6,737 matches
-
este de 6 la sută, la care se adaugă 6 la suta dacă produsele respective sînt destinate indirect exportului. Produsele destinate consumului intern și exportului indirect, care în prezent au o rentabilitate de pînă la 6 la sută, își mențin rentabilitatea actuala. Articolul 2 Noile prețuri de producție, stabilite în condițiile prezenței legi, se aprobă prin decret al Consiliului de Stat. Articolul 3 Beneficiile realizate suplimentar pe seama reducerii costurilor de producție peste sarcina planificată rămîn integral la dispoziția întreprinderii respective în
LEGE nr. 1 din 30 martie 1988 privind perfecţionarea mecanismului economico-financiar prin îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106713_a_108042]
-
vede pericolul inerent dintr-o asemenea situație, care ar putea conduce la capitalismul clandestin. „Tipurile de deprinderi și cunoștințe care se vor amortiza vor reprezenta o funcție a structurii stimulentelor inerente în matricea instituțională. Dacă cele mai înalte rate de rentabilitate într-o societate sunt din piraterie, atunci organizațiile vor investi în cunoștințe și deprinderi care le vor transforma în pirați mai buni”<footnote North, D.C. (1993), “The New Institutional Economics and Development”, http://qed.econ. queensu.ca/pub/faculty/lloyd
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
mijloc. Prin urmare, dezvoltarea sectorului privat și accelerarea privatizării trebuie să fie prioritare în politica noastră, fie doar și din numai două motive: reduce numărul șomerilor și degrevează bugetul de plata ajutoarelor sociale și de șomaj. Practica a demonstrat că rentabilitatea se menține doar în întreprinderile mici și mijlocii. Rareori, întâlnim întreprinderi mari, care să nu fie păguboase. De aceea, statul trebuie să conlucreze cu băncile de stat și private pentru a oferi credite avantajoase și alte facilități, pentru a ușura
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în sistem “leasing”. Ar putea fi sprijinit chiar și agroturismul prin oferirea consultanței și publicității necesare. Privatizarea întreprinderilor agricole de stat (câte au mai rămas sau ce-a mai rămas din ele) este un pas important, conducând la o nouă rentabilitate și anularea unor subvenții. Va trebui revizuită noua lege care prevede înființarea asociațiilor agricole și ferme particulare, pentru a permite un acces mai larg al populației rurale. Este necesară chiar o campanie de convingere a acestei populații că e în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
să lucreze în comun pământul, cu utilaje moderne și semințe de calitate, cu tehnologii noi performante. În acest fel va înceta fărâmițarea excesivă a terenurilor agricole și exploatarea lor rudimentară. Specialiștii au căzut de acord mai ales în Occident că rentabilitatea în agricultură se obține pe suprafețe mai mari de 5 hectare. Având în vedere și faptul că se constată o oarecare migrație a oamenilor din mediul urban în cel rural, cu atât mai mult se impune valorificarea eficientă și completă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cum ar fi: comitetul de audit, comitetul de numire, comitetul de remunerație, în subordinea consiliului de administrație. În teoria agentului/agenției, managerii în activitatea de conducere acționează ca agenți ai consiliului de administrație și au o singură preocupare importantă - maximizarea rentabilității investiției. Teoria agentului este punctul de vedere tradițional asupra modului în care organizația se autoconduce. 5 Cartier - Dicționar enciclopedic, București, 2003. 6 Guvernanța corporativă și managementul riscurilor, ediția a doua, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie și Irlanda, 2002, adaptare și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în activitatea unei companii. În mod tradițional, teoria agentului a stat la baza modului în care organizațiile se autoconduc și în care managementul de vârf acționează ca agent al consiliului de administrație al acționarilor și are o singură sarcină - maximizarea rentabilității investiției/profitului. Acest tip de abordare a relației 56 K. H. Spencer Pickett, The Internal Auditing Handbook, Second Edition, John Wiley & Sons Inc, III River Street, Hoboken, NJ 07030, USA, 2006, adaptare și prelucrare din cap. 2 - „Perspectivele guvernanței corporative
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ce au rezultate periodice în veniturile companiei; sarcini excesive în domeniul cercetării și dezvoltării, precum și o recunoaștere a datoriilor pentru viitoare costuri de operare în combinații de achiziții; utilizarea unor ipoteze nerealiste în estimarea datoriilor pentru creșterea veniturilor, spre exemplu, rentabilitatea vânzărilor, pierderile din împrumuturi sau costurile privind garanțiile); utilizarea unei practici intenționate a înregistrărilor incorecte sau necorectarea greșelilor; recunoașterea eronată a veniturilor, înainte de finalizarea vânzării, livrării produselor către clienți, respectiv înainte de finalizarea tranzacțiilor. Din aceste motive, comitetul de audit în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
românii care economisesc, pe care l-am efectuat în primăvara anului 2001, arată o situație diferită față de cea recomandată de Bodo Schäfer. Băncile de stat ocupă primul loc, urmate de băncile private și C.E.C. Acest fapt se datorează raportului bun rentabilitate/risc obținut la bănci, iar poziția C.E.C. se datorează în mare măsură inerției, numărului mare de filiale, precum și de imaginea de siguranță degajată. Fondurile de investiții urmează la mare distanță; poziția lor se explică prin perioada dificilă prin care au
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
atenție; spre deosebire de indicele prețurilor de consum (IPC), IPP arăt... o dezinflație mult mai lent..., chiar reveniri la nivele superioare. Concluziile ar fi urm...toarele: dezinflația poate cunoaște perturbații, chiar si temporare; un IPP substanțial mai înalt decât IPC sugereaz... o rentabilitate diminuat... pentru multe întreprinderi, ceea ce afecteaz... perspectivele lor economice; exist... o relație între evoluția IPP și arierate; nu în cele din urm..., persistentă unor dobânzi înalte depinde de evoluția IPP. Jurnalul Național 8 septembrie 2004 Despre energie din nou Când
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Adrian Munteanu și-a făcut un mod de a scrie din desfășurarea unei retorici invariabil ceremonioase. Nu este vorba de acea inadecvare sublimă care caracterizează operele unor mari scriitori ca Shakespeare sau Eminescu. Aceștia pun în mișcare, fără calcule de rentabilitate, o uriașă și greoaie mașinărie filozofico-poetică, fie și numai pentru a descrie un fir de iarbă. Lui Adrian Munteanu nu îi este proprie această neeconomicoasă utilizare a spiritului creator, cu butonul dat ‹ mereu la maximum, specifică geniilor. Preferința sa merge
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
aproape de pensionare. Pe de altă parte, dacă această generație este aleasă ca să fie prima la părăsirea întreprinderii în conformitate cu planul social, aceasta se întâmplă mai puțin din cauza vârstei, cât pe motiv că remunerarea ei este superioară celei a tinerilor și pentru că rentabilitatea adaptării sale la noile tehnologii este mai slabă, căci a investi pentru un număr redus de ani nu este optim. De ce să accepți un nou loc de muncă știind că pensionarea se apropie, când condițiile de remunerare ale pensionărilor anticipate
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
aparente, căci procentul de servicii pentru tineri nu crește în ritmul reducerii procentului de servicii pentru vârstnici. Avem chiar efectul invers: mărind ponderea sumelor obligatorii necesare finanțării veniturilor pentru înlocuirea pensionarilor, ieșirea din activitate a celor mai în vârstă slăbește rentabilitatea firmelor în detrimentul serviciului. Va fi din ce în ce mai mult o problemă pentru viitor să fie găsite resursele necesare pentru a combate impactul amputării procentului de participare a tinerilor pe piața muncii (Cahuc, 2006). Tabelul 18. Rata de activitate a seniorilor în câteva
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
procentul de creștere economică (procent de randament al sistemului prin repartiție) și procentul de randament al piețelor financiare (pentru aspectele tehnice, cf. Saint-Étienne, 2004). Un argument economic pledează în favoarea unor asemenea decizii. Capitalizarea și repartiția sunt echivalente în termeni de rentabilitate, dacă procentul de dobândă reală și procentul de creștere a veniturilor supuse cotizării sunt egale (la procent de creștere demografică și structură a populației neschimbate). Rentabilitatea repartiției este procentul de actualizare egalând suma cotizațiilor vărsate și suma pensiilor încasate, cea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
economic pledează în favoarea unor asemenea decizii. Capitalizarea și repartiția sunt echivalente în termeni de rentabilitate, dacă procentul de dobândă reală și procentul de creștere a veniturilor supuse cotizării sunt egale (la procent de creștere demografică și structură a populației neschimbate). Rentabilitatea repartiției este procentul de actualizare egalând suma cotizațiilor vărsate și suma pensiilor încasate, cea a capitalizării este procentul dobânzii de plasament a activelor rentabilizat prin atenuarea inflației. Or, dacă din 1945 până în 1980, procentul de creștere a fost superior procentului
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
doua categorie, formată din întreprinderi de drept public, care produc bunuri sau prestează servicii de interes colectiv și care sunt finanțate, în principal, de Stat, prin participații de capital, împrumuturi, subvenții etc. Acestea nu funcționează strict pe principii comerciale, de rentabilitate și profitabilitate, Statul impunîndu-le luarea în considerare a unor obiective mai curînd sociale, obiective de redistribuire, de ocupare, de dezvoltare regională etc., ca și respectarea unor standarde și norme specifice. În ultima vreme, cunosc o răspîndire relativ mare organizațiile private
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mai greu de determinat, mai ales cu transparența necesară. Ceea ce reprezintă banul pentru economia de piață liberă, reprezintă votul pentru econo-mia publică, din punct de vedere politic privind lucrurile. Din punct de vedere economic, tot criteriile economice, de eficiență și rentabilitate, ar trebui să guverneze, măcar într-o anumită măsură și sectorul public. Necazul cel mare îl reprezintă însă acumularea bogăției prin intermediul puterii politice, prin corupție, trafic de influență etc. Guvernul trebuie să slujească cetățenii în mod egal. Tratamentul egal, indiferent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
lipsa unui sistem bine articulat și a unui aparat de stat eficient, care să acționeze în sensul schimbării, reprezintă una dintre piedicile majore în țările aflate în tranziție. Microeconomia furnizează reguli clare de evaluare a performanței economice. Evaluarea eficienței, a rentabilității și productivității este bine dezvoltată și se bazează pe criterii cantitative. Dar, la nivel macroeconomic, evaluarea este mai puțin clară, existînd totuși cîteva obiective sau criterii cantitative pentru măsurarea performanței, bazate pe judecăți de valoare și teorii de raționalitate economică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și-a asumat dirijarea procesului investițional, distribuția veniturilor (implicînd o redistribuire accentuată), formarea personalului, schimburilor comerciale etc. Astfel, întreprinderile publice au devenit un fel de avanposturi ale modernizării economiilor tradiționale. Ele trebuiau să devină avanposturi tehnologice, să realizeze o anumită rentabilitate, un nivel acceptabil de acoperire a cheltuielilor prin venituri proprii (autofinanțare), o alocare eficientă a resurse-lor și o redistribuire echitabilă a veniturilor, în condițiile în care prețurile și tarifele erau administrate, integral sau în parte. În plus, ele trebuiau să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
marginal, acoperin-du-se deficitul financiar al întreprinderii publice prin subvenții de la buget sau taxe speciale. Dar, în practică, nu întotdeauna se poate calcula costul marginal. Atunci, la stabilirea prețului, se aplică regula cos-tului mediu, avîndu-se în vedere realizarea unei rate a rentabilității rezonabile de către întreprinderea publică. Prețul nu trebuie să fie discriminatoriu. Prețurile diferențiate pen-tru același bun sau serviciu se justifică doar în circumstanțe speciale. El trebuie să acopere, în mod normal, cheltuielile de producție și să asigure întreprinderii un anumit profit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
o anumită sumă a veniturilor totale, care rezultă din relația: Vt=C + (V-A) x , unde; Vt = Venitul total necesar; C = Costurile totale; V = Valoarea brută a activelor întreprinderii publice (valoarea lor de înlocuire); A = Amortizarea totală; K = Rata de rentabilitate convenită. Prin împărțirea veniturilor totale la cantitățile livrate se obține prețul unitar. Dificultăți pot apărea datorită fluctuațiilor ratei inflației sau a schimbărilor tehnologice. În ce privește rata rentabilității, la stabilirea ei trebuie să se aibă în vedere faptul că întreprinderea publică să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a activelor întreprinderii publice (valoarea lor de înlocuire); A = Amortizarea totală; K = Rata de rentabilitate convenită. Prin împărțirea veniturilor totale la cantitățile livrate se obține prețul unitar. Dificultăți pot apărea datorită fluctuațiilor ratei inflației sau a schimbărilor tehnologice. În ce privește rata rentabilității, la stabilirea ei trebuie să se aibă în vedere faptul că întreprinderea publică să poată atrage capitalul necesar finanțării unor noi capacități, sau modernizării celor existente. În ce privește prețurile diferențiate, ele se pot practica atunci cînd costurile serviciilor publice respective diferă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
arareori și aceasta, în principal, datorită lipsei mediului concurențial și a responsabilității scăzute. Piețele întreprinderilor publice sunt, de fapt, pseudopiețe, excesiv reglementate și prea puțin preocupate de inovație. Recurgerea, accesul facil la finanțele publice, conduce la o slabă preocupare pentru rentabilitate. În plus, considerațiile și interesele politice produc imixtiuni contraproductive în activitatea întreprinderilor publice, producînd confuzie și frecvente contradicții. Comandamentele invocate ca paravan nu devin, în scurt timp, decît o scuză pentru performanțe economice slabe. Statul introduce multe elemente de rigiditate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
spre optimalitate. Ele se înscriu în logica comercială, în sensul că pentru toate operațiunile avute în vedere se va calcula surplusul total, ținînd cont de surplusul producătorului, dar și de costurile publice, private și externe derivate. Criteriul esențial este deci rentabilitatea socială netă maximală. Pentru a o calcula, ne referim la un singur etalon, moneda, ce va servi la evaluarea ansamblului costurilor și beneficiilor, directe și indurecte, legate de operațiune. Iată de ce această metodă este calificată drept unicriterială. În aparență, ea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
între-prinderile publice au făcut demonstrația unor costuri ridicate, inovare slabă, furnizare defectuoasă, ineficientă, gestionare politică, în avantajul unor privilegiați, birocrație și afectarea gravă a mediului economic. Intervenția neînfrînată a Statului în economie a dus la politizarea dezastruoasă a acesteia. Desigur, rentabilitatea întreprinderilor publice a fost diferită de la țară la țară, dar obiectivele obscure ale gestiunii lor, contradicțiile și "responsabilitatea limitată" sunt extrem de asemănătoare. La fel, personalul incompetent, procedurile complicate inutil și politicile de afaceri, soluțiile manageriale inadecvate. Protejarea între-prinderilor publice în fața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]