619 matches
-
Poetul european le apare americanilor / Ca venind dintr-o viață anterioară. /.../ Lumea de azi e vitează și preferă poemul modern / Atunci când îl găsesc cu condiția să-l caute / Deoarece el poate fi grai, fără culoare, / Dar respirabil în clipe de restriște / Sau de cotituri ale lunii pe cer. // Poemul poate fi un bun corăbier / Al adevărului asumat. / Rămâne cea mai estetică ființă / Pentru sărac, ca și pentru împărat." (Ovidiu autor de poeme, p. 78). Poemele lui Marian Barbu, din această "expe
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
polul opus gândirii materialiste, și - totodată - se pronunță a fi un adversar indubitabil al preceptelor nietzscheene sau schopenhaueriene, care au apreciat iubirea sau dragostea drept „o capcană întinsă individului pentru perpetuarea speciei”. Știm că ceva mai târziu, în timpurile de restriște, când poeții lagărului socialist erau chemați să fie în primul rând internaționaliști, aliniați la practica literară și estetica simplistă propovăduită de Moscova, teologul poet, Karol Wojtyła, revigora gândurile romanticilor polonezi, gândind patria. „Patria - când gândesc - pe mine mă exprim/ și
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
Dumnezeu. Îl supăr pe Părintele meu? Îl necinstesc? Îl răstignesc iar și iar, cu păcatele mele? Îi nesocotesc poruncile, pe care ar trebui să le văd ca pe un îndreptar spre mântuire, ca pe niște mângâieri vindecătoare în vremuri de restriște? Da, cu siguranță, acestea și mai mari decât acestea am făcut! Sunt om, sunt nevrednic și păcătos, cu toată ființa mea! Să accept aceasta și să mă resemnez? Niciodată!... Vino, Părinte blând, vindecă-mi toate neputințele: picioarele mele sunt drepte
VINO PĂRINTE BLÂND... DE PASTI ! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381797_a_383126]
-
mare mahăr la ziarul Puterii din Capitală. Fusese convocat de consilierul personal al Senatorului să pună în lumină patriotismul local al politicianului: vezi Doamne, venea să se caute tocmai în spitalul pentru care găsise bani la buget în vremuri de restriște! Numai el, Preșcornilă, știa vreo două firme care se-mbogățiseră din deturnările de fonduri necesare consolidării clădirii și reamenajărilor interioare. Dar, ordinul era ordin! Te pui cu așa ceva?! Marcel, luat prin surprindere, făcu cea mai mare greșeală din viața lui
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
de un reprezentant de seamă al localității. Astfel se adeverește, încă o dată, faptul că oriunde ne-ar purta valurile vieții nu putem uita satul natal în care am copilărit, casa părintească, poveștile bunicilor sau ale bătrânilor satului despre vremuri de restriște din timpul războiului, cotele insuportabile și colectivizarea forțată a agriculturii, în urma căreia au rămas fără unicul lor mijloc de existență - pământul și animalele. Localitatea Treznea va rămâne în istorie ca o localitate martir a neamului românesc, alături de Ip și alte
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
a memoriei colective e mai puțin presantă, în anii '50, '80, ca și în cei ai convulsiilor și războaielor mondiale, psihismul nostru colectiv se încarcă, proiectând aproape irațional, în registrul hiperbolicului și mitologicului, figuri naționale considerate indispensabile. În vremuri de restriște, odele abundă, iar critica suferă. E un Pantheon de nevoie și de sprijin moral, imposibil de contemplat în piatră și (trans)mutat în spiritual. Și mitul lui Eminescu, constituit în jurul primei conflagrații mondiale, s-a fortificat, în opinia lui Eugen
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
substanță a lașității, defetismului, indiferenței. Adevăratul păstor al turmei de credincioși, socotea el, nu e recognoscibil după titlu sau înveșmîntare, ci după felul în care-și duce la împlinire duhovniceasca misiune. Nu în ultimul rînd conform curajului în vremi de restriște: "Cum se recunoaște un arhiereu? După mitră ? După cîrjă? După engolpion? După crucea de aur? După mantie? După doctoratul în teologie? Nu! 1. După curaj. 2. După atenție la nevoile turmei sale. 3. După solidaritatea cu turma. 4. După prezența
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
ca o promisiune: "dincolo de tristețe nășteau sunete moi negând-o", și mai la vale, în trupul aceluiași poem numerotat cu 4, în grupajul ales de dvs. pentru cel de-al treilea volum pe care-l pregătiți în condițiile actuale, de restriște odată, și de tulburare bucuroasă lansându-vă Arlechinul cu fesul pe dos. Toată stima și recunoștința pentru cei care v-au întins mâna de ajutor la apariție și lansare! Atât de multă lumină - neînvățată de ochiul prea prins nălucirilor", când
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
strop// Mă reazim de ploi./ De nori mă lovesc/ Un rost nefiresc/ Răsfrâng înapoi.// Pe vânt mă răzbun,/ Cu ceața mă cert,/ Miracolul incert -/ Febril rămas bun..." Am reținut cu plăcere ideea din Maternitatea frunzelor. Cum altfel să reziști în restriști și în fața oglinzii, decât retrăind, rescriind? (Iulia Trăilă-Constantinescu) *Născut în 1986, la Focșani, studii liceale în Focșani, Facultatea de Teologie Ortodoxă București. Referințe critice: în 2004, la 18 ani așadar, publică poemul intitulat Gotha la Editura Pallas din Focșani, despre
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
ore pe care le petrecea cotidian, șase zile pe săptămînă, în cabina cu pereți de sticlă a parking-ului, poetul citește frenetic, cu creionul în mînă, și își perfecționează limba patriei adoptive. Regretabil, un jurnal redactat în atari condiții de restriște, pe care-l taxează inclement drept "flecar și, cîteodată, patetic", e distrus, cu unica mulțumire de a-i fi servit spre a-și fi "îmbunătățit franceza". În cele din urmă orizontul se luminează. Exilatul revine la uneltele sale literare, publicînd
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
lui de pe poziția unei religii a Rațiunii"), în numele căruia se articula demersul cercului, în atmosfera căruia s-au format și nădăjduiau a-și continua scrisul membrii săi, e prohibită, taxată drept un delict ideologic. Cei ce au trăit acele vremuri de restriște, pot realiza pe deplin zdrobitorul dezacord între atari deziderate și realul sumbru al vieții, inclusiv sub aspectul său cultural, decăzut acesta din urmă în sinistră caricatură. Cosmopolitismului i se dă "onoarea" de-a ocupa primul loc în rîndul celor "patru
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
Sprache din Mannheim, iar din partea română, de prof. dr. Mihai Isbășescu de la Universitatea din București. Ulterior, dna Y. Lucuța a extins cercetarea contrastivă în domeniul semanticii, încurajându-i pe studenți să abordeze tematica aceasta în lucrările de diplomă. Perioadă de restriște În 1981, catedra de limbi germanice s-a unit cu cea de literatură comparată sub conducerea conf. dr. Corneliu Nistor, căruia i-a revenit șefia până în 1985, când a fost preluată de prof. dr. Vasile Șerban, care a deținut-o
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
ei măcar un măr de la vecini. De! Ce să-i faci?! Acum stau pe jilțuri și Împart dreptatea, dar te Întrebi, pe drept cuvânt: a cui dreptate și pentru ce? Vă spun eu, dragilor: "dreptatea" acestor "vremi de bejenie și restriște", care se proclamă "democrație". Rezultatul?! Simplu: unul dintre acești copii a devenit ceea ce au vrut cei ce Împart dreptatea: un infractor, care circulă dintr-o pedeapsă În alta și dintr-o pușcărie În alta. Iar ceilalți nu mai Îndrăznesc nici
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
mare, i-a murit nevasta și a rămas cu patru copii, toți mici, și s-a tot însurat el până când i-au crescut copiii mai mari, iar din toate iubitele, i-a mai născut ultima un băiat. Vremuri grele, de restriște A venit tăvălugul nemilos al celui de-al Doilea Război Mondial și a luat toată floarea tinereții din toate satele și au mai rămas doar cei cu țâța-n gură și cu barba sură. Au rămas surzii și orbii să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vălul său de cânt,/ darul Cerului". (Ca într-o zi de sărbătoare). Dar mâna trebuie să fie curată. Pentru Hölderlin, poetizarea infinitului din afară de către infinitul spiritual lăuntric este destinarea oricărei poezii: "spirit infinit în viața infinită". În vremi de restriște a poeziei, când este alungată din viață, Frumusețea își află refugiul pe crestele spiritului, de unde se întoarce pentru a reîntemeia poetic viața omenească. Altitudinea cosmică a gândirii poetice hölderliniene merge până la a confunda pe Dumnezeu cu starea poetică; Această lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
din haosul malefic actual nu va fi opera hazardului. Va fi consecința firească a revoltei armoniei universale și a nobleței spiritului de a reinstitui "maiestatea sublimă a ordinei", fenomen care are loc de fiecare dată când apare o perioadă de restriște a spiritului, așa cum afirma Hölderlin. Salvarea va veni de la cei imuni la "molima freudistă"... "o filozofie rușinoasă și nerușinată care își bate joc de filozofie" (Jean Domenach). Molima permisivității nezăgăzuite antietică și antirațională în cultură și în viața de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a energiilor spirituale. Energiile emanate de creațiile poetice, care sunt dintre cele mai subtile, nu știm unde, când și sub ce formă se fructifică în univers. Pot induce gânduri, crea sensibilități, sau poate genii. Pot schimba o epocă aflată în restriște, o lume ce "pe nesimțite cade în fund de chaos", cum scria Eminescu. Preluând de la Hölderlin ideea: "Ceea ce durează, poeții întemeiază" Martin Heidegger afirmă că de abia prin Poezie, artă în general, Ființa ajunge la propria sa prezență. O poezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
răspopit din cauza ei și disprețuindu-și dintru bun început băiatul, ce se va dovedi, în ciuda speranțelor puse în el, un ratat. Dar fiecare generație și-a avut bărbați și mai ales femei de marcă, în ani mai prielnici sau de restriște: ai emigrărilor peste ocean pentru un loc de muncă, ai războaielor, dictaturii mussoliniene, ai marilor iluzii și deziluzii comuniste. Prin ei, observați în manifestările cotidiene în momentele existențiale semnificative, ajungem la imaginea, și ea mereu schimbătoare, a satului, a zonei
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
lor - inclusiv contribuția nefastă a tinerei generații la "stricarea limbii" -, principala lor menire nu e "să amuze", ci să ducă mai departe torța vie a limbii. Iar mulți dintre ei o fac cu strălucire, chiar și în aceste vremuri de restriște. Citiți orice pagină de Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici, Nicolae Manolescu - mă rezum la critici și eseiști, pentru că lista prozatorilor de calitate e mult prea lungă - și veți constata ce înseamnă perfecta adecvare a gândirii și a exprimării
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
nouă era vizita unui cioroi, pe care îl chema Gogu. Cred că era mai inteligent decât semenii lui și, cu trecerea unor ani și a unor experiențe pe care le făcuse și nu le uitase, învățase că în zilele de restriște ale iernii putea găsi un ajutor prețios la sectorul politic al închisorii. Gogu venea și începea să bată cu ciocul în una dintre ferestruici, insistând până se făcea auzit. Fereastra se deschidea și cioroiul intra și se așeza prietenos pe
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
cea mai de preț, în île du jardin, în catacombele secrete ale bisericuței-marii-tale-speranțe, unde se roagă la marea sărbătoare veverițele-călugăr. nouă în al doilea loc: nu știi dacă vei mai putea strânge avere ca până acum, pot veni vremuri de restriște, umpli vagoanele tale cu multe pachete de frunze de trifoi cu cinci foi, cu o sumedenie de carapace de broaște țestoase de galapagos cu semințe și petale de petunii magice, cu ulcioare de lăptișor de matcă al albinelor superpolenizatoare, cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ta, tu nu te arăți, nu te lauzi, tu doar muncești ca o furnică albă de dimineața până seara și compui cântece pentru prințul tău mult așteptat. vecinii te laudă în vremuri de prosperitate și te atacă în vremuri de restriște, tăcerea e ca lăptișorul de matcă pentru tine. șase în al cincilea loc: nu ești câtuși de puțin arogantă, deși ai strâns avere, arzi un fir de papură albă în seara aceasta ca să-nțelegi că focul poate mistui avuția ta
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
presa și să se holbeze rânjind, la adăpostul perdeluței jegoase din fereastră. Acum nu era cazul. Dimpotrivă. În acest moment se simțea transportat de un avânt deosebit al sentimentului național, citind la gazeta favorită că țara se afla la grea restriște, fiind în mare primejdie din cauza unei noi conspirații iudeo-masonice dezvăluite de mereu vigilentul pamfletar și patriot de serviciu ce semna curajos sub pseudonimul Alcibiade. Cu ochii înotând în lacrimi de prea-plinul trăirilor declanșate de pana măiastră a articlierului, rase cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
unei mari culturi și civilizații. Interesele economice de tot felul, exprimate din varii colțuri ale lumii, nu sunt nici ele de neglijat atunci când vorbim de interesul arătat vechiului Imperiu al Cerului. Sub arcul timpului și al vremurilor propice sau de restriște, China și locuitorii ei au dominat lungi perioade răsăritul continentului asiatic. Odată cu vremurile moderne, în cele patru zări ale lumii, au apărut "China Town-uri", ambasadori ai unei lumi, până nu demult, tainice și misterioase, topos-uri în care este reconstituit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
nu poate să se călăuzească după ceea ce constată în vremurile de liniște, cînd cetățenii au nevoie de stat; căci fiecare aleargă, fiecare făgăduiește și fiecare este gata să moară pentru stat, atunci cînd moartea este departe, dar în momente de restriște, cînd statul are nevoie de cetățeni, el găsește prea puțini care să vrea să-l slujească. Și experiența de acest fel este cu atît mai primejdioasă, cu cît n-o poți face decît o singură dată. Deci, un principe înțelept
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]