451 matches
-
te-a fascinat la fel ca acest aparat minuscul așezat într-o husă de plastic gri. L-ai adoptat imediat. Ai început să urmărești regulat știrile și o mulțime de emisiuni despre teatru, muzică, cărți, sănătate, științe. Tu, căreia-ți repugna să folosești cuvinte noi, ți-ai însușit fără ezitare termenul de transistor și diminutivul său, transistoraki. -N-ai văzut din întâmplare transistoraki-al meu? mă întrebai. Uneori era în baie, alteori în grădină. Era ca un fel de mică școală ce te
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
același timp și de necucerit și de nerevoltat. Și asta pentru că, pe de o parte, orice revoltă presupune un elan mai mult sau mai puțin entuziast, fanatic, iar românul este nu numai incapabil de fanatism, ci, mai mult, fanatismul îi repugnă și - mai mult chiar - i se pare ridicol și îi trezește hazul; pe de altă parte, pentru că teroarea care pare, văzută din afară, insuportabilă, ricoșează în realitate pe suprafața alunecoasă a ironiei populare, nereușind să pătrundă în interior, nereușind o
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
împotriva vreunei etnii. În fond, poți să îți iubești țara, fără să urăști pe nimeni. Intervenția lui Nicolae Manolescu impresionează prin franchețe și realism. Frazele sale lipsite de orice urmă de bovarism sunt o continuă pledoarie pentru normalitate. Criticului îi repugnă starea de vedetă, biografiile care i se construiesc de specialiști mai mult sau mai puțin avizați și pledează pentru dreptul oricărui om la viața privată. Mai mult decât atât, cel pe care mulți îl bănuiesc a fi un împătimit al
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
este de o valabilitate dureroasă, cu deosebirea că la noi vorba lui Camus se adeverește indirect în comportamentul nostru: fiindcă nu mai vrem să tragem consecințele nici unui adevăr, preferăm să le ocolim pe toate. Un intelectual căruia cunoștințele comode îi repugnă în întregime este Ion Papuc. Dintre colaboratorii Convorbirilor literare, nici un alt autor nu sare în ochi printr-o mai personală, ba chiar de-a dreptul bizară alură a scrisului său. Mai precis, articolele pe care le semnează fac o impresie
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
a se menține la înălțimea dicteului inspirației. Tot ce poate face el este să genereze fragmente indiscutabil poetice, iar măiestria sa este să le înlănțuie de o manieră credibilă și continuă, astfel încât artificiul să nu se observe. Lui Valéry îi repugnă să vadă în poet un exaltat, pradă impulsurilor dezordonate și primitive. Dacă admite că debutul (în minte al) poeziei poate fi, practic, orice (ritmuri, cuvinte izolate, ori, dimpotrivă, sensuri cuibărite în "imaginația auditiv-verbală") și că factorii favorizanți ai creației pot
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
să îi facă să înțeleagă și să accepte curba descendentă a propriilor lor partide în sondajele de opinie. În ce mă privește, nu am fost niciodată un susținător entuziast al Legii lustrației. Cred în valorile democrației, verbul "a interzice" îmi repugnă și sunt convins că, bine informat, electoratul poate elimina deșeurile vieții politice. Cum obligativitatea publicării integrale pe internet a dosarelor de Securitate și a arhivelor PCR nu stârnește prea mult entuziasm, tind însă să îi dau dreptate lui Gabriel Liiceanu
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
și cu situația în care ajunsese, prin reîntregirea orgoliului său atât de sălbatic dărâmat. El, însă, nuși dorea să ajungă un criminal de rând, unul banal, ca atâția alții înaintea lui pe lume, pentru că avea oroare față de banalitate; banalitatea îi repugna. Așa încât, se gândi să facă o crimă aparte, una pe cât de teribilă, pe atât de transparentă. Silvestru punea la cale - pot spune - crima perfectă! Și, în felul acesta, ajunsese săși ocupe întreaga lui vreme, căci a fi criminal iscusit înseamnă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
copilul pe genunchi. L-am strâns în brațe. Trupul său era cald. Pulpele picioarelor semănau cu ale soției mele. Avea aceleași gesturi naive. Gura amintea de cea a tatălui său, dar, la el, mă simțeam atras de ceea ce-mi repugna la bătrân. Ai fi zis că un sărut lung și fierbinte tocmai părăsise buzele sale întredeschise. Am sărutat gura pe jumătate deschisă, ca a soției mele; buzele aveau gustul amar și acru al miezului de castravete. Fără îndoială, buzele târfei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
o construiserăm de bine de rău, de câteva săptămâni, în acea parte abstractă a ființei noastre sufletul. Nu mai eram eu flăcăul tânăr de altădată, adolescentul, nerăbdătorul și încrezătorul numai și numai în împreunarea fizică. Încă de pe vremea aceea îmi repugnau la culme fetele fandosite, care la suprafață pozau imaculate, iar în adâncime poate că erau mai mânjite decât multe altele. În definitiv, cucerirea fiecărei femei presupune pregătirea bărbatului pentru un nou urcuș, inedit, presupune multă, multă răbdare, mai cu seamă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Uite, n-ar fi exclus ca tocmai asta să fie informația de care aveam nevoie, cheia care ne va arăta ce anume mi-a determinat caracterul, ce anume mă face să mă simt la ananghie, sfâșiat de dorințe care îmi repugnă, cu o conștiință la rândul ei renegată de aceste dorințe. Iată cum am învățat să fac pipi la WC ca un om mare. Ia ascultă aici! Stau în picioare deasupra cercului de apă, cu puțulica mea de bebe sumețindu-se drăgălașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
al nostru! Cât de uluit trebuie să fie acolo, în Yokohama, când o aude pe maică-sa făcându-i o declarație ca asta! Drăguțul, pasivul de Milton, nu-i așa că n-ai face rău nici măcar unei muște, măi, tatele? Îți repugnă vărsarea de sânge, nici n-ai concepe să lovești o altă persoană, darămite s-o omori. De aceea o pui pe gheișă să facă treaba asta în locul tău! Genial, Milton, genial! Prea curând n-o să-și vină în fire după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-mi cumpăr bilet? Nu voia să lase nici o dovadă În urma lui și chiar Îi trecu prin minte s-o orbească pe Anna cu una din dălți, așa Încât aceasta să nu-l poată identifica. A fost doar un gând trecător. Îi repugna violența inutilă, nu pentru că-i displăcea violența, ci pentru că-i plăcea să fie precis și metodic, să nu omită nimic necesar și să nu adauge nimic inutil. Evitând cu mare grijă urmele de sânge, cercetă buzunarele lui Herr Kolber, căutând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
despre el „Dumnezeu să-i binecuvânteze fundul!”? În ciuda clănțănelilor lui retorice, C.V. Tudor știe foarte bine că Michael Guest reprezintă America în toată puterea ei. Dacă refuză să intre în contact cu el, ambasadorul o face nu numai pentru că îi repugnă grosolănia și jegul moral, ci, în primul rând, pentru că Washingtonul îi interzice să stea de vorbă cu extremiști paranoici. În plus, dl Guest, spre deosebire de unii dintre predecesorii săi, este preocupat și de România, și nu doar la cocteiluri, implicându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
era căutat de poliție pentru crimă și n-avea În buzunar decît treizeci și cinci de șilingi. La bancă nu se putea duce, iar prieteni n-avea decît unul, pe Henry; putea, firește, să-l aștepte pînă se va Întoarce, dar Îi repugna ideea de a-i cere din nou bani - prea ar fi părut nesimțit! Moartea era o soluție mult mai simplă și mai puțin dezgustătoare. O frunză veștedă ateriză pe pardesiul lui - ceea ce, potrivit unei vechi superstiții, era semn de Îmbogățire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
înțeles că nimic nu este mai primejdios pentru condiția umană decât fanatismul, destrămarea sensului critic și adeziunea oarbă la postulate profetice. Mesianismele istorice sunt calea sigură spre sclavie, algoritmul umilirii individului, în numele unei fictive libertăți colective. Cinismul profesioniștilor puterii îi repugnă acestui îndrăgostit de absolut. [...] Constrâns să vegheze între cei patru pereți ai unei celule înghețate (nu i s-a dat căldură), izolat vreme de zece ani de semenii săi, Djilas descoperă tâlcul ideii de identitate a sinelui. Îndărătul neputinței aparente
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
atunci când spune: «Nu judecați ca să nu fiți judecați» (Matei 7,1); C) Este înțelept, având ca țintă a vieții săvârșirea cu exclusivitate a binelui, virtuții: el cunoaște și alege mijloacele cele mai nimerite pentru săvârșirea binelui și evitarea răului. Îi repugnă înfumurarea, care, după cum se știe, este păcat de moarte, izvorul tuturor nenorocirilor și prăbușirilor morale; D) Are o deplină concordanță între gând, vorbă și faptă. Pentru el, cuvântul dat este datorie curată și-l îndeplinește cu orice risc.” Având în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
burduși blestematele de plicuri. Cât au stat la ea, au făcut un adevărat pomelnic. Pe fiecare ins pomenit l-a înzestrat cu mici note orientative. Despre unul au zis că trăiește doar în prezent, ce-a făcut în trecut îi repugnă, parcă n-ar fi fost tot el acela, poate crede că va fi iertat dacă-și neagă singur faptele. Dar memoria tiparului e a dracului, mă, asta nu iartă și dacă mulți sunt dispuși să uite, noi nu acceptăm să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
care voia să alunge imagini recente, cutremurătoare. Mult timp nu reuși să se mențină opacă. Îi văzu fața lui Ovidiu, foarte aproape, printr-o lupă puternică: porii dilatați, mimica alterată de furie. Se contractă în ea de teamă. Violența îi repugna, o paraliza. Când era elevă se pricepea să aplaneze vrajba dintre fete. Dacă vedea doi copii bătându-se, îi certa. Ei o priveau cu mirare și nu înțelegeau de ce se amestecă. Existau atâtea vietăți lacome care devorau pământul fărâmă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ascult. N-oi fi crezut că are mai mult curaj fata asta decît are? Aș vrea să-ți spun deschis ceva despre mine. Eu nu figurez pe nici o baricadă, nici de stînga, nici de dreapta. Sînt pe baricada mea. Îmi repugnă marșul comun, în orice direcție. Repet (tot m-a criticat Antofiță că-s repetitivă): lumea tehno nu-i prea departe de sistemul comunist de-a nivela alteritatea; tot o integrare în sistem încearcă. Adio diferenței! e un titlu răscitat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu ele este cât mai frust, incidental și neinteresant pentru niciuna din părți. De altfel, cele mai triste și umilitoare experiențe le-a trăit când era la circ sau la grădina zoologică, unde spășenia și bufoneria confraților ei i-au repugnat total. Un nou set de întrebări, mai ocolite și mai elaborate așteptau la rând răspunsurile multilingve, silabisite, gângăvite, sâsâite sau graseiate, atât că, în pauza conferinței, maimuța vorbitoare dispare fără urmă. Săptămâni mai târziu, i-a fost semnalată prezența în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de a alunga clipele, amanetându-și viitorul. Singur rămase doar jocul. Care joc, fiind părăsit, muri încet și, odată cu el, amintirea lui. Ca și cum nu existase vreodată. Nici n-au știut ce le-a lovit. Negarea sau ironia celor care le repugnă. Se sparseră în același timp, dispărând ca cerință și rol. Și ca esență a copilăriei. Singur Iisus și timpul care nu trece Le închise într-un sertar. Care oftă adânc. Mioara dispăruse. În imaginea inversă a obiectivului fotografic, în curgerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și cu situația în care ajunsese, prin reîntregirea orgoliului său atât de sălbatic dărâmat. El, însă, nuși dorea să ajungă un criminal de rând, unul banal, ca atâția alții înaintea lui pe lume, pentru că avea oroare față de banalitate; banalitatea îi repugna. Așa încât, se gândi să facă o crimă aparte, una pe cât de teribilă, pe atât de transparentă. Silvestru punea la cale - pot spune - crima perfectă! Și, în felul acesta, ajunsese săși ocupe întreaga lui vreme, căci a fi criminal iscusit înseamnă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
să-ți dea și otravă. Marea Mamă este și Marea Distrugătoare. Keiko, gingașul copil, este însă total supus voinței tale. Gura care este hrănită nu poate decât să se deschidă. Și nu deplin, mai ales nu deplin. Esteticii japoneze îi repugnă ceea ce este clar, direct, oferit în totalitatea sa. Întredeschisul, vagul, aluzivul sunt valorile supreme. Până într-atât, încât și un banal show erotic japonez va arăta cu totul altfel decât cel cu care suntem noi obișnuiți. Bineînțeles, abundă și la
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Pirgu? Cine-i Pirgu? Portretul care se încheagă din viziunea Povestitorului din Craii de Curtea-Veche pare să-i conteste lui Pirgu orice urmă de apartenență la filozofia dandy. Să ne reamintim. Știm că apariția lui Pirgu la masa crailor îi repugnă Povestitorului, care-l consideră "o lichea fără seamăn și fără pereche", cu "suflet de hengher și de cioclu. De mic stricat până la măduvă, giolar, rișcar, slujnicar, înhăitat cu toți codoșii și măsluitorii", cu "o atragere bolnavă numai pentru ce e
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
răstoarnă imediat, tocmai pentru că nu îndeplinește condițiile puțin cam contradictorii ale programului. Trebuie să o spun? Mi-e teamă să nu fim, în această privință, păcăliți de una dintre cele mai bizare iluzii care au atins spiritul uman. Omului îi repugnă Osteneala, Suferința. Și totuși el este condamnat de natură la Suferință și Privațiune, dacă nu-și ia Osteneala Muncii. Nu are deci decât opțiunea între aceste două rele. Cum să facem pentru a le evita pe amândouă? Nu s-a
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]