122 matches
-
uit. Citește mai mult Și trece timpul, trecu și iarna,ca și norii cei turbați;ca mâine, va trece primăvara,noi rămânem cei uitațiApune soarele, coboară seara,tot zboară anii venerați;și trece timpul, trecu și iarna,Cu ursuzii nori renegați.Chip iubit, ființă alintătoare,la vedete n-am să mă uit;vor trece necazuri spre uitare,Iubirea ta, eu n-am s-o uit.... XVIII. PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ, de George Pena , publicat în Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016. Este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
2015. Și trece timpul, trecu și vara, ca și norii cei turbați; Se lasă frigul, coboară seara, și trece timpul, trecu și vara. Șuieră vântul, plouă peste noi, catapultează anii venerați; și trece timpul, trecu și vara, ca și norii renegați. Citește mai mult Și trece timpul, trecu și vara,ca și norii cei turbați; Se lasă frigul, coboară seara,și trece timpul, trecu și vara.Șuieră vântul, plouă peste noi,catapultează anii venerați;și trece timpul, trecu și vara,ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
mult Și trece timpul, trecu și vara,ca și norii cei turbați; Se lasă frigul, coboară seara,și trece timpul, trecu și vara.Șuieră vântul, plouă peste noi,catapultează anii venerați;și trece timpul, trecu și vara,ca și norii renegați.... XXXIII. AM MAI URCAT..., de George Pena , publicat în Ediția nr. 1768 din 03 noiembrie 2015. Am mai urcat o treaptă în lirism, m-am apropiat de voi, de țel; păstrez și azi unicul romantism, speranța mea și spiritul rebel
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
altceva; și le-a avut din belșug! Destinul l-a plătit cu cea mai stimată monedă pentru el. Societatea i-a dăruit toate fericirile posibile, iar pentru el, nu putea exista mulțumire mai mare1; căci nu gândea - ca Byron, când renegat, când fanatic al dandysmului - că lumea nu valorează nici cât una dintre bucuriile pe care ni le ia. Acestei vanități, mereu Îmbătată, lumea nu i-a luat nici una dintre bucurii. Din 1799 până spre 1814 nu a existat la Londra
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aparține totuși”, De „cazurile” vieții literare se ocupă în paginile revistei și St. Georgescu Olenin. Sosirea în Franța, după extraordinara carieră literară românească, a lui Petru Dumitriu (Păstârnacul reperist, 186/1960) sau apariția cărților lui Constantin Virgil Gheorghiu (Un român renegat, arivist feroce, 183/ 1960) sunt tot atâtea prilejuri de amendare a atitudinii morale a scriitorului român. Sporadic, este prezent și Virgil Ierunca, de cele mai multe ori însă cu texte reproduse după alte publicații ale exilului. M.P.-C.
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
e aici, este prea bun ca să știe să ia în râs. Glumește, zâmbește, râde, dar este absolut incapabil să ia în râs. Dacă o face, o face în mod organizat, colectiv. Este un fiu bun și-și iubește mult părinții renegați, este supus și leal (într-adevăr, deseori își amintește cu o afecțiune prost mascată de familia sa adevărată). Poate datorită bunătății și simplității sale (înspăimântătoarea sa vulgaritate de limbaj este de natură socială, nu personală) și-a câștigat stima și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de a-și admite propria homosexualitate refulată. Jean-Paul Sartre și-a exprimat hotărât părerea cu privire la aceasta: În ceea ce-i privește pe cei care-l condamnă cel mai sever pe Genêt, sunt convins că homosexualitatea este ispita lor constantă și constant renegată, obiectul urii lor celei mai profunde: sunt bucuroși s-o deteste la altul, pentru că în felul acesta au posibilitatea de a-și distrage privirea de la ei înșiși».” 11. „«Acoperirea homosexualității sau a drogurilor șa se observa apropierea semnificativă de termeniț
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
priză în rândurile populației evreiești, datorită funcției sale de agent de bursă. În ianuarie 1946, când a părăsit partidul condus de Iuliu Maniu, i s-a încredințat funcția de vicepreședinte în formațiunea creată de doctorul Nicolae Lupu138. În realitate, desprinderea „renegatului“ - cum îl numește istoricul american Paul D. Quinlan - din partidul lui Iuliu Maniu a slăbit într-o oarecare măsură capacitatea de acțiune a național-țărăniștilor, ca efect al plecării unor personalități cu influență în viața politică a României, dar ea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
s-ar întâmpla la noi, care • Opinia lui Teleki despre Vázsonyi era aceea că cel urmă „este egal urât și de aristocrați, fiindcă este ovrei, și de socialiști, care nu-l cred sincer, și chiar de ovrei, care îl consideră renegat“ (N. P. Comnen, op. cit., p. 73). • Al. Vaida Voevod, op. cit., vol. IV, p. 232. • N. P. Comnen, op. cit., p. 74. • Ibidem, p. 76-77. nu avem nici instituțiile, nici tradițiile seculare, nici aparatul de stat pe care-l avea Austria. Noi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
text, prin referirile la existența amară a țărănimii sărace, a dezmoșteniților în general, publicistica prefigurează proza narativă a lui S. Un articol din „Lumea românească” se intitulează Desculții. Trecând peste romanele Taifunul (1937)și Oameni cu joben (1941), narațiuni comerciale, renegate mai târziu de autor, întreaga proză explicit literară e de caracter autobiografic asumat: „Biografia mea - dezvăluie scriitorul - este uriașa ladă din care am scos pe rând și voi scoate și mai departe materialul de viață pe care l-am transformat
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
București, 1982, Un secol de zădărnicie, I-II, București, 1993; Bernard Dorival, Pictori francezi ai secolului XX, I-II, pref. Octavian Barbosa, București, 1983; Henri Rochefort, Întâmplări din viața mea, I-II, București, 1983; Honoré de Balzac, Jean Louis. Copilul renegat, București, 1984, Mireasa furată, București, 1997; Frédéric Soulié, Castelul din Ronquerolles, I-II, București, 1985; Eugène Sue, Paiața, I-II, București, 1987; Maurice Leblanc, Misterul eșarfei purpurii (Confidențele lui Arsène Lupin), București, 1991, Contesa de Cagliostro, București, 1992, O crimă
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
că „scriitoare franceză cu mama grecoaica”, iar în discursul de recepție de la Bruxelles a elogiat „nobilă limba franceză”, „edificatoare de națiuni și oameni”, căreia îi datora „toate șansele vieții”. Abia în amurg, cateva gesturi remarcabile dovedesc o recuperare interioară a „renegatei” apartenente românești: vă omagia filoanele latine rămase credincioase în ființă ei de fiica a Orientului, în 1931 va prefață cu empatie un volum de Contes roumains d’écrivains contemporains, tipărit la Paris de Sărina Cassvan, si va parcurge, în poemul
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
eseuri, jurnal, ediții, traduceri, cărți de interviuri ș.a. - și a participat la o serie de colocvii în țară și străinătate. După „inerentele” încercări poetice, autocalificate drept „din ce în ce mai goale, mai raționale, mai cuminți”, B. irumpe, cu volumul Nodul gordian (1996, ediție „renegată” ulterior), în teologie, înspre isihasm, istoria religiilor, filosofia religiei și comparatistică în domeniu, fiind - alături de Toader Paleologu, Adrian Papahagi ș.a. - unul dintre promotorii noii spiritualități creștine în spațiul românesc. „Mă interesează să prind structura acelei filosofii ortodoxe pe care am
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
pedeapsa! Cu aceste cuvinte, plecă din Sală și ieși pe vârful muntelui, căci Palatul are temelia sprijinită pe vârfurile a patru masive. Anturajul său și ceilalți prezenți în cameră părăsiră și ei încăperea, lăsând înăuntru doar un tată, o fiică renegată și doi paznici. Cinci minute mai târziu, Ana ieși din Sală și se opri lângă Corvium. La ce l-ai osândit? I-am zis că o pedeapsă potrivită pentru el ar fi să reflecteze la greșelile pe care le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
îngădui un moment ca să-și recapete suflul, Chilperic anunță: — O ștafetă de la Augusta. Cetatea a căzut. Se pare că Reinwalt a dat-o pe mâinile gepizilor și a trecut de partea lor, punându-se în fruntea unui detașament de burgunzi renegați, cei mai mulți dintre ei oameni de dincolo de Rin. Acelei armate i s-a alăturat și un contingent numeros de huni. Tatăl meu s-a luptat acolo, dar a fost înfrânt și se retrage spre Aventicum. Sapaudia e invadată. Pentru o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de adolescent. În plus de asta, el face și studii evreiești și s-a întors la valori mult mai conservatoare: neamul, trecutul, înaintașii, care fac ca umanismul progresist al tatălui său să fie visul unei nopți de vară, o abordare renegată. Apoi a urmat un pic de terapie cu Debbie, care se apropie de vârsta critică și face depresii, se retrage în bârlog. Seara s-a încheiat la mine, o scufundare într-o locuință puțintică, de tipul: „Caută-ți fericirea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ca pe un erou, alții ca pe un personaj malefic, cu tendințe sado-masochiste. Nu fusese exclusă nici ipoteza automutilării. Se pare că numele avusese o influență nefastă asupra destinului său, deformându-i caracterul. Era posibil să fi fost un copil renegat. Sau abuzat de mic de vreo rudă apropiată sau chiar de unul din părinți, din care pricină acumulase În el multe frustrări și multă ură față de bărbați și de femei. Și că aceste frustrări și această ură Îl Împingeau spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
dat în onoarea vreunei misiuni străine, la care să nu ia parte. Prin felul lui conciliant, e un bun agent de legătură. - Forma asta de figurant oficial e mai puțin simpatică, dar orice meserie bine îndeplinită!. - Eu îl fac uneori renegat, în glumă. Mă trimite la Pinacotecă să văd Pădurea noastră, brevet de iubirea solului natal. - Da, brevet bun! zise Mini. Greg al tău are spirit de conciliare și în pictură. Dacă cumva ai rămas la Courbet cu gustul peisagiului, te
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
puțin de o lună. La un moment dat intră În scenă un anume Esquieu de Floyran. Se pare că, aflat În Închisoare pentru nu se știe ce fapte și la un pas de condamnarea capitală, Întâlnește În celulă un templier renegat, care era și el În așteptarea ștreangului, și-i ascultă acestuia Îngrozitoarele mărturisiri. Floyran, În schimbul promisiunii de a scăpa cu viață și al unei bune sume de bani, vinde ceea ce știe. Ce știe el e ceea ce șoptește toată lumea de la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
femei, dacă este produsă la momentul potrivit al maturității psihice, fiziologice și după desăvârșirea educațională, care asigură resurse materiale. În caz contrar, societatea needucată și iresponsabilă o critică și o condamnă pe femeie și copilul rezultat este numit bastard și renegat. Iresponsabilitatea manifestată în practicarea împerecherii generează „neamul Liniuță” (în locul numelui tatălui, uneori și al mamei), cum au fost numiți la TV, la emisiunea 9595. „Neamul Liniuță” este format din copii nerecunoscuți, abandonați de tați, de bărbați. Este o rușine pentru
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
la nesfârșit; până la urmă, o să trebuiască să se întoarcă la muncă. Deocamdată, însă, stă liniștit și-și face planul. O roagă pe Bonnie Travis să-l ia cu ea la biserică. Fata e băgată într-una dintre sectele alea protestante renegate, care se numește „The Waiters in the Upper Room“, o așa-zisă religie care - o chestie mai anapoda nici c-am mai auzit până acum - chiar are statut de organizație non-profit. Se întâlnesc duminică dimineața pentru niște slujbe maraton de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ultima încercare ca să-i salveze măcar memoria: l-a denunțat. Astfel, din Isus a rămas crucea, care a răscumpărat totul. "Dacă Isus n-a rezistat- apostolilor care i-au sucit mințile, ce să ceri unui om obișnuit?" perora, clătinîndu-se, călugărul renegat. Ceilalți ascultau, uluiți și puțin speriați de această blasfemie. Cu vocea lui nazalizată și ușor cântătoare apostatul îi liniști: "Chiar dacă Bătrânul nu există, noi trebuie să trăim ca și cum ar exista". "Cum adică?"' sări Domnul Andrei, mai mult ca să schimbe vorba
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
încercare ca să-i salveze măcar memoria: l-a denunțat. Astfel, din Isus a rămas crucea, care a răscumpărat totul. „Dacă Isus n-a rezistat apostolilor care i-au sucit mințile, ce să ceri unui om obișnuit?” perora, clătinându-se, călugărul renegat. Ceilalți ascultau, uluiți și puțin speriați de această blasfemie. Cu vocea lui nazalizată și ușor cântătoare apostatul îi liniști: „Chiar dacă Bătrânul nu există, noi trebuie să trăim ca și cum ar exista”. „Cum adică?” sări Domnul Andrei, mai mult ca să schimbe vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
artei“ - este însă un manifest ortodoxist și antimodern(ist), în care artiștii laicizanți apar expuși anatemei viitorului: „...și vor fi dezvrăjiți și trimiși spre pocăire în sihăstrii claustrale din toate taberele artei îndrăcite unde pîndesc: rasputinii popiți, călugării fugiți, iudeii renegați, renegații cosmopoliți, francmasonii intelectuali, raționaliștii mistificatori și alte făpturi cu mutră asemeni omului și masca artistului genial”. Ortodoxismul lui Sandu Tudor pare uneori colorat... aproape futurist: „Omul artei viitoare va fi un uimitor erou făurar (...) asemeni paloșului heruvimilor cărora li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Însă prin regula jocului de celălalt capăt? Thomas nu se gîndea Încă la ceva concret, care să-i potolească, fie și iluzoriu, dorința tot mai nestăvilită de a-și Întîlni măcar doi-trei dintre urmași. Cine, ce erau cei vînduți, pierduți, renegați? Anonimi ; cu identități false, oricum. Nu se putea vorbi de o pornire paternă, instinct aproape pierdut o vreme și revenit oarecum, ci mai degrabă de o curiozitate nedefinită, pornită din cine știe ce cută a unei minți ce nu-și mai afla
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]