507 matches
-
1939, Mălinești-Hotin - d. 26 mai 1997, București), fiul preotului Porfirie Baltag și al Margaretei Baltag (n. Alexandrescu), este un poet român, eseist și tâlmăcitor modern, strălucit militant împotriva stalinismului cultural, împotriva proletcultismului, unul dintre cei mai valoroși reprezentanți ai generației resurecției lirismului, alături de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu ș.a. După absolvirea cursurilor liceale, în 1955, la Pitești, urmează - între anii 1955 și 1960 - cursurile Facultății de Filologie de la Universitatea din București. Funcționează ca redactor la "Gazeta literară" (între
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
cf. PPg, 126 sqq.), îndeosebi, în volumul din 1966, "Răsfrângeri" („în flacăra drumului“, „de nuntă“, „în memoria soarelui“, „de umbră“, „cu spini“, „de dragoste“, „de solstițiu“, „de fulger înnoptat“, „de arbore lacom“ etc.), spațializarea eului fiind specifică întregii generații a resurecției, chiar o „maximă expansiune a eului“, o anume „somptuozitate“, o anume „epurare a concretului“, cerebralizarea / rafinarea pitorescului folcloric, dar și o anume „destindere ludic-folclorică“, „resuscitarea miturilor“, agresarea eului (cf. "Odihnă în țipăt"), „nervalianul soare negru“ - „substanțialitatea“ / „materialitatea“ Logosului, a universului
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
moarte-n Țarigrad, Răvaș de la Călugăreni, La Drăgășani, odată, Balada trupului care s-a frânt pe roată, Fântâna cu Pandur, Domnul de Rouă, Balada fetei de la Jiu, Balada fratelui care-a murit de ciumă" etc. Cercul literar de la Sibiu și «resurecția baladei» din mai 1945. În primăvara anului 1943, câțiva studenți de la Universitatea Clujean-Sibiană, au format - înrăzăriți de prezența, de spiritul lui Lucian Blaga - un cerc literar, unde s-au distins, între nenumărați alții: Radu Stanca, Ion Negoițescu, Cornel Regman, Ion
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
pe o mare a libertăților estetice, jucându-se - prin ironie, parodie și cochetărie dezinvoltă - cu riscurile autoanihilării artei; dovada cea mai peremptorie a acestui estetism ambiguu al poeților și criticilor Cercului Literar din Sibiu o găsim în tezele „cerchiștilor“ privind resurecția baladei.» (Nicolae Balotă - Poezia, I, Ed. Acad., 1980, p. 388). În eseul "Resurecția baladei" de Radu Stanca, un articol program al mișcării, publicat în "Revista Cercului Literar", nr. 5 / mai 1945, balada i se înfățișează ca «o poezie lirică în
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
dezinvoltă - cu riscurile autoanihilării artei; dovada cea mai peremptorie a acestui estetism ambiguu al poeților și criticilor Cercului Literar din Sibiu o găsim în tezele „cerchiștilor“ privind resurecția baladei.» (Nicolae Balotă - Poezia, I, Ed. Acad., 1980, p. 388). În eseul "Resurecția baladei" de Radu Stanca, un articol program al mișcării, publicat în "Revista Cercului Literar", nr. 5 / mai 1945, balada i se înfățișează ca «o poezie lirică în care starea afectivă câștigă un plus de semnificație prin utilizarea unui material artistic
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Fac baie în cidru de trei ori pe noapte / Și-n loc de scuipat am ceva ca un lapte, / Pantofi cu baretă mi-ajută sveltețea / Și-un drog scos din sânge de scroafă noblețea". Marele câștig al poeziei românești datorat resurecției Cercului literar de la Sibiu, îndeosebi lui Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș ș. a., constă în "extinderea sferei baladescului de la o „scară națională“ la o „scară planetară / cosmică“". Ilustrativă în acest sens este și balada "Turn înecat", turnul simbolizând "axis mundi", având
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Editura Cartea Românească, 1982. PPg = Ion Pop, "Poezia unei generații", Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1973. TGrp = Ion Pachia Tatomirescu, "Ion Gheorghe - un clopot de bronz chemând la luptă împotriva programului comunist de distrugere a clasei țărănești din România," în lucrarea "Generația resurecției poetice (1965 - 1970)", Timișoara, Editura Augusta, 2005, pp. 295 - 297; 406 - 408. Site-ul personal al poetului
Ion Gheorghe (poet) () [Corola-website/Science/306514_a_307843]
-
Ștefan Augustin Doinaș, Dan Constantinescu, Deliu Petroiu, Alexandru Cucu, Viorica Guy Marica, Eugen Todoran, Ion Negoițescu, Ion Desideriu Sârbu, Ioanichie Olteanu, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Victor Iancu, Henri Jacquier, Wolf von Aichelburg, ș.a. În poezie a teoretizat baladescul (în eseul "Resurecția baladei" (1945)) si a fost adeptul poeziei pure, rupta de contextul social. A debutat în presă încă de la vârsta de 12 ani, în anul 1932, în cadrul revistei “Universul Copiilor” cu lucrarea sa intitulată “Legenda Peștilor”. A debutat în 1943 cu
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
Fac baie în cidru de trei ori pe noapte / Și-n loc de scuipat am ceva ca un lapte, / Pantofi cu baretă mi-ajută sveltețea / Și-un drog scos din sânge de scroafă noblețea". Marele câștig al poeziei românești datorat resurecției Cercului literar de la Sibiu, îndeosebi lui Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș ș. a., constă în "extinderea sferei baladescului de la o „scară națională“ la o „scară planetară / cosmică“". Ilustrativă în acest sens este și balada "Turn înecat", turnul simbolizând "axis mundi", având
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
poema poamelor !), sângele transparent, noblețea miezului roșu și, ca un veritabil spirit clasic, sacralizează plăcerea de a mușca din pulpa fructului răcoros» (SSra, I, 25). Cu "Versul liber" (1965) „se închide“ primul volum de "Scrieri". Prefața-manifest, "Majuscule", reliefează în fața generației resurecției poetice un foarte interesant program de acțiune estetico-literară: «Cartea de față nu vrea câtuși de puțin să fie un exemplu rău pentru tineri; dimpotrivă, sper ca ei să nu găsească nimic altceva de învățat din ea, în afară, poate, de
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
Grigorie din Nissa pune ideea apocastasieide a cărei posibilitate nu se îndoiește. O revenire la starea dintâi a omului și a lumii era, după el, necesară. Apocastasia era concepută ca una universală, omul suferind, în contextul ei, o transformare radicală. Resurecția trebuia să fie totală. Un vis al mai multor apologiști și o speranță care ia, unori, forme crispate. Este neîndoios că figura cea mai impunătoare a patristicii, cu toate încercările celorlalți apologiști, a fost Aureliu Augustin, cel care face marea
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
evreii au fost așa de terorizați în România încât nici măcar nu îndrăzneau să verse lacrimi pentru morții lor"". Pe baza acuzațiilor sale, Senatul Statelor Unite ale Americii a emis la 11 iulie 1991 (la numai zece zile de la comemorare) o rezoluție care "„condamnă resurecția antisemitismului și a intoleranței etnice din România"". Cu prilejul Conferinței de la București a rabinilor europeni, rabini prezenți i-au mulțumit lui Moses Rosen și guvernului român "„pentru că au facilitat emigrarea masivă a evreilor din această țară în Israel și au
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
de titlul volumului publicat în anul 1968, "Athanor", unde materia brută, unde cuvântul banal se metamorfozează în chintesență, angajând suprarealismul într-un «onirism paradoxal lucid» ("ibid"., 220). Notabil este faptul că Emil Manu observă un „ultim puseu suprarealist“ la "generația resurecției poetice dintre 1960 - 1965", dovadă a „asimilării“ avangardei de către această generație, „puseu“ avangardist-suprarealist care este de fapt un "alt-modernism", "modernismul resurecțional-paradoxist", întemeiat de generația "Labiș-Stănescu-Sorescu:" «Ca o compensare de ordin teoretic, ultimul „puseu“ suprarealist dintre 1960 - 1970, în experiența unor
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
Ziuganov a ajutat la formarea noului Partid Comunist al Federației Ruse și a devenit unul dintre cei șapte secretari ai Comitetului Central al partidului, iar din 1993 a devenit președintele nou createi formațiuni politice. Observatorii occidentali au fost surprinși de resurecția Partidului Comunist în Federația Rusă și de succesul politic al liderului lui. În scurtă vreme, Ziuganov s-a plasat în fruntea plutonului liderilor de opoziție, prin exploatarea nemulțumirii marei mase de cetățeni față de scăderea gravă a nivelului de trai după
Ghennadi Ziuganov () [Corola-website/Science/304335_a_305664]
-
numeroasele puncte de atingere ale activității d[omnu]lui Tafrali cu disciplinele secției noastre literare, mai putem menționa și câteva opere pur literare ca: Scene din viața dobrogeană, Urmărind idealul și mai ales scrierea recentă, Idile din viața antică, cu resurecții duioase ale unor vremi apuse de demult“. Revelatoare prin tonul confesiv și emoțional, prin mărturiile despre unii dintre contemporani, sunt și cele două epistole, necunoscute până acum, trimise de universitarul de la Iași colegului și prietenului său, Ion Petrovici, și el
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
pe o mare a libertăților estetice, jucându-se - prin ironie, parodie și cochetărie dezinvoltă - cu riscurile autoanihilării artei; dovada cea mai peremptorie a acestui estetism ambiguu al poeților și criticilor Cercului Literar din Sibiu o găsim în tezele „cerchiștilor” privind resurecția baladei». Scrisoarea, gest de solidarizare cu Eugen Lovinescu, aflat la sfârșitul vieții, promotor al democrației și apărător al preeminenței criteriului estetic în evaluarea literaturii, a provocat indignarea vehementă a publicațiilor naționaliste, care i-au acuzat pe tinerii de la Sibiu de
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
invadarea anorganicului de organic, biruirea inanimatului de splendorile naturii vii. O toamnă exuberantă, fabuloasă, „se așterne ca o ultimă aventură / Peste podul ciudat și uriaș al Domnișoarei Inginer”. Domnișoara încarnează mentalitatea pozitivistă, inima ei e „călită la temperatura cuptoarelor înalte”. Resurecția organicului, mai ales în varianta vegetală, e un laitmotiv în poezia lui L. Natura învinge tehnica: „Nu vezi cum / Peste străzile geometrice, peste sulemeneala orașului [...] cresc [...] pădurile, / Imensele păduri care stăpâneau odată / Și pe care sufletele noastre de atunci / Le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
propriu de detașare și un întreg set de convenții aferente. Pe de altă parte, nu trebuie neglijat faptul că această problematică a raporturilor dintre text și realitate are o carieră venerabilă, întreaga istorie a culturii europene constituind scena unor periodice resurecții și reculuri ale mimesis-ului. Chiar interesul pe care îl suscită astăzi poate fi pus, într-o oarecare măsură, pe seama îndelungatei sale „eclipse”, survenite în decursul secolului XX. Mai exact, pe seama „conului de umbră” în care mimesis-ul a fost împins, începând
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
al său care, nu de puține ori, recurge la procedee și convenții considerate multă vreme drept apanajul exclusiv al prozei ficționale. Nu mai este nevoie să insistăm asupra faptului că acest fenomen nu constituie nici el o noutate absolută. Dintotdeauna, resurecțiile literare s-au făcut în numele realului (observația are o vechime venerabilă); actul literar a fost preponderent gândit (sau intuit măcar) ca instituire a unei relații de adecvare la ceea ce Gérard Genette a numit „transcendență extratextuală”. Fiecare nouă generație a pretins
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
readucerea în actualitate a retoricilor moderniste nu putea fi înregistrată decât ca o uriașă victorie. Se epuiza astfel o substanță care nu apucase să se manifeste complet și se reînnoda legătura cu tradiția poeziei românești, atât de brusc întreruptă. Această resurecție a esteticului a adus cu sine o vădită aplecare către rostirea oraculară, un cult al purității genurilor și, mai cu seamă, preocuparea pentru limbaj, valorificat cel mai adesea în latura sa ermetică și conceptualizantă. În lirica șaizecistă, pe lângă „păsările”, „caii
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și an al debutului scriitorul ar părea să-i aparțină. Nu vom enumera aici, din nou, argumentele care vin în sprijinul acestei afirmații; ne vom mulțumi doar să menționăm împrejurarea că scriitorul și-a construit opera - în plină frenezie a resurecției lirismului - pe un model preponderent epic351. Nu este greu de remarcat faptul că majoritatea textelor sale au ca punct de plecare un pretext narativ, dezvoltându-se apoi fie ca mici „povești în versuri”, fie ca „scene” desprinse dintr-un vrăjitoresc
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Univ. Press Baton Rouge, 1987. 217. Spăriosu, Mihai (ed.), Mimesis in Contemporary Theory, I, John Benjamin Publishing Company, Philadelphia andAmsterdam, 1984. 218. Spăriosu, Mihai (ed.), Mimesis in Contemporary Theory, II, John Benjamin Publishing Company, Philadelphia andAmsterdam, 1987. 219. Spăriosu, Mihai, Resurecția lui Dionysos. Jocul și dimensiunea estetică în discursul filosofic și științific modern, Editura Univers, București, 1996. 220. Spiridon, Monica, Despre „aparența” și „realitatea” literaturii, Editura Univers, București, 1984. 221. Spiridon, Monica, Cui îi sună ceasul?, în Caiete critice, nr. 1-2
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a argumenta, încă și încă o dată, necesitatea reafirmării Punctului 8 din declarația de la Timișoara, din 1990, concretizat, de curînd, în proiectul Legii lustrației, prin care, odată votat, vechii nomenclaturiști, elementele poliției politice vor fi înlăturate din viața publică. Fără o resurecție morală, nu-i posibilă ieșirea din marasmul economic și etic în care ne aflăm. * Termenul lustratio (purificare) vine din latină și era folosit în evul mediu cu trimitere la un sacrificiu sau la o ceremonie prin care erau purificate orașele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
acțiuni. Astăzi, cînd structurile s-au refăcut și mai toți foștii torționari sînt superîmbogățiți, unii prezenți în Parlament, guvern și alte structuri de putere, asanarea societății românești va fi dificilă și cu efecte morale sub așteptări. Din nou, în loc de o resurecție morală e posibil să asistăm la o devoratoare și antiproductivă resurecție a resentimentului, pentru că ceea ce nomenclatura și securiștii ar fi acceptat în anii '90 ca un fapt firesc, astăzi, bine poziționați, nu mai sînt dispuși să o facă. Asistăm la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
torționari sînt superîmbogățiți, unii prezenți în Parlament, guvern și alte structuri de putere, asanarea societății românești va fi dificilă și cu efecte morale sub așteptări. Din nou, în loc de o resurecție morală e posibil să asistăm la o devoratoare și antiproductivă resurecție a resentimentului, pentru că ceea ce nomenclatura și securiștii ar fi acceptat în anii '90 ca un fapt firesc, astăzi, bine poziționați, nu mai sînt dispuși să o facă. Asistăm la politici de aplatizare a vinei, prin generalizare și extindere la grupuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]