134 matches
-
27 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Eugen Evu După câțiva ani de când am citit, e drept, răzleț, mai ales în revistele internet ale diasporei române din Germania și America, scrierile lui Octavian Curpaș, scrierile de tip cronicăresc sau reportericesc, știri sau comentarii la unele cărți românești din diaspore, dar și de întâmpinare, de obicei laudative, încurajatoare, la unii autori din țară, mi-am făcut o impresie ce poate fi subiectivă, nu despre omul de peste ocean, cum s-ar zice
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
și înnobilată de ochiul atent și discernământul obiectiv al iubitorului de frumos și armonie. În cele 180 de pagini ale cărții "Carnet de note" (Editura Aureo - Oradea, 2015), autorul a crezut de cuviință să comaseze cele aproximativ 60 de note reportericești și relatări memeorialistice în cinci capitole, triate și adunate, nu pe criterii calendaristice sau localizări, ci legate de tematica abordată. Ivan Lungu este un scriitor-reporter în această carte. Activ, nelipsit la activitățile culturale și întâlniri aniversare ale celor din aliaua
CONSEMNĂRI LA UN „CARNET DE NOTE” – RECENTA CARTE A LUI IVAN LUNGU de ERNEST HUŞANU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368959_a_370288]
-
1760 / 1762, «Moroș Illia» - adică „Ilia de Maris > Morosh > Mureș“. Din „cuvântul înainte“, pus de autor sub un arhicunoscut titlu „romantic-eminescian“, La o aniversare, Distinsul Receptor poate reține ca „jaloane“ / „elemente“ monografice (dar fără rigoarea trimiterilor științific-bibliografice „la surse“), ori reportericești: «Ilia este așezată pe malul drept al râului Mureș» (ibid.), între poalele de nord ale Munților Ruscăi (ramificare din Carpații Meridionali) și poalele sudice ale Munților Metaliferi (care țin de Carpații Apuseni), fiind «o așezare strategică, deoarece, pe Mureș (Maris
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
care să-mi dea curaj. Scriitorii cărților mele preferate au rămas într-un turn de fildeș, inaccesibili, ca și artiștii pe care-i admiram la teatru. Cum aș fi putut bănui atunci, că într-o bună zi, prin preocupările mele reportericești voi afla cât sunt de vulnerabili acești zei pe care-i așezăm pe un piedestal de neatins. De unde să fi știut că și-n omeneștile lor slăbiciuni, ne depășesc pe noi, oamenii simpli, admiratorii lor. Prima revelație de acest gen
ELOGIUL CĂRŢII de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357707_a_359036]
-
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” - fotojurnal paradoxist de Ștefan Vlăduțescu Florentin Smarandache a acreditat o specie literară paradoxistă și sincretică: fotojurnalul instantaneu. Este vorba despre un discurs literar hipertextual cu elemente fotografice, reportericești, culturale și științifice. Într-un fel, avem de a face cu un jurnal însoțit de fotografii confirmative, revelatoare. Mișcarea ideilor o asigură observațiile proaspete și reflecțiile paradoxiste, adică surprinzătoare și de profunzime. Mobilitatea și atenția la ceea ce este semnificativ sunt
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339530_a_340859]
-
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” - fotojurnal paradoxist de Ștefan Vlăduțescu Florentin Smarandache a acreditat o specie literară paradoxistă și sincretică: fotojurnalul instantaneu. Este vorba despre un discurs literar hipertextual cu elemente fotografice, reportericești, culturale și științifice. Într-un fel, avem de a face cu un jurnal însoțit de fotografii confirmative, revelatoare. Mișcarea ideilor o asigură observațiile proaspete și reflecțiile paradoxiste, adică surprinzătoare și de profunzime. Mobilitatea și atenția la ceea ce este semnificativ sunt
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
și oferite cu generozitate, pentru a rămâne în istorie ca pagini ale exilului românesc. Pe această plajă uneori însorită, alteori mohorâtă, dar niciodată pustie de oameni, Octavian Curpaș nu face altceva decât radiografiază destine pornind de la fapte reale în stil reportericesc, adăugând caratele talentului său de neîntrecut povestitor și interlocutor iscusit care știe să „smulgă” extraordinarul din faptul banal, fantasticul din real și chintesența din orice întâmplare, nu fără tâlc, pentru cei care citesc ori ascultă. Istorisirile sunt antrenante, bine întocmite
REPORTER ÎN PATRIA DIN SUFLET ŞI CUVINTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341761_a_343090]
-
coagulată în metafore și comparații accentuează cu acuitate tabloul natural și fluid al meleagurilor moțești. Reportajele sunt presărate cu imagini ce completează vibrația sentimentelor trasmise, fapt ce ne face să conchidem că reportajele Doinei Mărghitaș sunt dilatări epice, în glisările reportericești, dânsa punând un indiscutabil talent al rememorării, arătând adică și virtuți de narator. Al.Florin Țene Membru correspondent al Academiei Americană Română Referință Bibliografică: Reportajul literar, frescă sentimentală a Țării Vlădesei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
REPORTAJUL LITERAR, FRESCĂ SENTIMENTALĂ A ŢĂRII VLĂDESEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372866_a_374195]
-
așează, totuși, pe cei doi poeți în loje diferite: Sorescu sugera, forțâmd ingenuitatea limbajului, o mentalitate și o psihologie, teatralismul poeziei sale fiind mai degrabă o expresie a verosimilității, iar nu o convenție.Sorin Grecu, dimpotrivă se folosește de instrumentele reportericești și oralitatea exprimării pentru a sugera, prin deriziunea verbozității, precaritatea realului. Descoperim în aceste poezii înclinația poetului spre relatare și trăire, elemente ce trădează ziaristul, reporterul de televiziune Sorin Grecu. În acest volum, poetul impinge până la ultimile consecințe ambiguitatea dintre
SORIN GRECU-POETUL FERICIRILOR APOCRIFE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348360_a_349689]
-
și Statele Unite Editura „Anthem”, Arizona, SUA octombrie 2011 Surprinzându-ne plăcut, Octavian Curpaș ne oferă, în miez de toamnă, o carte scrisă într-o manieră diferită de cea cu care suntem obișnuiți, o îmbinare reușită între relatarea de tip jurnalistic, reportericesc și analiza profund-psihologică a unei palete largi de profile umane și istoriile lor de viață. După cum reiese chiar din subtitlul ales cu grijă de către autor Un alt fel de „pașoptiști”români - în totalitate reali -, aparținând primului val de refugiați politic
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
subiect la modă, homosexualitatea, care în trecut nu era o problemă fundamentală de... stat (Deci nu se punea problema asta, constată tînărul), autoarea "Vlașinilor" o retează: Absolut! Erai prost sau deștept. Restul erau scorneli. Mă așez vădit imprudent în condiție reportericească și-i pun lui Mihai Ursachi întrebarea: Dacă, chemat acum în fața instanței supreme, ai fi obligat să alegi: viață sau poezie, ce ai alege? Și ca scenariul să fie complet (complet în felul nostru amuzat-histrionic) îi și scriu întrebarea pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Aurul negru de Cezar Petrescu. Se apleacă stăruitor asupra unor romane contemporane (Groapa de Eugen Barbu, Cuscrii de Alecu Ivan Ghilia, Anii tineri de Nicolae Țic), asupra povestirilor scrise de Remus Luca și Nicolae Velea, precum și asupra nuvelelor și însemnărilor reportericești ale lui Traian Coșovei. O adevărată pasiune vădește față de narațiunile inspirate din istoria și peisajul țării ale lui Mihail Sadoveanu, impresionând prin calitatea transpunerilor. Din suita textelor de inspirație istorică traduse nu lipsesc romanele Neamul Șoimăreștilor, Zodia Cancerului, Frații Jderi
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
schimbării este deschiderea, la 9 decembrie 1955, de către G. Călinescu a rubricii „Cronica optimistului”. Replică la „Cronica mizantropului”, ținută în „Adevărul literar și artistic”, apoi în „Vremea” (sub semnătura Aristarc), această rubrică, de caracter atotcuprinzător (microeseuri literare, estetice, morale, confesive, reportericești, fanteziste etc.) exercita o putere magnetică de atracție, toți intelectualii, mai ales cei tineri, așteptând vinerea, ziua de apariție a C., cu nerăbdarea de a o citi. Din aprilie 1956, colaborează tot mai susținut, semnând articole și poezii, T. Arghezi
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
întrevadă cum în această lume zace, ca în haosul începuturilor, întreagă, rădăcina miraculoasă a vieții. Oralitatea tonului și umorul transcriu minunarea poetului în fața imprevizibilei naturi umane. Verva stilistică, truculența verbală, echilibrul aparte dintre compasiunea pentru omenirea căzută, spunerea fără patos, reportericească și, prin ea, sugestia demonicului și a damnării fac din al doilea volum al lui A. un moment unic în poezia românească. În Cărticică de seară, îmbolnăvirii de vreme, vulnerabilității, frământărilor abstracte și sterile („Cântecul nu e bun,/ Cuvântul e
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Criticii Dramatice și Muzicale, iar în 1934 participă alături de Maria Filotti și I. M. Sadoveanu la Congresul internațional de teatru de la Moscova. Însemnările de călătorie din URSS, ca și cele din Spania, Portugalia și Cehoslovacia conțin vioaie narații de tip reportericesc, uneori cu o abilă tehnică a reorganizării elementului senzațional. SCRIERI: Balcicul în artă, București, 1931; Jean-Louis Forain, București, 1931; Plastica anului. 1930-1932, I-III, București, 1933; Giovanni Schiavoni, București, 1939; Gh. Asachi, București, 1957; Pallady, București, 1958. Traduceri: Stendhal, Roșu
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
Erosul parcurge o scală variată, de la melancolia blândă a iubirii pierdute la jubilația regăsirii. Căutarea esențelor dincolo de eveniment și sentimente este o constantă. Experiența războiului, cuprinsă în notațiile sincopate din placheta de poezii Însemnări pe scut (1968) ori în paginile reportericești din jurnalul de campanie Oameni în alb (1970) se convertește în literatură în spiritul aceluiași program. Frumusețe amară (1969) cuprinde câteva nuvele izbutite, ilustrând o mare varietate tehnică, dar și subiecte diverse. Atitudini critice (1973) își propune o panoramă a
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
transformarea ireversibilă a unei lumi supuse traumatismelor istoriei. Autorul surprinde cu aparentă detașare dramatica dispariție a unor mentalități vechi, modificarea relațiilor țăranului cu pământul, fractura între generații. Parte din recolta de fapte, de gesturi, de replici obținută pe calea observației reportericești este valorificată în povestiri, nuvele, roman, piese de teatru. Scriitorul posedă o capacitate remarcabilă de a reprezenta, printr-un montaj impasibil de fapte, prin succinte notații de atmosferă, prin replici anodine, tensiunea unor situații, întâmplări sau stări obișnuite, dar importante
MATEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288060_a_289389]
-
a reportajului atât în planul construcției, cât și în acela al componentelor substanței epice (profilul lui Toader Duminică poate fi regăsit în trăsăturile altui personaj, bătrânul Parascan). O altă scriere romanescă, Masa de biliard (1983), se construiește în aceeași manieră reportericească, articulând o durată epică din suma unor secvențe temporale. Firul epic adună momente din viața unui om incapabil să trăiască în prezent pentru că se dovedește neputincios în fața trecutului său. După reportajele de călătorie din Peisaje (1985) și publicistica din Fotograme
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
de carton, care, după ce se îndepărtează de familie și de comunitate, cutreierând munții alături de un grup de legionari, se hotărăște totuși să se înscrie în colectivă din rațiuni pragmatice. Romanul este rebarbativ la lectură, mai ales din pricina stilului, fie prea reportericesc (în consemnarea unor fapte), fie liricoid (în exaltările protagonistului sau în elogiile bombastice aduse clasei țărănești). Reușite sunt figurile satului de odinioară (strămoși ai eroului) și personajele feminine. Speciale au fost și unele circumstanțe legate de receptarea cărții, nu doar
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
senectuții, nu mai puțin fascinantă (actrița Nauzica). Personajele-naratori practică până la epuizare analiza partenerilor și introspecția, excesul fiind atenuat întrucâtva de momente de epic senzațional (biografia lui Sebastian-unchiul și a lui Beniamin Arvatu, fost potentat comunist devenit gangster) sau de secvențe reportericești (ultimele zile ale insulei Ada Kaleh). Tema obsedantă a lui F., deteriorarea inexorabilă a relațiilor dintr-un cuplu, revine în structura romanului Dansul focului, în centru situându-se adolescenta, apoi tânăra Raluca, îndrăgostită mai întâi de arhitectul Laurențiu, pe care
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
identificării cu cei din jur la scara democrației cosmice. Edificatoare este însă cartea Scene din viața lui Shakespeare (1958), care îl plasează pe G. printre exegeții importanți ai marelui dramaturg. În ciuda stilului ușor accesibil, cu tente de romanțare și abordări reportericești, contribuțiile interpretative sunt indubitabile. Ordonată în trei secvențe dispuse cronologic, materia reface drumul vieții și al operei într-un context istoric, social și cultural amplu. Analiza poeziilor și a pieselor are în vedere aspecte multiple - ideație și semnificații, personaje și
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
dă și titlul volumului, Trenul de noapte, apropiindu-l pe G. de aceia dintre comilitonii săi care (în special în ultimii ani ai decadei) au trecut în tabăra „fabulanților”. Căzând în sfera insolitului, povestirea se depărtează radical de rețeta transmisiilor reportericești în direct - de tip Mircea Nedelciu -, virând în direcția contrară. Într-o gară de provincie uitată de lume evoluează două personaje anonime - un acar și un șef de stație bovaric. Harul narativ al prozatorului îi surprinde pe ambii în succesiunea
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
dintre cele mai caracteristice prozei lui Bedros Horasangian. Vorba mustoasă a precupeților se ciocnește în paginile acesteia cu sintagma ultrasavantă, eseul de cea mai densă cerebralitate contrapunctează oralități de periferie [...]. Tehnica, în culegerile de proză scurtă e, încă o dată, adesea reportericească [...], dar (pseudo)reporterul e dublat în permanență de un observator al etern omenescului nespectaculos, al tragicomicului banal, al stereotipiei cotidiene absurde și, mai ales, de un eseist contemplativ și sceptic, spirit zarifopolian, cu gustul „ideilor gingașe”. DUMITRU MICU SCRIERI: Curcubeul
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu” ș.a. După 1990 susține rubrica intitulată „Cafeaua de dimineață” în ziarul „Monitorul” (Iași) și conduce revista ieșeană „Cuvânt și suflet”. Prima carte a lui L., Din pridvor (1962), reunește schițe și povestiri de pronunțată factură reportericească, pe tema-clișeu a prefacerilor socialiste și a mutațiilor de conștiință. Se relevă schița Zestrea Elvirei, ce creionează fugar profilul Elvirei Cantacuzino-Pașcanu, personaj central în romanul Landoul cu blazon (1984). Motivul omului care schimbă locul și civilizează satul arhaic impunând armonia
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
din scrisul lui L. o constituie cele șase volume de evocări intitulate Umbre (1970-1991), prin care se încearcă o reconstituire mozaicală a vieții culturale a Iașului dintre anii 1930 și 1990. Deși autorul declară că textele ar fi simple demersuri reportericești, „fără pretenții literare”, unde meritele sale sunt doar „sagacitatea și ținerea de minte” care îi sunt proprii, ele se înscriu printre paginile cele mai bune ale genului. Portretizarea subtilă, descrierile ambianței naturale, desenul unor medii, mai cu seamă chipul urbei
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]