95 matches
-
i-a îndreptat pașii spre arta dramatică, unde sufletul încetează de a mai fi obiectul abstract al analizei pentru a prinde viață în forma obiectivată a dialogului dramatic, și unde sentimentele capătă (pe scenă) chip concret, devenind, într-un cuvânt, reprezentabile. Așadar, nu numai din necesități teoretice, din dorința de a pătrunde în intimitatea procesului creator (cu un ochi la aplauzele mulțimii, desigur) pare să fi scris criticul în epoca "pașilor pe nisip" o dramă, plus numeroase scenete sau fantezii dialogate
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
acestor viziuni, o serie de aspecte speciale pot fi regăsite în cadrul religiei budiste și a celei creștine. În acest sens, dacă "budismul neagă formele tradiționale de reprezentare a divinității"298, ignorând din principiu această tendință, creștinismul conferă realitate unui Dumnezeu reprezentabil, grație întrupării Sale în persoana lui Iisus Hristos. Observăm așadar, chiar și din aceste puține exemple, un recurs permanent al imagisticii sacre la o anumită simbolistică existentă în majoritatea sistemelor religioase. De altfel, cel puțin în cultura creștină, redarea vizuală
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
limpezi și primăvăratice, apele curgătoare, apa grea, apele compuse, apa maternă și feminină, apa purificatoare, apele dulci. Felul în care se formează imaginile și persistența lor indică faptul că experiența naturală umană poate trece dincolo de vizibil, într-o lume a reprezentabilului și imaginarului. De aici și până la mitologie și apoi până la asocierea acestora cu diferite practici divinatorii nu este decât un pas. 235 J.G. Frazer arată cum triburile bantu din sud-estul Africii sau cele din centrul Africii consideră că pentru a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
autorizată de aparatele ei să-și creadă ochilor. Prima care a pus un semn de egalitate între vizibilitate, real și adevăr. Toate celelalte, și a noastră până de curând, considerau că imaginea împiedică vederea. Acum, ea are valoare de probă. Reprezentabilul apare ca irecuzabil. Or, cum piața fixează din ce în ce mai mult natura și limitele reprezentărilor sensibile, mediatizate de industrii, semnul de egalitate se transformă și devine: "nevandabil = ireal, fals, nevalabil". Doar solvabilul este valabil, are valoare numai ceea ce are o clientelă. Alinierea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
despre asta pielea care asudă? Se prea poate să fi devenit, cu cunoștințele artistice acumulate din pozele din cutiile de țigări din anii tinereții mele, agasant pentru personajul îmbrăcat numai în negru. Dar ori de câte ori întâlnirea din casa scărilor îmi devine reprezentabilă, ea nu permite citate, din cauză că a rămas conservată în ger. Neprescurtat, aud până astăzi numai decizia profesorului de artă menită să mă aducă la realitate: „Este închis din cauza penuriei de cărbuni“. Atunci, asta a sunat a verdict definitiv. Cineva, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
costumate când așa, când așa, se servindu-se fără jenă, ca și când ar fi inventate, din camera de recuzită. Căci, din cauză că în preajma și pe teritoriul de protecție al acestui bărbat cumsecade cu barba încrețită expresiv, posibilul și imposibilul deveneau imaginabile și reprezentabile în tablouri, mai târziu, când cerneala nu mai voia să mi se termine odată, un personaj închipuit și-a aflat locul în menajeria lui Pankok. Capitol după capitol, el își trăia romanul său cronofag. În fiecare dintre ele, se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mod aparte o teorie a imaginarului medieval este mai ales "ontofania imaginii", precum și posibilitățile de exprimare a teologiei iconodule sau iconoclaste, sensul epifaniilor, teoria și imaginea Întrupării, ca reprezentare figurală sau măcar intuitivă a alterității divine, dar și a i-reprezentabilului. În ceea ce privește arta figurativă cu subiect religios, imaginea se cere a fi analizată sub aspectul capacității ei de a exprima sensul imanent sau transcendent, în raport cu intelectul imaginativ care a creat-o și cu teoriile gândirii imaginative specifice acelei culturi, perioade, spiritualități
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o consecință a acestora, cu dualitatea și duplicitatea, cu similitudinea și autenticitatea, cu aparențele și realitatea), raport definit în relație cu un model referențial. Regăsim aici semnul și procesul semiotic, declanșat de raportul dintre un substrat material și conținutul său reprezentabil sau imaginabil. Cele două procese numite anterior (de realizare a imaginii și de realizare a sensului) sunt însă diferite de tehnicile de reprezentare specifice artelor plastice sau de analiza modurilor de semnificare, specifice științelor limbajului. Ele se "traduc" pentru imaginar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
in Literature and Electronic Media. Baltimore: John Hopkins UP, 2001. 11 Thomas definește câteva figuri la care face apel simbolul pentru a prinde formă: alegoria (mijloc figurat de exprimare a unui concept sau a unei idei abstracte; oferă un suport reprezentabil - mineral, vegetal, animal, uman, un sens abstract, dar clar definit.) Atunci când alegoria îmbracă o formă antropomorfă, ia numele de personificare ("Justiția") și elementele de conceptualizare devin "atribute" (balanța, spada pentru executarea sentinței). Prin raport cu simbolul, alegoria blochează într-un
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
corespunde noului „mod pragmatic de a pune și rezolva problema instruirii eficiente” (I. Negreț, 1980: 23), de aceea se recomandă proiectarea centrată pe obiective. în consecință structurarea noii proiectări pe baza obiectivelor educaționale specifice disciplinei limba și literatura română este reprezentabilă ca în schema pe care o redăm mai jos. Totuși, trebuie să observăm că noutatea abordării nu este bine pusă în evidență și nici susținută corespunzător cu argumente suplimentare, nici exemplificată măcar, astfel încît nu se poate urmări corespunzător cum
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
parte din consumul reprezentărilor imagistice devenite realități În sine, autonome. Imaginea devine realitatea principală, iar realitatea a ceea ce este reprezentat devine secundară, chiar inexistentă. Arhitectura nu face excepție. Ca edificiu material, ea oferă vizualității cu generozitate o sumă de elemente reprezentabile În imaginea fotografică, elemente care capătă În acest mediu o existență pusă sub riscul autonomiei formale. Autonomia, spectacolul, seducția rapidă, sunt ingredientele de succes ale culturii consumului de arhitectură reprezentată În imagini. Acest tip de imagine se autoproclamă suficient cunoașterii
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
succes ale culturii consumului de arhitectură reprezentată În imagini. Acest tip de imagine se autoproclamă suficient cunoașterii arhitecturii, statut Întărit și de dificultatea de a o verifica, datorită distanțelor fizice deseori inaccesibile dintre observatorul imaginii și arhitectura fotografiată. În privința realităților reprezentabile ale arhitecturii, un fotograf poate căuta fie valoarea de consum a fotografiei , fie pe cea de arhivă . Am văzut care sunt caracteristicile celei de consum. În privința valorii de arhivă, credem că este esențială conștientizarea că reprezentabilul arhitecturii poate Încăpea doar
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
arhitectura fotografiată. În privința realităților reprezentabile ale arhitecturii, un fotograf poate căuta fie valoarea de consum a fotografiei , fie pe cea de arhivă . Am văzut care sunt caracteristicile celei de consum. În privința valorii de arhivă, credem că este esențială conștientizarea că reprezentabilul arhitecturii poate Încăpea doar incomplet Într-o imagine aparent exhaustivă. În accepțiunea lui Massimo Rossetti, arhitect și universitar italian, (Gagliardi 2010: 9) identificăm noțiunea de comunicare Într-o ipostază greu cuantifiabilă, din următoarele considerente: arhitectura nu este niciodată o simplă
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
lizibilitatea ierarhiei dintre determinat și determinant este o condiție primară și obiectivă a fotografiei de arhitectură. Ierarhizarea finalităților fotografiei (imaginea În sine versus arhitectura sursă) se face evident În favoarea arhitecturii. Aceasta este o realitate sistemică experimentabilă direct, din care registrul reprezentabil este doar un element component. În consecință, imaginea arhivă trebuie să ia În considerare În cazul În care se raportează la reprezentabilul arhitecturii, că ea prezintă indirect, reprezintă Într-un mediu străin și virtual, un element al unui sistem scos
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
versus arhitectura sursă) se face evident În favoarea arhitecturii. Aceasta este o realitate sistemică experimentabilă direct, din care registrul reprezentabil este doar un element component. În consecință, imaginea arhivă trebuie să ia În considerare În cazul În care se raportează la reprezentabilul arhitecturii, că ea prezintă indirect, reprezintă Într-un mediu străin și virtual, un element al unui sistem scos din contextul său inițial. Privită din această perspectivă, o ima gin e arhivatoare ar fi tocmai cea care, paradoxal, nu are pretenția
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
arhitectură. Credem Însă că acestea nu pot alcătui o arhivă, fără ale fi adăugat discursul celor care aparent nu exprimă atât, dar invită la o cunoaștere mai adâncă a realității din spatele lor. Am caracteriza acesteimagini ca Încercând să abordeze non reprezentabilul arhitecturii, prin schimbarea calității raportării la reprezentabilul acesteia. Modificarea statutului imaginii În raport cu realitatea reprezentabilă, implică o atentă discernere Între simulacru și similitudine. Conceptul de simulacru la Baudrillard explică statutul imaginii virtualizate prin dispariția oricărei referințe reale (Baudrillard: 2008). Eliminarea modelului
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
alcătui o arhivă, fără ale fi adăugat discursul celor care aparent nu exprimă atât, dar invită la o cunoaștere mai adâncă a realității din spatele lor. Am caracteriza acesteimagini ca Încercând să abordeze non reprezentabilul arhitecturii, prin schimbarea calității raportării la reprezentabilul acesteia. Modificarea statutului imaginii În raport cu realitatea reprezentabilă, implică o atentă discernere Între simulacru și similitudine. Conceptul de simulacru la Baudrillard explică statutul imaginii virtualizate prin dispariția oricărei referințe reale (Baudrillard: 2008). Eliminarea modelului structurant și determinant care precede fotografia, slăbește
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
discursul celor care aparent nu exprimă atât, dar invită la o cunoaștere mai adâncă a realității din spatele lor. Am caracteriza acesteimagini ca Încercând să abordeze non reprezentabilul arhitecturii, prin schimbarea calității raportării la reprezentabilul acesteia. Modificarea statutului imaginii În raport cu realitatea reprezentabilă, implică o atentă discernere Între simulacru și similitudine. Conceptul de simulacru la Baudrillard explică statutul imaginii virtualizate prin dispariția oricărei referințe reale (Baudrillard: 2008). Eliminarea modelului structurant și determinant care precede fotografia, slăbește cauzalitățile până Într-acolo În ale face
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
acesteia. În al doilea rând, fotograful arhivator trebuie să conștientizeze faptul că În completarea discursului fotografiei de tipexplicativ, non autonomă, determinată de realitatea sursă, este indispensabil și un al doilea tip de discurs, menit a Împlini explicațiile cu abordarea non reprezentabilului, alipsei, a complexității de dincolo de formă, imagine, vizualitate, cauzalitate obiectivă. În decursul acestui ultim demers, este posibil calimitele fotografiei să devină fluide În dialog cu arhitectura de dincolo de evidența fizică. Fotografia ar putea Încorpora prin hibridizare și alte moduri de
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
deosebirea, sesizabilă, între „obiectele” denumite de substantive, în interiorul raportului realitate extralingvistică-gândire-limbă. Sunt concrete substantivele care denumesc, prin intermediul noțiunii, clase de obiecte considerate global, la nivel conceptual, dar în același timp delimitabile, în substanțialitatea lor fixată în forme sensibile și, cele mai multe, reprezentabile în mod direct, în conștiința subiectului vorbitor, cel mai adesea, prin imaginea unui obiect individual: munte, corabie, copil, floare, pește, dar și în afara acestui tip de reprezentare: sare, făină, unt, fără a fi, însă nereprezentabile. Sunt abstracte substantivele care denumesc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin trecerea de la treapta sensibilului la treapta inteligibilului, cu asumarea celei dintâi. Substantivele abstracte reflectă lumea direct prin treapta inteligibilului. Unele substantive polisemantice pot fi abstracte prin sensul lor direct conceptual sau concrete prin înscrierea în sfera „obiectelor” delimitabile și reprezentabile. Termenul frumusețe, de exemplu, este substantiv abstract când exprimă conceptul în sine: „Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie.” (M. Eminescu, I, p. 29) și substantiv concret când exprimă, prin metonimie, obiecte caracterizate prin însușirea denumită substantival: „Frumsețile-ne tineri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe un număr fix de biți, acesta putând fi, uzual, între 8 și 24 de biți. Precizia convertorului crește cu numărul de biți, dar și susceptibilitatea la zgomot, după cum se poate observa în tabelul alăturat. Nr. de biți Nr.maxim reprezentabil LSB (capăt scală 1VĂ Rezoluția (%Ă Rezoluția (ppmă Rezoluția (dbă 8 256 3.91 mV 0.391 3910 48.16 10 1024 977 µV 0.0977 977 60.21 12 4096 244 µV 0.0244 244 72.25 14 16384
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
pe un număr fix de biți, acesta putând fi, uzual, între 8 și 24 de biți. Precizia convertorului crește cu numărul de biți, dar și susceptibilitatea la zgomot, după cum se poate observa în tabelul alăturat. Nr. de biți Nr.maxim reprezentabil LSB (capăt scală 1VĂ Rezoluția (%Ă Rezoluția (ppmă Rezoluția (dbă 8 256 3.91 mV 0.391 3910 48.16 10 1024 977 µV 0.0977 977 60.21 12 4096 244 µV 0.0244 244 72.25 14 16384
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
căror sferă de definire este ilimitată, în timp ce sensul literar este un răspuns subdefinit la o întrebare pusă într-un cadru definit. Căutăm în operă mistere, cunoștințe comunicate într-un limbaj criptic, iar reprezentarea spațiului de definire depinde de ansamblul practicilor reprezentabile ale unei culturi. Să luăm exemplul oferit de poetul matematician Ion Barbu: În acest context putem delimita un raport de încrucișare între fiecare sens pur. Astfel regăsim, sub o formă sau alta, problematica euclidiană referitoare la iraționalele pe baza proporțiilor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
recunoașterea ordinii divine, cea a partidului, la fiecare nivel" - deci și la nivelul relației erotice. Ca în teoria plotiniană a emanațiilor succesive, comunismul, departe de a crea societatea perfecțiunii întru egalitate, creează, taman pe dos, cea mai ierarhizată dintre societăți, reprezentabilă sub forma unei piramide în vârful căreia se află partidul, format nu din suma tuturor membrilor săi, ci din vârful nomenclaturii oficiale, relațiile din interiorul fiecăreia dintre succesivele nivele descendente fiind calchiate, până la identitate, după relațiile din interiorul monadei prime
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]