace sub aceste streșini și între-acești pereți în care lumea se naște și se bucură și moare ca să renască în albastrul lor și-așa, să fie-n ochiuri de fântână priviri cerești și semn de mântuire! Verset ,...cu buză de lut am vorbit..." De bunăseamă lutul bătrânu-i cel care-și cheamă fiii la sânu-i. El însuși, Fiul de la-nceputul
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
actualității lui Caragiale ține de sfera utopiei, riscul asumat era unul pur teoretic. Așa-zisa ,compromitere" a ideii de partid, imputată Partidului Liber-Schimbist, a însemnat de fapt o extindere a ei. După prăbușirea sistemului totalitar, partidele politice din Europa de Est au renăscut sub zodia romantismului, prin reeditarea formelor și formulelor mesianice practicate în secolul XX: lideri carismatici, agregare de sus în jos, retorică amplă, generoasă și ardentă. împrejurările postdecembriste au favorizat puternic acest curs, riscînd chiar să-l acrediteze ca pe singurul
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
vlaga și săracă au lăsat-o; I-au ucis bărbații-n lupte, s-au stins mame de durere, Dar românul e ca bradul: NICIODATĂ EL NU PIERE! Au călcat-o în picioare, aurul i-au smuls din pântec, Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec. I-au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână, Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ! Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
vlaga și săracă au lăsat-o;I-au ucis bărbații-n lupte, s-au stins mame de durere,Dar românul e ca bradul: NICIODATĂ EL NU PIERE! Au călcat-o în picioare, aurul i-au smuls din pântec,Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec.I-au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână,Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ!Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
despic' pământul pentru duhuri sfinte: din izvoare - din pădure se slobod arginte în furtunile de raze se-mplinesc eroii: cavaleri ai nunții firii vin spre Crist martirii sus în tronul de mărire stă un orb sălbatic din barbara lui citire renaștem hieratic slovă după slovi de fulger orbul ne așază încât nunta lămurește lumea într-o frază stele crâncene pogoară duhurile-n candeli: Crist în piscuri ne însoară cu spade de-arhangheli METANOIA BUREȚILOR „noi - bureții din rigolă târguim din luni
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
buze febra așteptării când pui pecete nopții c-un sărut. Sărutul tău, sărutul unei stele țărmul și marea-mbrățișând la fel iscă vulcani și jarul gurii mele pare un crater prefăcut inel. Tu știi să mă iubești cu-așa ardoare încât renaște-n mine duh ceresc și-n suflet îmi ridici din nou altare, cutremurându-mă, să te iubesc. Referință Bibliografică: Sărutul / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena
SĂRUTUL de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380654_a_381983]
-
uscat flori am semănat/ Hava:.. erau ore, minute/ nu erau secole trecute pe valurile stâncoase/ luna am atins-o cu mâini legate/ ne-au alintat ochii verzi/ Lâni:... tremura amintirile-n pleoapa/ adâncul oceanului cu vârtejul apelor/ în sertarele noastre renaște soarele/ Hava:... am crescut stejari și pini/ cu extaza vanturilor în grădina noastră/ Lâni mi-ai furat visul divin cu mireasma/ trandafirilor care-n suflet explodau./ Lâni:... Hava, imnul l-ai cântat cu harpa cenușii/ Moisiu laudă Bătălia Kosovei/ Lâni
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
2012. Sub pietrele roase de timp, Rămășițe ale templelor Distruse de privirile Îngerilor decăzuți. A cincea coloană încă tremură Șubrezindu-și fundația În lacrimile oamenilor uitați De dor și de pasul către Un mâine pierdut În ceața deznădejdii. Amintirile se renasc în șoaptă În memoria aproape mută A zidurilor amorțite De liniște și de mucegai. Dar se aud strigătele Neputinței sfâșiate de dorința De a trăi, dincolo de tăcere. Noi, amintirile, ucise cândva De uitare, așteptăm Lacrimile primăverii ascunse În conștiința muritorilor
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
de-a ... Citește mai mult Amintirile vorbesc în șoaptăSub pietrele roase de timp,Rămășițe ale templelorDistruse de privirile îngerilor decăzuți.A cincea coloană încă tremurășubrezindu-și fundațiaîn lacrimile oamenilor uitațiDe dor și de pasul cătreUn mâine pierdutîn ceața deznădejdii.Amintirile se renasc în șoaptăîn memoria aproape mutăA zidurilor amorțiteDe liniște și de mucegai.Dar se aud strigăteleNeputinței sfâșiate de dorințaDe a trăi, dincolo de tăcere.Noi, amintirile, ucise cândvaDe uitare, așteptăm Lacrimile primăverii ascunseîn conștiința muritorilor rutinați,Blazați și rătăciți în gări pustii
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
pregătise destinul... „Am pictat totul/ cu numele tău.// Cum să ies/ din această blană/ de nebunie/ urmărită/ de fulgerele disperării.// Cu inimă mințită/ pentru aceea/ că niciodată nu am găsit// și nici nu voi găsi.// Vreau să mor/ pentru a renaște/ în dimineața/ primăverilor visate.” Drita Nikoliqi Binaj nu este precum am crede sedusă de împătimirea zborului prin magia cuvintelor, doar pentru a se trece singură dincolo de o poartă anume. E conștientă de puterea iluziei care locuiește în orișicare spațiu de
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
suflet cu debut tot în luna martie, fiindcă așa s-a instalat ea în codul nostru genetic. Dar oricând ar veni, începutul primăverii este fără tăgadă simbolul reînvierii naturii, iar noi, oamenii, fiind parte integrantă a ei, îi întregim tabloul renăscând odată cu ea și cântând imnul bucuriei în aceeași partitură a orchestrei Universului. Primăvara mustește a renaștere, ca o întoarcere cosmică spre începuturi, ca o altă geneză care, de fiecare dată, se arată mai promițătoare, mai darnică, mai deschisă spre proiecte
ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380792_a_382121]
-
buze febra așteptării când pui pecete nopții c-un sărut. Sărutul tău, sărutul unei stele țărmul și marea-mbrățișând la fel iscă vulcani și jarul gurii mele pare un crater prefăcut inel. Tu știi să mă iubești cu-așa ardoare încât renaște-n mine duh ceresc și-n suflet îmi ridici din nou altare, cutremurându-mă, să te iubesc. Citește mai mult Tu știi să mă iubești în felul mării;ori prea învolburat, ori prea tăcutîți simt pe buze febra așteptăriicând pui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
care am investit sentimente, speranțe, eforturi, dar tot timpul este acela care aduce primenirea, chiar dacă aceasta se află pe alte planuri decât cele în care am pierdut. Timpul creează viață și tot el este acela care o macină, pentru a renaște sub altă formă. Relația omului cu timpul este o drama existențială. Timpul este privit ca un moment efemer, clipa cea repede trecătoare, acea boabă de nisip în clepsidra timpului pe care o poți privi în nemărginirea lui, ca o unitate
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]