73 matches
-
dictatorial, cu consecința imediată că aceste enunțuri capătă alură de lege, că se legiferează deja o stare de fapt prin simpla ei prezentare. De unde falsa autoritate a acestei forme de limbaj. Nimic nu poate fi mai „înălțător“, mai evident ca resimțire a stării de transport interior, decât puterea muzicii, în acele clipe când muzica intră într-adevăr în noi și ne poartă către ceva nedefinit; nedefinit, dar cu o capacitate extremă de a pune stăpânire pe noi și de a ne
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
puterii de creație spirituală prin valorificarea financiară a acestui domeniu, a cărui natură apare astfel perfect denaturată. Rezultatul pe planul obștii de indivizi este crearea artificială a unei pături sociale de intermediari, care trafică și traduc orice bunuri, fără vocația resimțirii lor pe plan afectiv. Ei sunt roboții funcției lor hibride. Deci sterilitatea afectivă devine resortul și tribuna de comerț în care are loc schimbul tuturor mărfurilor existente, între care și „marfa“ oricărei vieți sufletești. Arta este tehnică (techné), însă o
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
decât împărăția romeică, care mai întîi pierdu multele sale membre și-n urmă inima ei, capitala. Regatul româno-bulgar, nedestoinic a se-mprotivi grozavei năvăliri a turcilor, căzu sub acea năvală și trebuie să sufere până astăzi greaua sarcină a supremației Semilunei. Resimțiri morale și intelectuale ale supremației bizantine la bulgari și la români. Efectele domniei bizantine asupra datinelor și maniere de-a gândi, precum și asupra întregei stări morale și intelectuale a amânduror naționalităților subjugate s-au resimțit cu mult în urma căderii Constantinopolei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al doilea element al culturei se va putea caracteriza mai bine prin despărțirea lui de elementul moralității. În fine cultura mai conține încă un raport și o îmbinare deosebit de intimă cu frumusețea; la fiecare om cult nu presupunem numai o resimțire tare și agilă a frumuseței, ci și o reprezentare relativă a acesteia, se cere cel puțin expres ca în și pe el să nu se prezinte nimic nefrumos, ba și împrejurul lui să nu fie nimic care să vateme simțul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de asemenea antrena o creștere a respectului de sine din partea proprietarilor care consideră că dețin un control mai mare asupra vieții. Trei mecanisme pot intra în joc pentru a lega proprietatea de respectul de sine: privirea celorlalți, comparația socială și resimțirea eficacității personale. Dacă privirea celorlalți asupra unui individ se schimbă atunci când acesta accede la proprietate, atunci episodul respectiv poate genera o creștere a respectului de sine. Efectul este identic dacă individul însuși consideră că accesul la proprietate face din el
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
se teamă la rîndul lui de stimul. În al treilea rînd, transmiterea verbală poate, de asemenea, să transmită relații contingente. De aceea, o percepție mai vizibil cognitivă asupra condiționării (Rapee, 1991a) ne permite să afirmăm că fiecare dintre căile de resimțire a fricii au capacitatea de a permite individului să dezvolte o convingere legată de existența unor contingențe relevante în context. Pe lîngă transformarea cognitivă a tiparelor fobiilor, a existat și o modificare a accentului pus pe tiparele cauzale, în sensul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care comit răutăți repetate provine și din faptul că nu vor sau nu pot să se pună În locul acelora care trebuie să le sufere. Μ Dorințele născute pe un fond de vanitate crescută sunt mai dominatoare decât cele apărute din resimțirea unor lipsuri sau a unor nevoi. Μ Mila sau iertarea nu trebuie acordate atunci când există bănuiala că ele, În loc să declanșeze un proces de Îndreptare, dimpotrivă, favorizează repetarea greșelii comise. Μ Părinții știu că deficiențele de comportament ale copiilor, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cuvânt, se clatină în neștire, stă răsturnată(moartea înseamnă răsturnare în firul ierbii). Pământul, lemnul și piatra creează în poem un univers propice morții. Adevărul pe care-l caută prin lunga meditație încorporează idei semnificative, apropiate de suferința generată de resimțirea limitării libertății, a închistării și a destinului: "E lumea văruită în somn/ mari păsări se lasă/ pe un fir de păianjen/ cât steaua de subțire/ se întunecă și nu știu dacă tu mai semeni cu tine." În "Cartea de nisip
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a persoanei sale. că Țintele oricărei psihoterapii morale sunt multiple. Ele sunt reprezentate prin următoarele: situarea suferinței la nivel corporal, somatic, exprimată prin durere sau suferință organică difuză; localizarea sufletească a suferinței, resimțită ca epuizare, angoasă, depresie, disperare și Închidere; resimțirea suferinței la nivelul conștiinței morale ca o stare de suferință care apasă persoana, o Însingurează și o golește, o aruncă În disperare și adesea sfârșește prin a o Înstrăina nu numai de lume, ci și de sine Însăși. Aceste aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
test pozitiv pentru prezența drogurilor ilegale în sângele copilului; astm, multiple alergii și/sau multiple eșecuri în autorealizare. Indicatori comportamentali ai abuzului asupra copilului: precauție în contactele cu adulții, lipsa încrederii, disconfort provocat de contactul fizic sau relații intime și resimțirea acestora ca amenințări; îngrijorare față de plânsul altor copii, grija exagerată față de frați; extreme comportamentale, ca agresivitate sau retragere; comportament exagerat condescendent, pasiv, apatic; agresivitate extremă, ură sau hiperactivitate; stimă de sine scăzută, subapreciere, lipsa încrederii și comportament autodistructiv; modificări ponderale
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
locale, sociale și morale; din acest conflict rezultă anxietate, ostilitate, reacții nevrotice. „Modul de viață american” cu contradicțiile sale sociale obiective (ex. între competiție și „nevoia de dragoste”, între „libertățile preconizate” și „limitările concrete”) generează - spune K. Horney - frustrările și resimțirea, în plan intern, a contradicțiilor subiective ale „idealurilor”. Ca și K. Horney, H.S. Sullivan așază în centrul motivației umane „nevoia înnăscută de securitate” și cea de „satisfacție”, care nu poate fi, însă, atinsă decât în cadrul „relașiilor interpersonale”, pe căi aprobate
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
De exemplu, un studiu (Becker, 1963) s-a ocupat de evoluția evenimentelor care au dus la consumul de marijuana, ipoteza fiind că a fost necesară o secvență sau o „serie cronologică” de cel puțin trei condiții: folosirea inițială a drogului, resimțirea ulterioară a efectelor sale și apoi plăcerea rezultată În urma acestor efecte. Dacă o persoană trecea doar prin una sau două dintre aceste etape și nu prin toate trei, ipoteza susținea că persoana respectivă nu va folosi marijuana În mod regulat
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
planul internațional. ; „Consolidarea globalizării nu va aduce sfârșitul geopoliticii. Școli de renume în domeniu anticipează la unison că acest fenomen plurivalent, azi controversat și contestat, va aduce pe lângă progrese spectaculoase din toate domeniile vieții socio-economice și posibilitatea de răspândire și resimțire a efectelor vulnerabilităților concentrate în diferite părți ale lumii." Din punct de vedere economic globalizarea se realizează într-un ritm alert însă noile instituții sunt încă vulnerabile la schimbările bruște care pot surveni în mediul internațional. Specialiștii din domeniul relațiilor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
drept suport moral și afectiv, ceea ce înlătură riscul stigmatizării sociale și a menținerii unei oarecare verticalități sociale. Mai mult, aflat în momentul de a părăsi penitenciarul, fostul deținut suferă un nou proces de "readaptare", de data aceasta la societatea exterioară. Resimțirea unor discrepanțe majore între cele două cadre sociale, îi deschid individului noi căi de recidivă, acesta reîntorcându-se în acel mediu apreciat ca securinzant. În sens opus, beneficiarii programelor de probațiune reușesc prin consiliere de specialitate, sprijin din partea familiei și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cucerit complet, naratorul s-a convertit, la rândul său, într-un simbol, acela al sufletului creștin. Cu toate acestea, pasionalitatea nu este abolită, bărbatul o râvnește mereu pe această frumoasă femeie, instinctul devine mai puternic, căci opera se încheie cu resimțirea unei plăceri concupiscente atât de vii, care îi inundă ființa, încât barierele visului sunt dărâmate și naratorul se trezește din fermecătoarea sa 170 viziune.614 „Giovanni Boccaccio este călăuzit de frumusețe și nu de virtute, spre crestele devenirii umane.” 615
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vorba de acea supărare pe care o trăim atunci când ne-o provocăm într-o anumită situație, dar nu avem tendința de a repeta fenomenul într-un număr mare de împrejurări; • supărarea nocivă temperamentală: este vorba de acea supărare ce presupune resimțirea frecventă și în numeroase situații a acestei emoții. Este de remarcat faptul că "în timp ce forma situațională poate constitui o problemă prin caracterul ei dăunător, deși nu apare prea frecvent, tipul temperamental este mult mai problematic datorită marii sale frecvențe, care
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
comunicăm sentimentele, stările, trăirile fără a învinovăți; b. solicităm modificarea comportamentului celuilalt (într-o manieră asertivă); c. ne căutăm dreptatea într-un mod respectuos, non-compulsiv. În condițiile în care supărarea noastră este nocivă, celelalte persoane vor arăta sau vor comunica "resimțirea unor emoții de frică, de durere sau de supărare" (Dryden, 2000, p. 89); vor dori să evite contactul cu noi sau vor dori să rupă relația pe care o aveau cu noi. Dimpotrivă, dacă supărarea noastră este una benefică, atunci
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de moduri de conceptualizare a schimbării și de mentalități legate de schimbare, alte cercetări de teren calitative (de exemplu Stăvărache, 2005) arătând această diversitate. Consider că unele din concluziile oferite de acestea sunt valabile și pentru cele două sate studiate: resimțirea restituirii proprietății ca problematică, datorită efectelor legate de fărâmițarea proprietății, absenței capitalului financiar și a utilajelor, respingerea structurilor asociative, sau considerarea migrației în străinătate ca una din principalele căi de ieșire din impasul economic. 7. CONCLUZII După o tratare a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
generată de două imagini contradictorii: pe de o parte, provincia se percepe ca păstrătoare "orgolioasă" a spiritului românesc în pofida contactului forțat cu o cultură germană - ce-i drept, nerenegată; pe de altă parte, complexul de superioritate se suprapune, paradoxal, cu resimțirea unui statut de inferioritate produs prin ignorarea Bucovinei de către forurile centrale. Regionalismul vehiculat adesea în presa bucovineană de către unele voci transcende culturalul, implicând conotații politice. Mostre de regionalism apar și în cadrul redacției liberale a ziarului Glasul Bucovinei, manifestate în timpul guvernării
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
estetica modernă a sublimului nu reprezintă adevăratul sublim, care rezultă din combinația plăcerii și a suferinței), în timp ce "postmodernul ar fi ceea ce în modern invocă imprezentabilul în prezentarea însăși; ceea ce se refuză consolării formelor bune, consensului unui gust care ar permite resimțirea în comun a nostalgiei imposibilului; ceea ce se preocupă de prezentări noi, nu pentru a se bucura de ele, ci pentru a face să se simtă mai bine faptul că există imprezentabil"216. Lyotard include "mărturisirea" imprezentabilului în "războiul" pe care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
gândirii (ca act). Și poate că acest act, asemenea actului ca atare de intrare într-o lume, poate fi însoțit de uimirea simplei sondări a unui loc neumblat. Dar poate că actul gândirii, mai bine-zis, gândirea-act, nu este altceva decât resimțirea acestei "iubiri" primare a unui alt-ceva, însoțită, destinal, de uimirile descinse din părăsirea unei lumi și de intrarea într-o lume "nouă". Gândirea-positum, gândirea dată în orizontul dictaturii judicativului, așezată în formele pe care tradiția ni le scoate la iveală
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
susțin și importanța factorilor individuali în adoptarea strategiilor violente. Baumeister și Campbell (1999) avansează ideea conform căreia unor indivizi le produce plăcere să facă rău altora. Aceeași autori subliniază importanța sentimentului de vinovăție care devine responsabil de diferențele individuale în ceea ce privește resimțirea plăcerii atunci când se comit acte de violență. Se atrage de asemenea atenția asupra rolului trăsăturilor de personalitate precum narcisismul și interesul pentru senzații tari. Berkowitz (1999), la fel ca Baumeister și Campbell, subliniază importanța factorilor individuali, referindu-se și la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
una lipsită de angoasă. "Grija" și "trăirea autentică" sunt incompatibile cu această umanitate care se pierde în stereotipii de conduită și de limbaj, în preocupări derizorii și în verbiaj. Un caz singular și derutant este cel al personajului Anghelache. Dacă resimțirea stării de angoasă ar fi un criteriu de recunoaștere a eroului absurd, enigmaticul casier ar avea statut de precursor al acestuia. El nu s-a sinucis, cum descifra Călinescu, "de frică"51 , întrucât nu avea cunoștință de pericolul real și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]