209 matches
-
reabilitare spirituală. La sosire, Charles, omul care l-a îndrumat pe calea credinței, dezvăluie adevăratul motiv pentru care Smith a fost adus la Romă: să acționeze pe ascuns, pentru a-l descoperi pe misteriosul lider al unui grup anarhic de renegați. Diferența dintre realitate și fantezie se estompează pe masura ce Smith cobooară tot mai adânc pe panta iraționalului. Regizorul Balazs Juszt va fi și el prezent la Timișoara și va face parte din juriul Competiției Internaționale de scurtmetraj. Balazs Juszt a crescut
The Man Who Was Thursday, cel mai recent film cu Ana Ularu va deschide cea de-a 8-a ediție a Timishort [Corola-blog/BlogPost/100268_a_101560]
-
știu că ești femeie ! Aicea într-o lume de bărbați. Frumoasa mea, îmi ești o dumnezeie, - Între atâtea sute de ratați ! - La urma urmei mai găsești bărbați, Ce poată sau se-mbracă chiar în rochii. - E gest subtil al unor renegați ! Ce vor să pară că se țin de șotii. Sunt și femei ce poartă pantaloni, - Și te întrebi mirat: - Oare de ce ? - Se cred că-s Cavalerii Teutoni ?! Sau pot fi de acuma orișice. - Războinice ființe decretate ! Mame, soții, iubite ori
ÎMI PLACE SĂ TE VĂD ZÂMBIND FEMEIE... de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378408_a_379737]
-
a părut că-n cerul nopții Prin arca vieții și a sorții, Tu te-ai nascut fragilă, blândă, Mirifică...O, stea plăpândă! Dar, tu erai o hologramă Ca amăgirea dintr-o dramă, Nici nu gândeam că-i dereglat Filmul acesta renegat, Mă dor iubirile din veri, Pătrunsă ești de primăveri, Dar nu știam că sunt o oază A fericirii cănd turbează, Of, dorule plecat de ieri, Te-ai dus aiurea, tu mai speri? Iluzia râde de tine, E supărată, ce destine
MI-E DOR de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378446_a_379775]
-
știu că ești femeie ! Aicea într-o lume de bărbați. Frumoasa mea, îmi ești o dumnezeie, - Între atâtea sute de ratați ! - La urma urmei mai găsești bărbați, Ce poată sau se-mbracă chiar în rochii. - E gest subtil al unor renegați ! Ce vor să pară că se țin de șotii. Sunt și femei ce poartă pantaloni, - Și te întrebi mirat: - Oare de ce ? - Se cred că-s Cavalerii Teutoni ?! Sau pot fi de acuma orișice. - Războinice ființe decretate ! Mame, soții, iubite ori
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
știu că ești femeie ! Aicea într-o lume de bărbați.Frumoasa mea, îmi ești o dumnezeie,- Între atâtea sute de ratați !- La urma urmei mai găsești bărbați, Ce poată sau se-mbracă chiar în rochii.- E gest subtil al unor renegați ! Ce vor să pară că se țin de șotii.Sunt și femei ce poartă pantaloni,- Și te întrebi mirat: - Oare de ce ? - Se cred că-s Cavalerii Teutoni ?! Sau pot fi de acuma orișice.- Războinice ființe decretate !Mame, soții, iubite ori
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
acestui concept le au și arabii sedentari, nomazi și imigranți! Antisemitismul iudeilor mai este și paradoxal, pentru că - așa cum just afirma la vremea lui Petre Țuțea - el este generat de propriile lor excese, nu în ultimul rând de ura resimțită de renegați celebri ca H. Heine sau Karl Marx față de grosul consângenilor. Cât despre rasism, ce mai rămâne din acest concept, atâta timp cât în tratatul Geneza formelor culturii, gânditorul P.P. Negulescu nu doar că face o distincție netă între ideea de rasă și
RASISMUL, SAU MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381013_a_382342]
-
ele îmi reamintesc mereu cine sunt... -Băiată, să iubești pământul. -Da, moșul meu drag, îl iubesc, ca pe sufletul meu. Îți promit!” (ibid. p. 36-37, 65) În contrast cu neputințele turmei înglobate silnic în procesul de deznaționalizare românească avizat de potentații și renegații acestui popor, prea obidit, prea democratic, deci, peste genericul funest al așteptărilor zadarnice, strigă chemarea Eroinei noastre Alexandra-Svetlana, de a ne ridica în picioare, de a sta drepți, dârji, demni, îndârjiți, de a fi responsabili, de a lua atitudine testamentară
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
arbori seculari Și în natură stabili -voi lege Iar toți supușii mei te vor alege Să -mi fii regină, cu ochi blânzi și mari În toamna asta, în acest regat Ne -om bucura de toate, împreună Cu riscul să devin un renegat De toate, și de toți m -am dezlegat Doar ca să port, a frunzelor cunună În toamna asta, fi -voi doar al tău Tu, bogăția din regat îmi ești Pe -același drum mereu, la bine și la rău Mergând pe curcubeu
ÎN TOAMNA ASTA de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375606_a_376935]
-
Acasa > Literatura > Proza > EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Pe Lina am cunoscut-o, copil fiind, în satul bunicilor mei. Mă atrăgea licărul ăla sănătos de viață într-un trup
EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372374_a_373703]
-
de emoție dar mândru: -Sunt băiatul Linei și am venit să-mi conduc mama spre cele veșnice. Parcă mi se prăbușise cerul! În sufletul meu de adult se chircise durerea, ca într-o patimă răstignită pe buzele unei mănăstiri. El, renegatul îi îmblânzea acum sufletul celei care nu vruse să-l vadă niciodată... Referință Bibliografică: El, renegatul îi îmblânzea acum sufletul... / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1845, Anul VI, 19 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina
EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372374_a_373703]
-
veșnice. Parcă mi se prăbușise cerul! În sufletul meu de adult se chircise durerea, ca într-o patimă răstignită pe buzele unei mănăstiri. El, renegatul îi îmblânzea acum sufletul celei care nu vruse să-l vadă niciodată... Referință Bibliografică: El, renegatul îi îmblânzea acum sufletul... / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1845, Anul VI, 19 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372374_a_373703]
-
stârneam simțuri de amor.Și-ntunericul mă doare, mângâierea-i de-altădatăAzi e cui bătut în palmă,este spin înfipt în minte! Tot ce-i umbră mă blesteamă, prigonit de cele sfinte, Hăituit de mine însumi, îmi port inima-ndoliată.Renegat am fost o viață,astăzi văd că mă reneagăNu doar lumea de afară,ci și lumea ce-am zidit-oîntr-un cosmos de visare, pentru tine fericito! Am legat de ceruri ape ce de haos greu mă leagă...... X. ORGOLIUL TĂU, de
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
afirmă în cuvintele lui și-l neagă în faptele lor. Este apostazia lor când ajung la putere, pe când libertatea, este cultul lor fiind în opoziție... {EminescuOpXI 203} căci nu este nimic de comun între acest divin principiu și între radicali. Renegați ai acestei libertăți dovedesc pe fiecare zi apostazia și incapacitatea lor de-a guverna. Au luat locul guvernului conservator fără să fie capabili a face ceva mai bun sau chiar de-a face altfel, și lumea a început să vadă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că acest guvernator nu era nici turc, nici arnăut, ci... bosniac. Se pare că generalii sultanului Mehmed știau să aprețieze adevărul că cea mai bună garanție pentru a exercita domnia asupra unor popoare supuse este de a o exercita prin... renegați. În Bosnia sistemul s-a dovedit a fi practic de tot, în Albania de nord el a fost încercat conform esperiențelor făcute. Pe locuitorii Muntenegrului actual îi stimula însă tocmai împrejurarea aceasta. Cel întîi "vlădică" (episcop), căpetenie și religioasă și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să strîng mîna unui fel de Alex. Ștefănescu, dacă era să dau curs umirii admirative în fața grandorii acestui Saint-Just al criticii. Cum tot Cănuță ar fi zis: mic, mic, dar... Mare-n... jartieră era, bine știut, Carol al II-lea, renegatul casei regale, perceptorul nocturn în narațiunea lui Petru Dumitriu al caselor deocheate, de unde-și încasa, mă rog, dividendele. De-aici și sporul de rîcă argumentativă a securimii de stat, ante și postdecembriste, vezi doamne, indignată de blasfemia adusă monarhiei de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și condamnați în termeni duri și "aceia care se bucură de situația din Cehoslovacia și o încurajează". Deosebit de dur a fost condamnată "...clica lui Tito care de mult a trădat revoluția pentru a deveni un agent al imperialismului... Recent, Tito, renegat odios al revoluției, a vizitat Cehoslovacia, unde a făcut totul pentru a încuraja și instiga forțele contrarevoluționare din această țară..." O asemenea poziție și mai ales referirea la Tito pot să spună multe dacă avem în vedere că, nu cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de mari dimensiuni. Astfel, odată cu numărul 1/1904, începe publicarea basmului dramatic, cu un prolog și 10 „icoane”, Dafin Făt-Frumos și frumoasa Ileana, în versuri și proză, semnat de Mircea Demetriade, tot lui aparținându-i și „melopeea în trei acte” Renegatul. Numărul triplu 6-8/1904 reproduce „drama în cinci acte și în versuri” Grigore Vodă, domnul Moldovei de Alexandru Depărățeanu, precedată de un studiu de C. S. Dissescu dedicat vieții și operei autorului piesei, întregul număr fiind închinat personalității scriitorului. În ce privește
ANALELE LITERARE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285336_a_286665]
-
averea spulberată, cărțile retrase din circulație. Un gând de salvare În Franța - și el eșuat: o nouă viață, sub un alt nume (Melmoth, vagabondul proscris din romanul lui Charles Robert Maturin). Ceea ce urmează e o ruină totală, psihică și fizică: renegat, repudiat, blamat, supus oprobriului public și unui linșaj de presă, măcinat de o suferință mai veche a urechii și de o meningită care Îl răpune. Încă o dată (din păcate Însă și ultima), Parisul se dovedește pentru el un loc de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Pann, care l-a valorificat în Povestea vorbii : „Pe sirmanul Strugur prea greu să-l blesteme/ Și asupră-i toate relele să cheme” (174, pp. 94-95). Motivul a supraviețuit până târziu, la poetul simbolist Mircea Demetriade, de exemplu, în „melopeea” Renegatul (1893) : „Dar văz întinsă masă, și vinul ce te’mbată,/ Și’n porc oricând te schimbă beția-i blestemată” (262, p. 7). După cum se vede, legătura mitologică dintre beția alcoolică și Diavol este trainică. Știm că Dionysos și daimonii din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de seamă a organului grecesc e următoarea: Faimosul Apostol Mărgărit, care și-a câștigat o tristă notorietate speculând românismul, a fost adus în lanțuri din Monastir (Bitolia ) și a fost internat imediat în închisoarea guvernului. Cuvântul exact pentru care acest renegat al elenismului a fost arestat și întemnițat nu se știe încă. Se zice cu toate astea că el însuși ar fi provocat arestarea și întemnițarea sa, pentru a amăgi cu mai multă dibăcie încă pe acei români cari, din București
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Brno împinge lucrurile mai departe. Nu se știe dacă e animat de vreo dorință de a formula idei ale rațiunii, excesive, cu scopul de a convinge de temeiul oricărei acțiuni legitimate și justificate de grația divină sau dacă, asemeni tuturor renegaților în situație de sperjur, mai adaugă și de la sine în privința sectei pentru a face să se creadă că știe multe, trădarea lui apărând cu atât mai meritorie... Așadar, ce vor să însemne aceste excese? Elogiul furtului, de exemplu - deja în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un semn al reușitei sociale. Dosarul cupidității fusese redeschis, banul reabilitat, evreul însă nu. I se contestau vechile competențe, văzute acum ca ilegitime, frauduloase, malefice chiar. Oricum, dacă ceva nu mergea, evreul trebuia, din nou, să dea socoteală. Rămânea un renegat și era condamnat chiar din acest motiv. Efectul devenea cauză. Tocmai pentru că nu era acceptat, evreului i se atribuiau porniri dușmănoase. Tuturor li se părea normal ca un individ refuzat pretutindeni, mereu în trecere, să nu se simtă obligat față de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Destin”, 1953, 6-7; N. S. Govora, Critică și critici, „Carpații”, 1955, 6-7; Ov. S. Crohmălniceanu, O greșeală de calcul, „Glasul patriei”, 1957, 25; Demostene Nacu, Nu! Poezia și poeții nu vor dispare, „Vatra”, 1960, 81; St. Georgescu Olenin, Un român renegat, arivist feroce, „Almanahul pribegilor români”, 1961; Cazul Constantin Virgil Gheorghiu, „Courrier roumain”, 1963, 244-245; Adriana Kiseleff, Completări la un autoportret. Nici profet, nici om cinstit, „Glasul patriei”, 1963, 6; Un protest al Asociației Foștilor Combatanți Români refugiați în Franța, „Stindardul
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
la Arhive. CÎnd i-am propus un interviu, a fost departe de a se entuziasma, temîndu-se de stigmatul pe care Îl putea aducea cunoașterea acestei părți a biografiei sale. Cu toate astea, n-a dorit să apară În postura de renegat al propriului trecut. După 1990, statutul său era acela de profesor asociat. Pentru detalii asupra biografiei sale, vezi Mathiopoulos (1994, pp. 200-229, capitolul „Dieter Klein: Sozialist mit menschlichem Anlitz”). Cf. biografia fratelui său, André Brie. Un Intreg capitol consacrat familiei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
L. Sainéan, pref. edit., București-Paris, 1936. Traduceri: Honoré de Balzac, Eugénie Grandet, Craiova, 1896; Alphonse Daudet, Fromont & Risler. Roman de moravuri parisiene, Craiova, 1896; Paul Bourget, Discipolul, Craiova, [1897]; Charles Dickens, O noapte de Crăciun, București, [1898]. Repere bibliografice: Glasul renegatului, „Răsăritul”, 1900, 3; S.G., Scrisoare deschisă d-lui Constantin Șeineanu (fost Mariu), „Răsăritul”, 1900, 3; George Oprescu, „Dicționar român-francez”, DR, 1921-1922; x.y.z., „Istoria literaturei franceze”, RP, 1922, 1 396; ***, „Romanul francez”, „Cele trei Crișuri”, 1922, 10-11; George Baiculescu
SAINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289435_a_290764]