238 matches
-
din direcțiile ideologice alternative. Corpul integrat spațiului virtualității mediatice este socotit o convergență existențială și social-ideologică între condiția fizică și cea computațională: cyborgică, ca o interfață între organic și cibernetic, avatarică, ca o situare la limita întâlnirii dintre uman și reprezentațional, dar și transgenică, ca o conlucrare între biologic și tehnologic. Trupul este privit în interactivitatea elementelor și a proceselor sale și a lumii în care este integrat, iar noile ipostazieri tehnologice ale corporealității nu fac decât să întărească calitatea activă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnoartistice de tipul realității virtuale, aflate în vecinătatea paradigmei iconic-navigaționale a corpului, pot susține o interpretare fenomenologică, precum sunt cele ale artistei canadiene Char Davies. Artista a început prin a picta în mod tradițional, aderând, în anii ’70, la pictura reprezentațională și la fotorealism, utilizând jocul luminii, al suprafețelor și al marginilor solide, pentru ca, în a doua jumătate a anilor ’80, să renunțe la pictura bidimensională în favoarea graficii tridimensionale pe computer. În perioada 1987-1997, artista a funcționat ca director fondator al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de agent non-reprezentațional. Interpretarea fenomenologică a trupului virtual devine, prin urmare, legitimă. În această paradigmă integrativă, spațiul artistic virtual devine un mod viu de experimentare corporal-mintală a imaginii, alăturând perspectiva fenomenologică a existenței, a conștiinței și a percepției la efectul reprezentațional al unui icon. Așadar, imaginea virtuală suferă și produce la rândul ei transformări ontologice ale subiectului-receptor și ale artistului creator, mutații (tematice și formaleă cognitiv-senzoriale ale propriului statut vizual, modificări artistic-estetice și social-comunicaționale. 3.6. Critica corpului virtual la Paul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
instrumente de exprimare a alterității postcoloniale (vezi Grossberger-Morales, 2000Ă, fie de acțiunile concrete de a evidenția faptul că cyberspațiul nu este doar supus divergențelor de gender și ostil intervenției femeii, ci și disonanțelor de rasă, cyberfeminismul postcolonial ilustrează varietatea tiparelor reprezentaționale și a strategiilor locale ale femeilor (mai degrabă decât cele ale Femeii, „eternul feminin”Ă. Internetul devine, astfel, modalitatea de vizibilitate locală, dar și de inserare a localului în globalitate, de împuternicire a diverselor tipuri de alteritate. Corpul, indiferent de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și limitative. Balanța dintre libertate și noile forme de constrângeri tehnologic-comunicaționale ale entității umane cibernetizate rămâne a fi înclinată într-o direcție sau în cealaltă în funcție de prezența sau de lipsa responsabilității umane. Identitatea postumană hibridată intră în paradigme existențiale și reprezentaționale virtuale, relaționând noțiuni ale corporalității, ale subiectivității sau ale politicii de practicile culturii vizuale. În acest sens, existența nu poate fi delimitată de imaginarul tehnocultural care simultan realizează ființa umană și o ficționalizează la granița unor noi modele de ființă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
față), analitice de tipul celei intitulate Diddling Considered as One of the Exact Sciences/Escrocheria considerată ca una dintre științele exacte sau a celei cu nume julesvernian The Balloon Hoax/ Farsa cu balonul confirmă preocuparea ideologică a autorului pentru funcția reprezentațională a creației artistice. Diddling... este idubitabil un manifest estetic cu cifru, în care conținutului ficțional al literaturii i se atribuie necondiționat calități transcendente. Realitatea în sine rămîne o fenomenalitate neinteligibilă. Semnificațiile ei de profunzime pot fi revelate doar prin transfigurare
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
realiza singuri acest lucru pe parcurs. Desigur, nimeni nu reușește să facă vreo distincție cu certitudine, textul dovedindu-se pînă în ultima clipă a redactării oarecum suspendată foarte organic, din punct de vedere tematic, evenimențial și stilistic. O mică ruptură reprezentațională se produce în momentul începerii aventurilor pe Jane Guy, povestirea devenind ceva mai profesională, mai aplecată asupra detaliului marinăresc și făcînd, prezumtiv, intrarea în scenă a omului mării (Pym). Supoziția nu rezistă, însă, în totalitate. Detaliile tehnice abundă și în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
se manifestă ca nucleu al universului textual. Ultimul se țese în jurul său asemenea plasei în jurul păianjenului. De aceea, putem sesiza în relatarea minuțioasă a naratorului-jurist arta echilibrului inexpugnabil. Avocatul de succes pare să îi înțeleagă importanța vitală, întrucît metaforele sale reprezentaționale se construiesc împrejurul acestui semnificant. De exemplu, biroul unde lucrează este o alegorie a balanței inexplicabile între antinomii. Cei doi funcționari principali care îl deservesc, Nippers și Turkey (numiți de Petre Solomon Cleștișor și Curcanul), trec succesiv prin metamorfoze bizare
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
romanului s-ar putea găsi acolo. Sur prinde, la această voce impersonală, de grup, interesul constant pentru enigma fetelor Lisbon, interes prelungit, iată, și în anii maturității, cînd are loc confesiunea epică propriu-zisă. Naratorii au abordat misiunea lor perceptivă și reprezentațională (de "reflectori", cum ar spune Henry James) aproape profesional, reconstituind tragica poveste din mărturii cu caracter detectivist. Ele sînt numerotate de la 1 la 97 și cuprind, pe lîngă fotografii, jurnalul personal al Ceciliei și hîrtii recuperate din casa Lisbonilor (inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
întâmplă în majoritatea scenariilor modernității, ci „recunoașterea“ bruscă, neanticipată a caracterului dialectic al lucrurilor: „Das dialektische Bild ist ein aufblitzendes. So, als ein im Jetzt der Erkennbarkeit aufblitzendes Bild, ist das Gewesene festzuhalten.“ Consecința este ieșirea gândirii din regimul ei reprezentațional, intențional. Nu mai este vorba de construcția unui obiect care este plasat în opoziție cu subiectul, ci de un moment „mesianic“ al istoriei unui obiect, anume cel al „răscumpărării“ trecutului său uitat. A cunoaște este echivalent, acum, cu a răscumpăra
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fiind, în același timp, o incursiune în sfera reprezentărilor anistorice și istorice ale individului care participă la timpul umanității, dar și în sfera naturii umane. Discuția despre imagine trebuie să aibă în vedere toate tipurile de reprezentare mentală, istoria noastră reprezentațională, ce au gândit, și-au imaginat, au crezut și au sperat oamenii din cele mai vechi timpuri și până astăzi, dar și felul cum au comunicat și au interacționat, felul cum au poziționat și conturat atât relația cu sinele, cât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
termenii de conceptualizare și abstractizare, filosoful discutând doar despre elemente particulare, despre situații concrete și nu despre elemente cu caracter general, despre serii de însușiri comune. Pe de altă parte, Mitchell îmbogățește cercetările în domeniul imaginii susținând că în cadrul procesului reprezentațional imaginea obiectului prinde viață, copia acestuia fiind atât de reală încât se poate considera ca are propria ei existență. De asemenea, primul capitol subliniează importanța abordării interdisciplinare a imaginii propunând o redimensionare a investigației imagologice, cu ajutorul filosofiei, psihologiei sociale și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
situează literatura comparată atât ca o reflexie, cât și ca o reflectare a reprezentărilor indivizilor. Ce este important de reținut este faptul că, până în acest moment, problema dominantă a studiilor imagologice din Europa de Vest este cea a străinului și a relației reprezentaționale care se stabilește între alteritate și identitate. Și istoria, în special cea dedicată studiilor despre Bizanț, dar nu numai, a acordat un spațiu amplu imaginii celuilalt, în 1985 Hélène Ahrweiller propunând ca imaginea istorică a celuilalt să fie obiectul de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
îl reprezintă devenirea întru celălalt, fenomen care dezvăluie faptul că între identitate și alteritate există un permanent schimb la nivelul conținutului. În timp ce investigarea structurilor arhetipale și modul acestora de exprimare a trăirilor umane, miturile și simbolurile, pun în lumină întrebările reprezentaționale pe care individul le moștenește și respectiv răspunsul pe care vechile culturi l-au dat acestora, analiza formelor determinate istoric ale imaginii din capitolul al patrulea, Imagine, reprezentare, stereotip evidențiază un model structural de procesare a realității, prin investigarea elementelor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mentalitate, spune Braudel, dictează atitudinile, orientează opțiunile, înrădăcinează prejudecățile și înclină într-o parte sau alta mișcările unei societăți fiind eminamente un fapt de civilizație 4. În acest sens, mentalitățile dominante în epocă vor orienta imaginile, stând la baza procesului reprezentațional. Pe de altă parte, paradigma imagologiei istorice susține că religiile nu generează tipuri de societăți, ci doar le influențează, acestea modelându-se după provocările mediului și după structura ocupațională care asigură supraviețuirea grupului 5. Practic, toate aceste abordări sunt de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sau imateriale în minte, ci de a avea o anumită abilitate de a recrea și reinterpreta permanent obiectele și lumea înconjurătoare. Din acest punct de vedere, perspectiva lui Roland Barthes asupra imaginii reprezintă o cu totul altă viziune asupra procesului reprezentațional, întrucât obiectul nu se identifică cu imaginea lui, între acestea intervenind o anumită simplificare a proporțiilor, culorilor și sistemului de referință prin care este perceput acesta, dar, cu toate acestea, în opinia lui Barthes, simplificarea nu presupune o transformare, cel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Sinergia senzorială despre care vorbește cercetătorul american este un fenomen complex care generează efecte în lanț, în sensul că activarea unui simț va declanșa altul, conducând în final la un șir de trăiri și emoții care pun stăpânire pe procesul reprezentațional și creează legătura afectivă cu obiectele. Punctul de vedere al lui Lindstrom are la bază faptul că, în epoca modernă, simțurile sunt mijloace de comunicare și, cu ajutorul lor, oamenii se bucură de experiențe care le îmbogățesc viața și care îi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că un concept presupune o serie de atribute generale pe care obiectele dintr-o clasă le au și dacă luăm în considerare teoriile filosofice despre diferite concepte, putem observa că gândirea prin concepte și abstractizarea nu este lipsită de procese reprezentaționale, atributele, caracteristicile, oricât de generale și lipsite de particularități ar fi, sunt legate inevitabil de anumite imagini. Conceptul de fericire, indiferent că este capacitatea de a da sens lumii, de a te bucura de mulțumirea celor din jur, de a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin atribute generale care conduc implicit spre anumite tipuri de reprezentări. Astfel, capacitatea omului de a identifica și gândi prin intermediul unor atribute generale, de a abstractiza pe trepte ierarhice obiectele și fenomenele care-l înconjoară nu rămâne în afara unui proces reprezentațional, structurat și cu ajutorul imaginației. În afara acestei relații, cum s-ar putea explica diferitele concepții filosofice despre dreptate, fericire, libertate, putere politică, bine sau adevăr? Cum am putea înțelege diferențele de conținut și perspectivă dintre viziunile filosofice despre acestea, atât de la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dreptate, fericire, libertate, putere politică, bine sau adevăr? Cum am putea înțelege diferențele de conținut și perspectivă dintre viziunile filosofice despre acestea, atât de la o epocă la alta, cât și în interiorul aceleiași epoci? Dacă abstractizarea nu ar presupune un proces reprezentațional și imaginativ, atunci am discuta despre o similitudine fără valoare epistemologică, dar și despre noțiuni fără semnificație. Din acest punct de vedere, gândirea prin imagini este o formă superioară de a înțelege lumea, atât timp cât imaginile sunt considerate a fi reprezentări
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sens, este fundamentală analiza disciplinelor socio-umane și umaniste care au căutat răspunsul la întrebarea ce este imaginea, pentru a confirma ideea că imaginea nu poate fi investigată decât printr-o abordare interdisciplinară. Psihologia se referă la imagine din perspectiva procesului reprezentațional, considerând că imaginea este un produs mental care are ca scop reflectarea realității obiective, produs care are loc cu ajutorul imaginației, fiind procesul de a crea experiențe interne prin valorificarea informațiilor senzoriale și perceptive 67. Fiind un proces perceptiv, imaginea este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
gândirii care are sens și se orientează în jurul unui pol de identitate pe care ea îl pune"94. Astfel, Husserl nu are în vedere situația obiectului în cadrul realității și nici realitatea acestuia, ci sensul pe care îl dobândește în cadrul procesului reprezentațional. În termenii lui Alexandru Boboc, prin "ideea conștiinței intenționale este pusă în umbră definitiv concepția conștiinței-oglindă, trecându-se la o abordare cu adevărat modernă a întregii problematici a cunoașterii"95. Edmund Husserl distinge între imaginea-lucru, imaginea-obiect și imaginea-subiect, în opinia
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
abordează imaginarul dintr-o perspectivă antropologică, însă, aduce în plus o dimensiune sociologică și politologică 120. Pentru Jean-Jacques Wunenburger, imaginarul exprimă o anumită relație a omului cu lumea, ceea ce, în mod evident, implică prezența valorilor, atitudinilor și a unui model reprezentațional după care are loc procesul imaginar. Pentru a sublinia funcția simbolică a imaginarului, autorul delimitează noțiunea de imaginar de mentalitate, mitologie și ficțiune, susținând că "a imagina înseamnă să treci dincolo de marginile lumii și ale istoriei printr-un joc pluriform
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
diferența dintre imagine și obiect este dată de ceea ce imaginea semnifică și comunică, prin însăși esența ei, imaginea tinzând către o cunoaștere proprie 131. Din punctul de vedere al lui Jean-Luc Nancy, procesul prin care se formează imaginea este unul reprezentațional, acesta nefiind în niciun caz înlocuirea originalului la nivel mental, întrucât "prefixul redin cuvântul reprezentare nu este unul repetitiv, ci ține de intensificarea sensului obiectului"132. Cu toate acestea, Nancy nu identifică imaginea cu reprezentarea, evidențiind că între acestea există
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imagologiei au fost, în principal, bazate pe investigarea autoimaginii și a heteroimaginii popoarelor. De fapt, cercetarea imagologică pune accent pe înțelegerea felului cum este construită imaginea celuilalt, în special imaginea anumitor popoare și națiuni, indiferent de proximitatea față de subiectul actului reprezentațional. Punctul de vedere al lui Hugo Dyserinck, ca de altfel al multor cercetători tributari perspectivei literare a imagologiei, susține că "imaginile legate de caracter și identitate nu sunt reprezentări mentale ale unei națiuni despre alta, ci sunt articulate ca fiind
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]